3,148 matches
-
descris, nu și de aproximat, această natură pune „în vedetă” instituțiile vieții literare. Cafeneaua, cenaclul, redacția, editura, librăria, conferința și celelalte. Sintagma e îndeajuns de laxă cât să acopere o întreagă pletoră. Din acest punct de vedere, memoriile lui Vlaicu Bârna sunt mai apropiate de o cercetare ca Apariția scriitorului în cultura română (1976) a lui Leon Volovici decât de, să spunem, hagiografica Bohemă de altădată (1944) a lui D. Karnabatt. Titlul e desigur, de ajutor, dar n-ar trebui să
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
ar trebui să ne rezumăm la el. Capșa și Corso, două cafenele precedate de o faimă inegalabilă, reprezintă numai creștetul ghețarului. Dincolo de ele și de cutumele lor se află destule alte „forme de viață”, unele îndeobște uitate. E meritul lui Bârna că le-a intuit, reparatoriu. Un asemenea caz e cel al Institutului de Literatură de la Fundația Carol, condus de Mihail Dragomirescu. (Paginile dedicate criticului vin să atenueze faima proastă pe care intervențiile decise ale lui Lovinescu i-au creat-o
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
la multe din revistele tinerești care apăreau” (pp. 442 - 443). Sunt lucruri care, în genere, nu se țin minte, sunt fapte acoperite de rumori persistente. Tocmai în contra acestora din urmă se ridică un volum de felul acestuia. Și dacă Vlaicu Bârna corijează discret consecințele malițiilor lovinesciene, trebuie precizat că n-o face vindicativ. Mentorul Sburătorului e unul din personajele cele mai atașante ale paginilor de față. De la el se pleacă și la el se revine în repetate rânduri. Fie atunci când vine
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
la cale criticului (pp. 43 - 50), fie atunci când sunt consemnate tensiunile dintre acesta și mult capriciosul Călinescu. Cel mai adesea însă E. Lovinescu apare pervaziv, ca lider al cenaclului din strada Câmpineanu. El însuși participant la întâlnirile săptămânale ale Sburătorului, Bârna trasează contururi portretistice ținând totdeauna seama de prezența, undeva în fundal, a maestrului. De la acest protocol ierarhic nu face excepție nici chiar Ion Barbu, introdus în scenă tot sub falduri lovinesciene. Secvența e memorabilă: „Cunoștința cu autorul Jocului secund datează
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
plan valoric nu lipsesc (pe lângă cei menționați deja, îi mai putem întâlni, cu capitole independente sau numai prin câte-o fulgurație pe Camil Petrescu, Arghezi, Sadoveanu, Vinea, Voiculescu, Mateiu Caragiale, Vladimir Streinu ș.a.), adevărații beneficiari ai bunei memorii a lui Bârna sunt alții. Personaje secundare ale literaturii, dar oameni cu destine fabuloase. Povestindule viețile, autorul capătă chiar o anumită morgă monografică. Nu izolează (ca atâția alții și, dacă e să fim drepți, ca el însuși în cazurile „statuare”) episoadeefigie, ci îi
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
de ruși albi, scria versuri (se pare că deloc rele, de vreme ce un Cioculescu avea știință de ea, ca și Sadoveanu, Stancu sau Eftimiu mai apoi). Dacă nu literar numaidecât, cel puțin contextual, această scriitoare se dovedește, în optica lui Vlaicu Bârna, un util punct de plecare pentru o investigație critică (p. 191). Din pricina numelui, care, pretindeau politrucii epocii, ar fi putut afecta relațiile cu Uniunea Sovietică, manuscrisele ei au fost amânate ad nauseam în planurile editoriale. O absurditate printre altele. Astăzi
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
se știa câte ceva. Ca și despre marile lui romane (Lupii și Revoluția) ori despre bizarul poem în proză Aghan. Lovinescu îi rezervă și el un loc în Agende. Dar prea puțin prin comparație cu „sinteza” pe care o realizează Vlaicu Bârna, punând cap la cap surse dintre cele mai diverse (de la Bebs Delavrancea la Gheorghe Cardaș). De astă dată, spre deosebire de situația Anei Carenina, avem de-a face cu un nom de plume, Dinu Nicodin fiind anagrama parțială a lui Nicolae Joanidi
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
unde obține o diplomă de inginer topograf), se declară un „Iisus Christos științific” și e repatriat, spre a fi, în cele din urmă, internat la Mărcuța. Diagnosticul, psihoză paranoidă, e contrabalansat de imaginația cu totul incontrolabilă de care dădea dovadă. Bârna citează chiar referatul medical, din care spicuiesc câteva rânduri privitoare la construcția unul pod peste Atlantic: „Principiul e următorul: se întărește țărmul oceanului, se leagă de acest țărm un cerc plutitor cu diametrul de un kilometru și jumătate. Circumferința și
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
câte puțin și în același timp, ca să nu intre apă în el, autorul îi tot înalță pereții prin adăugiri” (p. 100) ș.a.m.d. Semnificativ: nici măcar în cazul acesta (care ar fi putut fi amplificat în fel și chip) Vlaicu Bârna nu se prevalează de zvonuri. Reproduce, cum am spus, un document oficial. Anecdota n-are trecere.
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
de necelebră încît abia am dat de ea (sper că din vina mea) și, oricum, chiar și după ce-am dat, n-am aflat mai nimic. Singurul care o vorbește de bine (cu rezerva bibliografică insinuată mai înainte) e Vlaicu Bârna, în memoriile sale.1 Vlaicu Bârna, care a văzut-o însă abia prin anii ‘50, în biroul lui Zaharia Stancu, zice că, la cei 45 de ani cît îi dădea el (dar nu știu cîți avea, de fapt, căci n-
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
de ea (sper că din vina mea) și, oricum, chiar și după ce-am dat, n-am aflat mai nimic. Singurul care o vorbește de bine (cu rezerva bibliografică insinuată mai înainte) e Vlaicu Bârna, în memoriile sale.1 Vlaicu Bârna, care a văzut-o însă abia prin anii ‘50, în biroul lui Zaharia Stancu, zice că, la cei 45 de ani cît îi dădea el (dar nu știu cîți avea, de fapt, căci n-am aflat unde și cînd s-
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
acolo), o laudă „nu numai /ca pe/ o distinsă poetă”, ci și ca pe „un om de cultură, care scrie literatură în românește, în rusă și franceză, cu egală dăruire”.3 În rusă ar fi tradus, după cîte a aflat Bârna, destule piese românești, traduceri care, firește, „nu i-au fost plătite niciodată”4 (dar poate Stancu a compensat cu postul de regizoare). Era scriitoare harnică, mai adaugă Bârna, căci a lăsat „cîteva zeci de manuscrise de poezie și proză, bătute
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
egală dăruire”.3 În rusă ar fi tradus, după cîte a aflat Bârna, destule piese românești, traduceri care, firește, „nu i-au fost plătite niciodată”4 (dar poate Stancu a compensat cu postul de regizoare). Era scriitoare harnică, mai adaugă Bârna, căci a lăsat „cîteva zeci de manuscrise de poezie și proză, bătute la mașină și legate frumos,”5 rămase însă, pînă acum, tot cum le-a lăsat poeta. Dar și scriitoare fără noroc. Fără mai multe noroace, de fapt. Mai
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Speriați de vorbele pe care vedeau,/ Cen apele roșii svîrcoleau și pluteau” (se vede că ofițerul o fi fost brav pe front, dar tare slab la învățat iubita românește). În astfel de condiții, e greu de crezut, cum zice Vlaicu Bârna, că versurile ar fi „curat decupate”, fie ele „de factură tradițională” ori ba8 (nu erau chiar de factura asta, căci Ana face șmecherie de versificație: pune versul alb pe ritmică - aproape - clasică; e chiar unul din lucrurile - trucurile, zice el
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
își au imnurile lor; nu mai puțin, firește, „munca” și omul care o face: „Omul e viața, brațul lui stîncă,/ În fața lui totul de-acum se-nchină;/ Pașii sunt luptă, ochii iubire,/ Sufletul cîntec și fruntea lumină” (Cîntecul muncii). Vlaicu Bârna sugerează că necazurile poetei s-ar fi tras, după război, și de la „faptul că ignora cu desăvîrșire temele fierbinți ale luptei de clasă,”16 dar, după cum se vede, Ana era destul de pe linie. Ba chiar cu oarece zel: „Cînd aud
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
la veselie. Chiar dacă n-o fi mare pasul de la elegie la imn, ușor de făcut nu-i. În orice caz, Ana nu l-a putut face, deși s-a străduit. A rămas și ea o cîntăreață de durere. 1 Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, ediția a III-a adăugită, Prefață de Z. Ornea, Notă asupra ediției de Nicolae Bârna, Edit. Polirom, Iași, 2014, pp. 189-191, passim. 2 Idem, p. 190. 3 Idem, ibidem. 4 Idem, p. 191. 5 Idem, ibidem
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
caz, Ana nu l-a putut face, deși s-a străduit. A rămas și ea o cîntăreață de durere. 1 Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, ediția a III-a adăugită, Prefață de Z. Ornea, Notă asupra ediției de Nicolae Bârna, Edit. Polirom, Iași, 2014, pp. 189-191, passim. 2 Idem, p. 190. 3 Idem, ibidem. 4 Idem, p. 191. 5 Idem, ibidem. 6 Idem, p. 189. 7 Idem, pp. 190-191. 8 Idem, p. 189. 9 Perpessicius, Opere; X, Mențiuni critice, Editura
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Editura Minerva, București, 1979, p. 273. 10 C. Manolache, Cuvînt înainte la Poeme, p. 9. 11 Idem, p. 10. 12 Ibidem. 13 Perpessicius, op. cit., p. 274. 14 Idem, p. 273. 15 Cuvînt înainte la Harfe uitate, p. 5. 16 Vlaicu Bârna, op. cit., p. 191.
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Roxana Covrig Un fost consilier al președintelui Traian Băsescu, al doilea asfaltator al țării, este acuzat de evaziune fiscală într-un dosar cu un prejudiciu imens. Este vorba despre Theodor Bârnă, patronul Tehnologică Radion, anunță România TV. El este al doilea jucător important pe piată asfaltărilor din România și a firmelor de construcții. Theodor Bârnă ar fi vizat într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 20 de
Fost consilier al lui Traian Băsescu, acuzat de evaziune fiscală. Prejudiciu uriaș by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21877_a_23202]
-
este acuzat de evaziune fiscală într-un dosar cu un prejudiciu imens. Este vorba despre Theodor Bârnă, patronul Tehnologică Radion, anunță România TV. El este al doilea jucător important pe piată asfaltărilor din România și a firmelor de construcții. Theodor Bârnă ar fi vizat într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 20 de milioane de euro. În dosar ar fi vizată și o bancă din Poiești, cu ajutorul căreia s-ar fi făcut mai multe tranzacții suspectate de
Fost consilier al lui Traian Băsescu, acuzat de evaziune fiscală. Prejudiciu uriaș by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21877_a_23202]
-
mai multe tranzacții suspectate de a fi ilegale. În caz s-ar fi folosit și un intermediar, o persoană de peste 80 de ani, care în repetate rânduri făcea extrageri de sume de bani importante. În 2009-2010, în timpul guvernării PDL, Theodor Bârnă a câștigat peste 400 de milioane de euro din afaceri cu statul, iar cifră de afaceri a companiei sale depășește 125 de milioane de euro. Omul de afaceri este cunoscut pentru apropierea să de Traian Băsescu, dar și de lideri
Fost consilier al lui Traian Băsescu, acuzat de evaziune fiscală. Prejudiciu uriaș by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21877_a_23202]
-
Crișan Andreescu Csibi Bârnă, cel care l-a "spânzurat" pe Avram Iancu în 2011, iese din nou în evidență. Mutat de circa un an în Ucraina, acesta s-a alăturat separatiștilor proruși care luptă în estul Ucrainei. Csibi Bârnă, extremistul ungur,lupta de partea
Csibi Barna luptă alături de separatiștii proruși în estul Ucrainei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22151_a_23476]
-
Crișan Andreescu Csibi Bârnă, cel care l-a "spânzurat" pe Avram Iancu în 2011, iese din nou în evidență. Mutat de circa un an în Ucraina, acesta s-a alăturat separatiștilor proruși care luptă în estul Ucrainei. Csibi Bârnă, extremistul ungur,lupta de partea separatiștilor ruși, în estul Ucrainei, pentru autonomia maghiarilor dintr-o republică locală imaginara "Ruteana Transcarpatica". Acesta se declată fan al lui Vladimir Puțin și nu a abandonat lupta pentru autonomia Ținutului Secuiesc. "Vladimir Puțin este
Csibi Barna luptă alături de separatiștii proruși în estul Ucrainei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22151_a_23476]
-
în mass media rusească, se ocupă foarte intens de problematica secuilor. Și eu m-am mirat cât de multe lucruri știu rușii despre noi. Și am făcut și o glumă: rușii știu mai multe despre secui decât Orban Viktor". Csibi Bârnă și-a exprimat totodată încrederea că Ținutul Secuiesc va deveni un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. "Păi, cum să nu?! S-ar putea foarte repede", a precizat Csibi.
Csibi Barna luptă alături de separatiștii proruși în estul Ucrainei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22151_a_23476]
-
percepția mea a fost aceea că cele două culturi amintite mai sus sunt falacioase și făcăcioase (lipsite adică de viziune). Mi s-ar putea reproșa, pe bună dreptate, în acest moment, că văd paiul din ochiul celorlalți, dar nu și bârna din ochiul meu. Să vedem. După căderea comunismului, literați străini pe care am avut prilejul să îi întâlnesc îmi vorbeau despre credința lor că noua literatură, proaspătă și iluminatoare, nu putea veni, în Europa, decât dinspre țările estice, foste comuniste
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]