1,442 matches
-
XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române.În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească.Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române.În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească.Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
o familie de rațe sălbatice - și clocesc ouăle în fiecare an și apoi își plimbă ... XIV. FANTOMELE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Fantomele Tata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
scap de dădăcelile și de cearta mamei și că o să pot să fac ce vreau eu. Să pot face ce mă taie capul, vă dați seama ce ... Citește mai mult FantomeleTata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
cu gladiatori, sau reprezentațiile triviale. Istoria teatrului universal are suișuri și coborâșuri, trecând prin evul mediu, cu apriga lui tentă religioasă, prin piețe, cimitire și amfiteatre jucându-se piese cu caracter religios dar și artiști ambulanți nelipsiți prin iarmaroace și bâlciuri. Adevărata înflorire a dramaturgiei se situează în secolele XVI-XVII, odată cu Shakespeare care a scris majoritatea lucrărilor sale cunoscute între 1589 și 1613. Piesele lui de început au fost în special comedii și sau drame istorice, genuri pe care el le-
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > FANTOMELE Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fantomele Tata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1433839919.html [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
a procedurii speciale Articolul 466 Infracțiunile flagrante pedepsite prin lege cu închisoare mai mare de un an și de cel mult 12 ani, precum și formele agravate ale acestor infracțiuni, săvârșite în municipii sau orașe, în mijloace de transport în comun, bâlciuri, târguri, porturi, aeroporturi sau gări, chiar dacă nu aparțin unităților teritoriale arătate mai sus, precum și în orice alt loc aglomerat, se urmăresc și se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute în acest capitol, care se completează cu dispozițiile din prezentul cod. ------------ Art. 466
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252540_a_253869]
-
care cea de la Techirghiol e apă dulce. Precum Achile m-am scăldat În saramura protectoare. De-acum la ace sunt blindat, Iar în seringă am la sare... După care au urmat zilele Humorului - un amalgam de distracții de tot felul - bâlci, tarabe, turtă dulce, icoane, oale, cămăși populare, terase cu mici si bere, festivaluri folclorice, defilări canine, defilări cabaline, aterizări cu parașuta, demonstrații aviatice, Nicolae Furdui Iancu, Smiley, Pepe, concurs de sarmale, concurs de epigrame, concurs de caricaturi, expoziții de caricaturi
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405666613.html [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
gustul tuturor. Este oare o diferență strigătoare la cer că primesc condoleanțele cu un zâmbet condescendent și nu cu hohote de plâns? Ce este în inima mea doar Domnul Dumnezeul Meu trebuie să știe. Afișarea publică este un teatru de bâlci. Morții cu morții dar și vii cu vii. De îndată ce plecatul este depus pe patul său de veci, ce rămași, eventual după praznicul tradițional de origine Dacică, vii ar trebui să-și îngroape de îndată normala suferință creată de despărțire, în
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1468484458.html [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
mai dansează, ci plutește. Viteza pe care o imprimă picioarelor e supraumană, iar arabescurile pe care opincile le desenează pe podea sunt de fiecare dată altele. L-am urmărit mereu cu încântarea pe care o ai pentru o atracție de bâlci. Foarte târziu am înțeles că Joacă Lesne are în spate o întreagă filosofie și deține o cheie de înțelegere și de interpretare a vieții. Dacă aș fi șarpe, m-aș ridica din coș pe foarte multe genuri muzicale. Nu mi-
De ce bărbații români se tem să danseze by https://republica.ro/de-ce-barbac-ii-romani-se-tem-sa-danseze [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
delicatețea. Dar ce-a ieșit acum în presă cu acest volum nu pot să nu semnalez. „Bellu le-a bătut pe gimnaste”, asta este esența, însoțită de adjective ca „tulburător”, „cutremurător”, „halucinant”, „incredibil”, și substantivul „dezvăluire”, titlurilor zilei. Reflexele de bâlci ale presei actuale își au rolul lor în tabloidizarea subiectului, însă nici cu cartea însăși nu-mi e rușine. „Prețul aurului” poartă subtitlul „Sinceritatea incomodă”. Or, amintirile dnei Olaru nu sunt, în opinia subsemnatului, nici incomode, nici sincere. Dezvăluirile ar
Maria Olaru – adevăruri nesincere by https://republica.ro/maria-olaru-adevaruri-nesincere [Corola-blog/BlogPost/339088_a_340417]
-
subțiri și albe din când în când vin fluturi în picaj singurătatea e rea și zgârie sub tâmplă când se lasă întunericul mă întrebi dacă aș putea să îmblânzesc moartea să o mângâi pe creștet sau s-o dau la bâlci în comedii - îți mai aduci aminte cum îți împăturai tu iubirile cu morțile de-a valma? mereu îți încolțesc drumuri sub talpi drumuri de care nu ai nevoie pe suflet îți cresc regrete multicolore și mucegai pe la colțuri ești prima
LASĂ DRUMURILE SĂ FUGĂ de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Lasa_drumurile_sa_fuga_petre_ioan_cretu_1394054235.html [Corola-blog/BlogPost/353489_a_354818]
-
rămas din libertatea câștigată. Astăzi, după douăzeci de ani, din vis se face teamă, o teamă față de libertatea gratuită și afonă a vânătorului de strigoi. Cărțile lor cad acum printre rafturile întunecate și învechite ale librăriei, ascunse sub cartea de bâlci a tarabelor din noi, cad în visul încă viu al vieții de apoi în inima generației de strigoi, a generației care încă mai bântuim vitrinele librăriilor / Care încă mai vrem și mai știm / Să citim. Astfel, vom putea întrezări plimbându
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1447747397.html [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
Negru ajunsese de râsul vecinilor săi. - Odată și odată trebuie să te hotărăști, îi spuse într-o zi împăratul fiului său, pentru că dacă nu o vei face tu, o voi face eu înainte de a transforma palatul cu totul într-un bâlci! E frumos steagul roșu cu cap de dragon dăruit de fiica Împăratului Roșu. - Aștept ceva anume, de la cineva anume! - Tu ești hotărât ca întotdeauna, dar și acea cineva anume este la fel de hotărâtă? Căzu pe gânduri Nero, căci nu știa dacă
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495643906.html [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
Acasa > Strofe > Timp > IARMAROC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă, Cârlige pentru rufe Cu
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Iarmaroc.html [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BÂLCIUL DEȘERTĂCIUNILOR Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Bâlciul deșertăciunilor Din Mauriciu venea Fabriciu, din orașul Bristol primeam un pistol, în Perpignan a crescut un bostan, lăsăm în urmă cetăți și mustăți
BÂLCIUL DEŞERTĂCIUNILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1403670041.html [Corola-blog/BlogPost/347436_a_348765]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BÂLCIUL DEȘERTĂCIUNILOR Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Bâlciul deșertăciunilor Din Mauriciu venea Fabriciu, din orașul Bristol primeam un pistol, în Perpignan a crescut un bostan, lăsăm în urmă cetăți și mustăți, băiețelul din șezlong este văr cu Fam Van Dong, mai lăsați voi jocurile, poezia, focurile, un avion
BÂLCIUL DEŞERTĂCIUNILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1403670041.html [Corola-blog/BlogPost/347436_a_348765]
-
spune că e rege între mimi. În adâncime de tunel te chem, iubito, acolo vom fi iar ca-n Paradis, tu îmi cântai șlagăre vechi, aya, celito, uitând că viața e un vis, puțin mai trist. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Bâlciul deșertăciunilor / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1272, Anul IV, 25 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BÂLCIUL DEŞERTĂCIUNILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1403670041.html [Corola-blog/BlogPost/347436_a_348765]
-
prin această inițiativă orașul respira mai larg și se creau premise care îngăduiau apariția unui nou centru de interes pentru locuitori și pentru multe dintre instituțiile orașului. Astfel, pe lângă necesara mutare mai spre nord a locului de târg și a bâlciurilor organizate de Florii și Sf. Maria 11, luând în seamă viitorul și oportunitățile viitoarea ale acestei zone, unele instituții și-au ales aici locuri pentru sedii. A fost cazul Școlilor normale de băieți 12 și de fete13 sau cel al
NOI DATE PRIVIND EDIFICAREA CARIERULUI NOU AL SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447049285.html [Corola-blog/BlogPost/342838_a_344167]
-
zăresc nici un chip. De ce singurătatea asta mare? În curând se va lăsa și seara și vântul va sosi cu suflarea zăpezii. Peste nopalii negri de pe câmpuri se vor roti stelele albe și verzi asemeni celor dintr-un cer de bâlci (ianuarie 1955) Lingușeală ușoară marină Femeie ce îmi stai alături în furou de tul și de atlaz chiloți trandafirii cu subțiori deschise-n frunze de acant și picioare ce-ți put ca peștișoru-n agonie, e clipa, știi, să mi te-
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
afaceri: O promis că dă, că face, că... BANU MIHAI: Nici acuma n-ai luat banii ăia, nu? Om afaceri: I-am luat banii...acuma! Da' atunci cât am cheltuit? BANU MIHAI: Nu știu! Da-ți dai seama ce...ce bâlci e ...[neinteligibil - n.n.]...OPREA îi lasă...[înjură - n.n.]...Ce să-i zic eu acuma? În continuarea discuției, omul de afaceri îi propune inculpatului să meargă la Berca Gabriel și să-i ceară banii înapoi. Banu Mihai nu neagă că banii
STENOGRAME DNA - Gabriel Berca, șpagă de 20% dintr-o lucrare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103508_a_104800]
-
Treaba lui! Ce-ai vorbit cu el, nu mă interesează pe mine ce-ai vorbit cu el! În continuare, inculpatul Banu Mihai insistă să nu mai vorbească niciodată despre acest subiect: „Despre asta nu mai discutăm niciodată! S-o terminat bâlciul, ce-a fost a fost...! Ne-am lăsat amândoi de politică...nu ne mai interesează." Pe parcursul discuției, inculpatul Banu Mihai recunoaște că a luat bani de la omul de afaceri însă neagă că sumele au fost pentru sine: „Eu ți-am
STENOGRAME DNA - Gabriel Berca, șpagă de 20% dintr-o lucrare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103508_a_104800]
-
atingeau nici de flori, nici de mocirlă. Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei'', scria Ștefan Augustin Doinaș. În acest bâlci al deșertăciunilor care este poezia, peisajul nostru liric ar fi lipsit de unitate fără poezia lui Nichita Stănescu. Lângă răzvrătitul Ion Gheorghe, gânditorul melancolic Ioan Alexandru și jongleri ai cuvintelor cu Sorescu și Dimov, iată un paranimf blond din Vizanț
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]
-
o sărbătoare iubirii, cinstită cum se cuvine, cu cântec și joc. În ajunul Sânzienelor, fetele și băieții care urmează a se căsători se adună spre seară în sat. E veselie, voie bună și toată lumea e cu sufletul deschis. Se țin bâlciuri cu tiribombe și călușei. Flăcăii aprind ruguri. Fetele mari culeg de pe câmp flori de sânziene și împletesc cununi. Apoi aruncă peste case coronițele. Dacă se lovesc sau se agață de horn, vestesc o cununie apropiată. Cei în vârstă aruncau coronițe
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Cum se răzbună SÂNZIENELE pe cei care nu țin sărbătoarea de 24 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101974_a_103266]
-
la cinematograful ”O mie de coloane” unde acompaniam filmele mute, să mă asculte cum cântam la vioară. Era foarte vesel și aproape copilăros în felul în care știa să se bucure de micile plăceri ale vieții. Adora balurile de apași, bâlciurile, balansoarele și ”montagnerusse” care-i aminteau de petrecerile din tinerețe. Bea mult, dar nu se îmbăta niciodată. Când unul dintre prietenii săi cădea beat, îl lua de guler și îl învârtea ca pe sfârlează până ce-l trezea și era în
Cum arăta o zi din viața lui Constantin Brâncuși - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102224_a_103516]