907 matches
-
la telefon cu dl. dr. Nicu Botezatu, dar sună mereu ocupat și renunț, probabil telefonul e defect. După ora 21 sunt sunat de d-na A.D. de la Iași cu impresii deosebite despre recenzia făcută de prof. Elena Popoiu în „Academia Bârlădeană”, cu privire la vol. II, lansat în august trecut. Reamintește că are aceleași impresii îmbrăcate într-o altă formă literară. La TVR constat că toate forțele națiunii s-au mobilizat concentrându-se asupra alegerilor prezidențiale. În ziua următoare, după ora 10, când
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
am referit critic și la adresa clasei noastre politice, făcând remarca următoare: Dacă am fi în defunctul regim, înainte de terminarea convorbirii am fi fost arestați pentru opiniile noastre politice. În orele dimineții mă sună S. Coloșenco cerându-mi material pentru „Academia Bârlădeană” - e vorba de volumul „Lumânărică” al d-lui I.N. Oprea. Astăzi, 13 octombrie 2009 în parlament, cu 254 de voturi pentru, a căzut „Guvernul Boc”. Încă n-au ajuns la 322 cum a fost la demiterea președintelui Băsescu. Urmarea firească
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
mă anunță că trece pe la mine la orele prânzului, să-mi aducă Diploma prin care mi se atribuie cetățenia de onoare a satului natal, alături de alte persoane bine cunoscute. În momentul sosirii musafirului, am discutat despre activitatea curentă a „Academiei Bârlădene”, precum și despre activitatea culturală ce are loc la Biblioteca „Stroe Belloescu”. Musafirul pleacă, iar eu rămân acasă cu program TVR, unde îl văd pe Crin Antonescu atacând violent pe Mircea Geoană în cadrul alegerilor prezidențiale. Am impresia că e chiar convingător
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
plantat în aprilie 2008, a mai rămas doar o frunză, ultima deci, înclinată oarecum, nehotărâtă dacă să mai reziste ori să cedeze forței gravitaționale, dornică să-și prelungească viața ca tot ce este viu în natură și societate. De la Academia Bârlădeană Sergiu Coloșenco îmi aduce un dar din partea d-nei Elena Petriman, care și-a lansat volumul „Întâlnirea din tren”. Primesc darul cu intenția de a nu rămâne dator gestului făcut. Am trimis prin Ionel Tasie trei exemplare din volumul II pentru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
din Priponești poate dincolo...” Era un regret pentru omul simplu care fusese consăteanul nostru Gh. Slavu, dar plin de calități omenești, petrecut dincolo de Styx... Alexandru Mânăstireanu a continuat să publice în periodicele din zonă, dar mai ales în revista „Academia Bârlădeană” diferite cronici de carte, străduindu-se și prin aceste activități să ducă mai departe amintirile în calitate de „Călător... prin vâltoarea vremii”. Așa se face, fără a fi vorba de o surpriză pentru mine, care eram înștiințat din vreme în vrem cum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
terminată cu P.S.: „V-am cunoscut aievea prin intermediul celor doi vechi prieteni și eterni admiratori ai personalității Dv. - prof. Vasile Fetescu și juristul Ion N. Oprea”, a ajuns la prof. Alexandru Mânăstireanu prin intermediul d-lui Vasile Fetescu, prezent la „Academia Bârlădeană” în ziua de 24 august 2009, când a avut loc lansarea cărții către publicul cititor. Alte gânduri, cu aprecieri care m-au mișcat sufletește, le-am descoperit în scrisoarea expediată mie din Constanța pe data de 29 august 2009 de către
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
fi la guvernare, cu trei ministere. La TV comemorăm 20 de ani de la Revoluție, cu un parastas pentru eroii timișoreni și apar noi dezvăluiri de atunci. Din Iași prof. A.D. mă felicită pentru recenzia „Cale și drum” apărută în „Academia bârlădeană”, fiind un al treilea semnal de acest fel după I.N.Oprea și Vasile Fetescu. Noul guvern se pregătește pentru investire, în timp ce opoziția clamează în cor o dârză și vinovată împotrivire. Unde se va ajunge? Sper că, până la urmă, totul se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
am încercat să reiau legătura telefonică, dar n-am reușit - probabil e vreo schimbare de număr. Atunci, când te-am sunat, voiam să-ți trimit volumul II al Călătoriei mele, volum lansat la 24 august a.c. în cadrul societății literare „Academia Bârlădeană”. Am tot așteptat momentul potrivit și iată că el a sosit și de sărbători vei avea noua mea carte... cu speranța că o vei aprecia pozitiv. În privința problemei mai vechi, aceea a unei posibile întâlniri de inimă și suflet cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
care-mi aduce revista „Elanul” nr. 93 în care mi se publică recenzia „Lumânărică”, după volumul omonim al consăteanului meu I.N. Oprea, care sper că va fi o completare a recenziei similare ce a publicat dl. Constantin Ostap în „Academia Bârlădeană”, nr. 4/2009. Duminică, 21 februarie 2010. O dimineață optimistă, cu mult soare, ce-mi inundă casa încă de la primele ore. La televizor mă lămuresc - dacă mai era nevoie de așa ceva - că Mircea Geoană pierde și președinția PSD, așa cum a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ar mai îndrăzni de a se atinge de această alegere de trei ori confirmată de același colegiu în ciuda guvernului și a servilei lui majorități parlamentare. Nu ne vom ocupa nici de cauza nici de pretextele invalidării întîielor două alegeri ale bârlădenilor. Am ajuns atât de departe în țara noastră încît e destul ca cineva să nu caute a parveni, e destul ca cineva să nu voiască a se face deputat și ministru spre a-și plăti datoriile sau a căpăta funcții
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin caracterul său, deci om periculos și sectei roșie și apetiturilor ei. De aci urma firește ca să se invalideze alegerea unui asemenea inamic natural al sistemului gheșefturilor, cumulului și a altor virtuți patriotice practicate pe o cale atât de largă. Bârlădenii în special au mai avut și alt motiv pentru a persista în alegerea lor. Județul Tutovei e dat în antrepriza unei singure familii, a unei singure dar numeroase dinastii locale, care, cu cățel cu purcel, cum zice proverbul, a monopolizat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
al Liceului “Andrei Mureșanu”, Dej. Volum îngrijit de Dan Mârza și Vasile Țopan, [Dej], [f.e.], 1978, 397 p. ȘA = Școala Argeșului. (Culegere de material metodic și de cercetare științifică). Pitești, Inspectoratul școlar județean Argeș - Sindicatul învățămîntului. Pitești. ȘB = Școala bîrlădeană. Editat de Comitetul sindicatului învățămînt Bîrlad, [f.e.], Bîrlad. Șc V = Școala vremii. Revistă lunară pentru învățămînt. Editată de Inspectorastul Școlar al județului Arad. Arad. ȘG = Școala gălățeană. Publicație de opinie pedagogică, Galați. ȘM = Școala Mehedințiului. Drobeta - Turnu - Severin. ȘN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
mare pentru promenadă, unde în zilele de sărbătoare ieșea aproape toată lumea bună la plimbare, acolo eram și eu nelipsit, împreună cu soția și cu cei doi copii de trei și patru ani. Cum pe acea stradă era amplasată și elita comerțului bârlădean, copiii, mergând ținându-se de mânuțe înaintea noastră, se opreau în fața vitrinelor frumos decorate, își împărtășeau unul altuia ce și-ar dori să aibă din ceea ce vedeau, iar când ajungeam și noi, întrebau: tata, ne cumperi și nouă...? Răspunsul de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
timpurie a târgului se datorează așezării sale la răscrucea dintre drumurile comerciale care legau centrul și nordul Moldovei cu lumea bizanțului și cea orientală. Faptul că aici se desfășura o puternică activitate economică și comercială explică prezența delegației de negustori bârlădeni la marele Congres bisericesc de la anul 1418 ținut în Elveția, așa cum menționează documentul acestui Congres cunoscut sub numele de "Contizilium Buch". în timpul lui Ștefan cel Mare la Bârlad se află și reședința vornicului Țării de Jos a Moldovei. Tot aici
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de centru comercial și creându-și premizele viitoarei sale dezvoltări economico sociale. Revoluția de la 1848 deschide un nou capitol în istoria Bârladului. Ideile revoluționare care au răscolit întreaga Europă la mijlocul secolui și-au găsit un larg răsunet și în rândul bârlădenilor. Astfel în preajma anului revoluționar 1848 la Bârlad ia ființă "Asociația Patriotică" în fruntea căreia se aflau Alexandru Ioan Cuza, Iordache Lambrino, Gheorghe Sion, Ion Cuza, Grigore Cuza și alții, a cărei principal scop erau prefacerile politico-sociale specifice Moldovei și ca
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
care număra peste 150 de publicații periodice în a doua jumătate a sec. al XIX-lea și până în primele decenii ale sec. al XX.-lea Primul spital public se inaugurează în anul 1838 prin contribuția obștească și donațiile unor intelectuali bârlădeni. Dezvoltarea învățământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat crearea unor instituții de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 prefesorul Stroe Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adăpostirea unei bilbioteci publice
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 prefesorul Stroe Belloescu donează orașului o clădire, cu destinație testamentară de a fi folosită pentru adăpostirea unei bilbioteci publice și a unui muzeu. Printre societățile cultural-literare existente în Bârlad se numără și "Academia Bârlădeană", înființată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile, societate care desfășoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creației literare cât și în domeniul muzicii și artelor plastice. Activitatea acestei
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
și scriitorii Alexandru Vlahuță, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu și alții. Aici s au format ca specialiști numeroase personalități, precum Vasile Pârvan, cel care a dat numele muzeului bârlădean, Emil Palade Înăscut chiar în Bârlad, tatăl laureatului Nobel George Emil Paladeă, scriitorii Alexandru Vlahuță, Gala Galaction, Constantin Chiriță, Ion Hobana. Puțini mai știu că aici s-a născut un conducător al României, Gheorghe Gheorghiu Dej, casa lui memorială aflându
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă). Pârâul Izmana (pârâul lui Tomiță) izvorăște din dealul omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu Pârâul Izmana teritoriul central al comunei Belcești. Pâraiele Putina (izvorând din Dealul Lipovanului), Bosia și Valea Morii (din Dealul Bahnea). În extremitatea sudică a comunei mai există câteva
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
descris pe parcursul mai multor articole sau în monografii, utile tuturor specialiștilor în domeniu. Motivația și necesitatea lucrării Majoritatea descoperirilor au fost grupate în repertorii județene sau regionale, unele constituind vaste corpusuri arheologice. Lucrările au inclus parțial cultura materială a bazinului bârlădean și, deci, nu au evidențiat-o în mod special. În consecință, această monografie și-a propus o analiză detaliată a siturilor respective, care reprezintă o parte importantă din patrimoniul național, în contextul general al descoperirilor din Moldova secolelor VI-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
informații, a fost necesară realizarea unor cercetări de suprafață pe ruta Negrești-Băcești (jud. Vaslui), pe valea Bârladului ori a Șacovățului și au fost utilizate informații obținute în urma săpăturilor sistematice de la Roșiori-Dulcești (jud. Neamț), de pe valea Moldovei, atât în aria bazinului bârlădean, cât și în afara acestuia; rezultatele obținute au permis identificarea de noi puncte și stabilirea unor analogii pertinente, utile în momentul aplicării metodei comparative. După analiza detaliată a descoperirilor arheologice, a fost necesară sistematizarea unei baze de date extrem de vaste, constând
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prefațată de abrevieri și introducere, conținutul fiind împărțit în patru capitole, care la rândul lor au subcapitole, urmate de considerațiile finale, corpusul descoperirilor și bibliografia. Capitolul I, intitulat Considerații generale fizico-geografice, conține date despre cadrul geografic, limitele naturale ale bazinului bârlădean, cursul și afluenții acestuia, elemente de relief ce au favorizat stabilirea comunităților umane în perimetrul respectiv. Capitolul II se referă la Istoricul cercetărilor și menționează pe scurt perieghezele (cu începere din a doua jumătate și finalul secolului XIX) și cercetările
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Câmpia Covurluiului („Platforma Covurluiului”). Elementele structurale ale Podișului Bârlad (Podișul Central Moldovenesc și Platforma Pliocenică Moldovenească), alături de Podișul Sucevei și Câmpia Moldovei, contribuie la desemnarea Podișului Moldovenesc ca cea mai mare unitate de acest gen din țară. Dintre componentele bazinului bârlădean, Colinele Tutovei, regiunea dintre Bârlad și Siret, sunt constituite din dealuri sub formă de culmi prelungi, orientate de regulă nord-sud și separate între ele de afluenții Bârladului și ai Siretului. Aceste culmi, cvasiparalele, se termină spre sud, în Câmpia Piemontană
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Alunecările de teren din cadrul bazinului sunt întâlnite pe versanții dealurilor, însă nu le depășesc pe cele din depresiunea Jijia-Bahlui, pe văile Crasnei și Lohanului sau în bazinul văii Racova. În ansamblu, din punct de vedere stratigrafic și litologic, nordul podișului bârlădean aparține Sarmațianului superior (format din gresii, calcare oolitice, argile), iar la sudul paralelei orașului Vaslui apare Pliocenul (alcătuit din nisipuri și argile). Deasupra formațiunilor pliocene este un orizont de prundișuri, acoperit spre sud de o cuvertură de luturi, care indică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cele mai izbitoare oscilații de nivel sunt întâlnite la râurile de stepă, ca Jijia, Bahlui și Bârlad, deoarece precipitațiile au un caracter neregulat, iar albiile lor minore sunt foarte mici. 2.3. Așezare. Limite. Structură În descrierea geografică a bazinului bârlădean trebuie să ținem cont de câteva elemente morfometrice, precum stabilirea suprafeței (prin metode grafice sau mecanice), lungime, lățime, altitudine și pantă medie de vărsare. Într-o interdependență cu elementele respective se află rețeaua hidrografică, ce poate fi densă sau rară
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]