1,423 matches
-
vedere Omul elefant schimbă sensul monstruosului, revelînd umanitatea acolo unde ne-am aștepta cel mai puțin s-o aflăm. Înainte de a fi descoperit de chirurgul Frederick Treves (Sir Anthony Hopkins), John Merrick (John Hurt) nu reprezintă decît o atracție de bîlci, ce-i drept, cea mai spectaculoasă. Diformitățile sale care i-au și conferit numele de scenă, Omul Elefant, fac din el un caz interesant pentru știință, doctorul închiriindu-l inițial pentru o prelegere ținută cu aplomb în fața colegilor interesați de
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
lui Shakespeare. Doar în această celulă protectoare poate trăi Merrick, în afara ei se află o lume sălbatică, ostilă; comprehensiunea, sensibilitatea educată cultural nu sunt bunuri democratice. La nivelul unui alt palier social, Merrick nu reprezintă altceva decît o curiozitate de bîlci, monstrul stîlcit, o figură de coșmar, "omul elefant" din menajeria de ființe grotești ale circului ambulant, cu tipologia consacrată: femeia cu barbă, piticii, omul care rupe lanțurile etc. "Recuperat" de către fostul "stăpîn", bătut și expus curiozității publice, omul elefant găsește
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
iunie), se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Cu acest prilej, în foarte multe zone din țară se fac pomeni pentru morți, de moșii de SÂNZIENE. SÂNZIENE. În ziua de SÂNZIENE au loc bâlciuri și iarmaroace, acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete erau des întâlnite în această zi, iar printre cele mai renumite târguri care aveau loc la SÂNZIENE se numără cele de la Buzău, Focșani, Buda
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
a luat din șifonier aparatul cel mic de făcut poze. Îl costase cît un cal de prăsilă, dar își scosese înzecit banii pe el. Jucărioara asta neagră îi amintea că nu trecuse anul de cînd se ducea fără griji prin bîlciuri și pe la tîrguri, de unde se întorcea plin de bani, în timp ce acasă brutăria îi aducea un venit sigur. Afacerea cu restaurantul începuse să meargă. Chiar dacă departe de nădejdile lui, cînd își făcea planuri la Slobozia, ieșea totuși în cîștig. Vasile geamgiul
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
poate raționalist, născut din confruntarea ipotezelor de plauzibilitate și potențialitate. În această sferă trebuie să ne plasăm neliniștile, speranțele și durerea. Altminteri, vom apărea asemeni acelor personaje care participă la o întrunire solemnă îmbrăcați în costumele dezgustător-țipătoare ale clownului de bâlci. E cazul, din păcate, al mult prea multor pontifi ai tratamentelor psihanalitice, atât de fascinați de dexteritatea conceptuală dobândită, încât au intrat, fără să le pese, în spațiul nerușinării și nesimțirii. În privința doliului, improvizația pare a fi regula întâlnită peste
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]
-
Copiilor din Timișoara. L. r. Spectacolul „Prințesa din Maroc“ l Proiectul caritabil Casa de Clovni, în sprijinul celor mici În Cortul Roșu din Parcul Rozelor s-a copt, precum cireșele de iunie, un weekend fierbinte, în care arta circului, bucuria bâlciului și dragostea de povești locuiesc împreună cu caritatea: în cadrul proiectului Casa de Clovni, vineri, 23 iunie, de la ora 21, un artist francez prezintă spectacolul Ty Conk - teatru de obiecte și marionete, urmat la ora 22 de o proiecție de film; sâmbătă
Agenda2006-25-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/285080_a_286409]
-
caritatea: în cadrul proiectului Casa de Clovni, vineri, 23 iunie, de la ora 21, un artist francez prezintă spectacolul Ty Conk - teatru de obiecte și marionete, urmat la ora 22 de o proiecție de film; sâmbătă, 24 iunie, la ora 18 începe Bâlciul, la ora 19 se reia Ty Conk, iar de la ora 20,30, copii defavorizați din Timișoara vor prezenta spectacolul „Prințesa din Maroc“. Întreg proiectul aparține Asociației pentru o Viață În Schimbare, care de mai mulți ani se ocupă de copiii
Agenda2006-25-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/285080_a_286409]
-
de atunci. în urma perceperii de taxe, instalația pariziană este, mi se spune, la înălțimea celor din alte țări. La Bruxelles am vorbit în condiții și mai sumare, la un aparat instalat într-o casă particulară, unde lumea forfotea ca la bâlci, cerându-mi-se să reduc la jumătate comunicarea scrisă, ce fu mai mult vorbită decât cetită. Improvizație peste tot. Din fericire, în odaia în care vorbeam fiind și câțiva ascultători vorbirea liberă nu m-a stânjenit. După cele arătate de pe
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
unei obnubilări: uităm că tot ce ține de aspectul fenomenal se petrece în tipar circular, de la mișcarea planetelor și pînă la fojgăiala insectelor, și în această roată a timpului, voința popoarelor nu înseamnă nimic. La scară mare, motorul care mișcă bîlciul deșertăciunilor stă în voința din spatele naturii, o voință ale cărei motivații nici geniul nu le poate afla. De aceea e o lipsă de elevație să privești moartea ca pe o tragedie. Ciclul vieții se reia mereu, într-o palingenie din
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
lui pentru activitatea de grup, pentru munca „în echipă”, cu condiția ca liderul să fie el însuși - iar mai apoi va anima, împreună cu André Clavé, La Roulotte. Vilar recunoaște astfel vocația nomadă a teatrului, strânsa lui înrudire cu spectacolul de bâlci; de aici și oroarea lui față de teatrele stabile, cu sălile lor impunătoare, elegante, de aici și plăcerea de a bate drumurile Franței și de a juca pe scene improvizate. Marea provocare constă, așadar, în a ajunge la Paris ocolindu-l
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
a explicat milionarul din Pipera. "Glumesc, glumesc pentru a-și da lumea seama de un lucru: că s-a terminat războiul și că trebuie să facem pace. Președintele trebuie să facă și el pace cu primul ministru și să terminăm bâlciul. Eu am mare încredere în Ponta că face treaba," a mai adăugat Gigi Becali. Celebra întâlnire dintre Traian Băsescu și Gigi Becali de la localul Golden Bitz a avut loc în 2006, când cei doi au sărbătorit calificarea echipei de fotbal
Becali dezvăluie ce discuta cu Băsescu la Golden Blitz by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/42248_a_43573]
-
din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-au adus în 1855, mărfuri în valoare de peste 4.000.000 florini. Un călător scria în 1849, că iarmarocul din Fălticeni este unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei. Ceva mai înainte de apariția primei emisiuni de mărci poștale, Oficiul Poștal Fălticeni a fost înzestrat cu un "ștemplu", o ștampilă de zi. Avea forma rotundă, cu un dublu cerc de 21 mm și 13 mm, cu numele oficiului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Beliei, azi Fabrica de var. Hanurile de altădată, existente aici, și-au adus contribuția la înflorirea comerțului și cărăușiei. În ele se adăposteau negustorii și chirigiii pe timp de noapte, vreme rea și pe furtună. Târgul săptămânal și mai apoi Bâlciul anual care se ținea în fiecare an în ziua de octombrie, de unde și numele de Bâlciul Vinerii Mari a avut și încă mai are un rol însemnat în dezvoltarea comerțului. Localitatea dispune de numeroase căi rutiere care o leagă de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
comerțului și cărăușiei. În ele se adăposteau negustorii și chirigiii pe timp de noapte, vreme rea și pe furtună. Târgul săptămânal și mai apoi Bâlciul anual care se ținea în fiecare an în ziua de octombrie, de unde și numele de Bâlciul Vinerii Mari a avut și încă mai are un rol însemnat în dezvoltarea comerțului. Localitatea dispune de numeroase căi rutiere care o leagă de cele mai îndepărtate așezări din țară și de peste hotare. Construcția căii ferate București - Predeal, de pildă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o puternică rezonanță prin vreme, legate de activitatea unor puternice personalități adânc ancorate în conștiința localnicilor. Tradițiile în meșteșuguri, arta populară și frumoasele obiceiuri ale localnicilor transmise din generație în generație și care aici se pastrează nealterate, Cooperativa “Arta Casnică”, Bâlciul Vinerii Mari, meșterii dogari și șindrilari, dulgherii și tâmplarii iscusiți, fac tot mai cunoscut în țară și peste hotare, patrimoniul turistic al acestei așezări. Foarte multe frumuseți naturale pot fi valorificate în viitorul apropiat prin modernizarea căilor de acces și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
radio. Ca să-1 opresc trebuie să mă țin de nas și dacă mă țin de nas în toate revistele de umor apar ținîndu-mă de nas. Tot poporul ăsta de cretini o să rîdă de nasul meu. Dar ce e nasul meu? Bîlci? Și nu mai depun nici o coroană. Ieși afară! JENI: Dar, domnule! MINISTRUL: Afară! JENI: Dar, domnule, coroana va fi din garoafe. Așa este obiceiul. Coroanele vor fi din garoafe albe, simbolul purității, garoafe roșii simbolul sîngelui vărsat, garoafe roz, simbolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
avut Galibardi? EFIMIȚA: Sumedenie! LEONIDA: Taci tu! Cîți oameni crezi că a avut Galibardi? GRUPUL (milităros): Sumedenie! LEONIDA: Ei bravos! Aici mi-ai plăcut! Face un semn de capelmaistru și fanfara reia cîntecul. De fapt acum e un marș de bîlci, zgomotos. EFIMIȚA: Ah, mamițo! Menuetul lui Pederaski, mă-nebunesc! LEONIDA (Explică publicului): Nu-nțelege dumneei... fomeie. Pe bandă începe "Onor la comandant" intră milităros Rică, în uniformă de mare ținută. trece în revistă fanfara apoi se oprește milităros în fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
satele comunei, aproape 40% din locuințe erau noi. Electrificarea lor era parțială. Comerțul: magazin universal la Lespezi, magazine sătești în fiecare localitate, restaurant la Lespezi și bufete în sate. Era de asemenea un mic abator, târguri săptămânale (vinerea) și un bâlci anual (de Sf. Ilie). Cultura și învățământul. Existau cinci cămine culturale, grădinițe, școli de 4 și 8 ani în fiecare sat și un oficiu P.T.T.R. Pentru asistență medicală se dispunea de un dispensar, un cabinet stomatologic, casa de nașteri și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Exista o școală cu 5 săli de clasă în stare bună, un cămin cultural cu 300 de locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în fiecare vineri vin negustori și comercianți de mai departe (Dorna, Botoșani, Hârlău, Pașcani) și țărani din localitățile din jur, unde vând și cumpără cereale, legume, fructe, produse meșteșugărești, animale și produse industriale, alimentare, textile, cherestea, materiale de construcții. La bâlciul de la 20 iulie vin oameni de toate vârstele pentru a participa la spectacole de circ, menajerii, serbări de dans și întreceri sportive. Cu această ocazie se întâlnesc și fiii comunei, depănând amintiri. În timpul comunismului, aprovizionarea cu mărfuri se făcea prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I. Cuza” din Ruginoasa. Punctele de atracție turistică din comuna Lespezi sunt: satul Heci, sat care a depășit 600 de ani ca vârstă și este cunoscut pentru obiceiurile de Anul Nou; satul Lespezi, fost târg, datorită târgurilor săptămânale și a bâlciurilor anuale atrage un număr important de turiști din zonă. Pentru viitor, gospodarii comunei trebuie să se preocupe ca toate satele să fie mai îngrijite, iar centrul satului Lespezi să arate ca un adevărat orășel. Atât centrul cât și zona Oborului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
miniaturi copiate de călugări până în 1863. Școala Lespezi Dezvoltarea din punct de vedere economic a târgului Lespezi, ca centru comercial, favorizată de așezarea geografică pe drumul ce lega zona Neamțului cu cea a Hârlăului, de existența iarmarocului săptămânal și de bâlciul anual de Sfântul Ilie, a impus înființarea primei școli, înainte de apariția „Legii organice pentru instrucție publică în Principatele Unite” din 25 noiembrie 1864. Prin grija cetățenilor fruntași, a conducerii comunei, cursurile școlii Lespezi s-au deschis la 15 noiembrie 1864
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mausolee (...) coifuri, sulițe și arcuri, icoane false, vizibil neterminate"), îl forțează să își probeze propriul adevăr, anticipând totodată iminența eșecului. Nu se poate răspunde la întrebarea "cine sunt eu?", din moment ce lumea în întregime e o colecție de falsuri, un uriaș bâlci în care numai lucrurile ce își dezvăluie cu dezinvoltură artificialitatea joacă cinstit, permițând privirii să le descompună și consumând astfel, până la capăt, ideea de obiect. Căci "marea farsă e atunci când unul-și-același se crede unul-și-același, de fapt o imitație a celui
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
și pedala de jos a bicicletei urcă mereu în locul pedalei de sus și produce rotirea care face mișcarea posibilă... și cercul mic al nucleului și cercul mare al universului funcționează după principiul unei mori eterne sau a unei moriști de bîlci... mori peste tot, mori și mori - acum observ, ce ciudat că în limba română imperativul verbului "a muri" are aceeași formă cu pluralul nehotărît al morilor. O simplă întîmplare, dar întîmplarea cheamă reflecția și reflecția e curiozitate, cum curios e
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]