114 matches
-
turturică, / Pasăre dălbică, / Nu-mi fi dușmănică, / Vara că ne-ndeamnă, / Și frunza ne cheamă / Să ne drăgostim / Și să ne iubim. TURTURICA: Ba, cucule, ba, / Nu te-oi asculta. Dă-mi tu bună pace, / Că zău, m-oi preface / Azimioară-n vatră / Cu lacrimi udată, / Și de foc uscată, / De toți lepădată. CUCUL: Oricum te-i preface, / Tot nu ți-oi da pace, / Că și eu m-oi face / Un mic vătrărel, / Frumos, subțirel / Și-n foc oi intra / De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a treia zi după nașterea pruncului. Prima baie a noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie curat, pentru că ursitoarelor le place curățenia. Moașa face trei azimioare din grîu, de mărimi diferite. După aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea mică trei cruci, Înfigînd În fiecare azimă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
oprindu-mă din recitat, le-am spus profesorilor: "Eu n-am ce să fac, piciorul tremură și nu pot să-l opresc!". Am dat în anul următor la regie și am început să studiez cu George Rafael și cu Laurențiu Azimioară. Iar din anul III, am avut șansa să vină la catedră Radu Penciulescu . În ultima vreme, în toată lumea se descoperă noi maniere de expresie artistică, noi tendințe de a face teatru. Ce înseamnă teatrul pentru dumneavoastră? Eu fac teatru înspăimântat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acest număr de părți și că numele lor, al celor 34 de bătrâni, sunt identice cu acelea păstrate prin viu grai la Umbrărești, până la colectivizarea forțată, atestate și documentar prin numeroase surse arhivistice. Pentru edificare, reproducem o parte din ele: Azimioară, Bălan, Borș, Bulcoiu, Calalbu, Cerchezu, Ciocnișu, Guneș, Juncu, Manea, Mihalcea, Pârvu, Vlasie, Vițenchiu etc.. Câteva erori ale autorilor nu impietează prea mult valoarea documentară a afirmației lor, doar atât că ei nu cunoșteau adevărul în totalitatea lui privind originea comună
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
instanței de apel, Catrina își stăpânește partea ei „după spița ce i s-au ales, dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dar, totodată, s-au întins cu stăpânirea și în partea noastră”. Apelantul cere înfățișarea în judecată și prezintă „opis de documenturile ci am pentru bătrânul Azimioară, hotar Umbrăreștii, în pricina cu Catrina Borșoae”: 11. - /1/817 octomvrie 28, spița bătrânului Azimioară; 12. - /1/817 noiem/brie/ 20 (sic) hotarnica banului Petrache Negrea; 13. - /1/837 noem/brie/ 7, mărturie di la fața locului a răzășilor din Umbrărești. În același timp, și Catrina Borș prezintă mărturie, zapise, porunci ale Isprăvniciei și privighetorului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
privighetorului de ocolul Bârladului, pentru a-și susține cauza. Din fila ce cuprinde tratația pricinei în instanță notăm câteva elemente: „Catrina avea doar trei palme și trei palmace baștină a bărbatului ei, Dumitrache Borș, și 2 palme cumpărate în bătrânul Azimioară bez (fără) baștina și cumpărătura din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din bătrânul Borșu”, înțelegându-se că avea câte puțin în amândoi bătrânii și că aceștia se aflau alături, fie pe teren, fie în calculul ce se făcea cu ocazia împărțirii veniturilor. În final, judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judecătoria „hotărăște ca toți curgătorii din Mihăilă Azimioară să rămâie cu părțile statornicite (cantitativ, I. S.) după alegerea și spița hotărâtă de Petrache Negrea”. Și, „pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul lui Azimioară și apoi să-l împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine va
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru că unii din răzăși au prinsu părți precum li s-au părutu într-acel bătrân Azimioară, făcându-și casi, grădini și curături, să să scrie privighetorului di ocol ca să meargă la fața locului și să măsoare pogănește tot bătrânul lui Azimioară și apoi să-l împartă iarăși pogănește, după spița tuturor, urmând ca de la cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cine va avea mai mult să să scadă și să să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să înțelegem mai bine câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni și anume: -că bătrânul Azimioară poate fi considerată una și aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din 1817 nu s-a făcut și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să adaoge celor care vor avea mai puțin” (subl. I. S.). Textul subliniat ne dă posibilitatea să înțelegem mai bine câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni și anume: -că bătrânul Azimioară poate fi considerată una și aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din 1817 nu s-a făcut și o fixare pe teren a stăpânirilor, ci răzeșii, ei între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și anterior vechii hotarnici. Consemnăm și un caz din 1836, când diaconul Gheorghe Borș din Slobozia-Torcești reclamă la judecătorie pe Mihai, fiul lui Matei Rusu, pentru că a cumpărat nelegal un stânjen și jumătate de pământ „din hotarul Umbrărești, din bătrânu Azimioară” de la răposatul Toader Druță, „nepotul meu”, arată reclamantul, iar „Matei Rus este om fără răzășie în acest hotar și această vânzare au făcut-o pe ascuns di n-am știut nimenea”. Se insistă pe aspectul că s-a vândut ilegal
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de familie ale unei așezări devălmașe”, cum a crezut și a scris cercetătorul jurist C. Constantinescu-Mircești în lucrarea Vrancea arhaică. Pentru câțiva bătrâni umbrăreșteni am găsit date din care rezultă viețuirea lor reală la Umbrărești (Vlasie, iuzbașa Năstase Epure, Mihăilă Azimioară, Guneș), că unii din descendenții bătrânilor originari au preluat această calitate în amintirea urmașilor și în scris după câteva generații (Rahilie, Bobocea, Murgoci), am identificat numele unor bătrâni originari despre care nu se mai ținea minte în sat precum Stamate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]