796 matches
-
op. cit., p. 234-235; C. Göllner, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976; Th. Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G. Bako, Cavalerii teutoni și Țara Bârsei, în Studii, X, 1957, 1, p. 143-160. 50. Istoria Românilor, vol. III, p. 426; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 236-237; P. Binder, Contribuții la localizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Göllner, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976; Th. Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G. Bako, Cavalerii teutoni și Țara Bârsei, în Studii, X, 1957, 1, p. 143-160. 50. Istoria Românilor, vol. III, p. 426; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 236-237; P. Binder, Contribuții la localizarea Cruceburgului și unele probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Nägler, Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. 49. Istoria Românilor, vol. III, p. 423-425; Emil Lăzărescu, Cavalerii teutoni în Țara Bârsei, în rev. "Țara Bârsei¨, VII, 1935, p. 140-152; G. Bako, Cavalerii teutoni și Țara Bârsei, în Studii, X, 1957, 1, p. 143-160. 50. Istoria Românilor, vol. III, p. 426; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 236-237; P. Binder, Contribuții la localizarea Cruceburgului și unele probleme legate de ea, în vol. Culegere de studii și cercetări, Brașov
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
se produce o activizare a inițiativelor războinice ale cumanilor împotriva vecinilor. În prima jumătate a secolului al XIII-lea, se intensifică atacurile cumane asupra Haliciului, ca și asupra Transilvaniei. Una din cauzele aducerii, în 1211, a cavalerilor teutoni în Țara Bârsei sunt și aceste atacuri. Iar când, în 1213, comitele Ioachim de Sibiu a fost trimis în fruntea oastei la Vidin, căpeteniile cumane din Câmpia munteană s-au opus pătrunderii de forțe militare străine în teritoriile aflate sub dominația lor politică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a năvălitorilor. După ce au trecut Siretul în pământurile Episcopiei cumanilor, mongolii au înfrânt oastea ce apăra regiunea, iar episcopia a fost distrusă. Ajunse în teritoriile de la curbura Carpaților, oștile mongole s-au divizat, un corp s-a îndreptat spre Țara Bârsei, prin pasul Oituz, calea de legătură între Moldova și Transilvania. Straja pasurilor de munte era asigurată aici de români și secui ("Ollaci et Siculi"), care au fost înfrânți de năvălitori. După ce au ajuns în Țara Bârsei, mongolii au reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a îndreptat spre Țara Bârsei, prin pasul Oituz, calea de legătură între Moldova și Transilvania. Straja pasurilor de munte era asigurată aici de români și secui ("Ollaci et Siculi"), care au fost înfrânți de năvălitori. După ce au ajuns în Țara Bârsei, mongolii au reușit să înfrângă armata voievodului Transilvaniei, care a căzut pe câmpul de luptă, apoi au înaintat prin sudul regiunii spre vest, în direcția Panoniei. De la curbura Carpaților, un alt grup militar mongol s-a îndreptat spre sud-vest, de-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Bela IV din 1250. Din corpul mongol ce a înaintat spre apus, un grup este posibil să fi pătruns în Transilvania, pe valea Oltului, prin trecătoarea Turnu Roșu, apoi a făcut joncțiunea, probabil, cu oastea mongolă ce pătrunsese în Țara Bârsei. Această armată înaintând de-a lungul Oltului a jefuit mănăstirea cistercienilor de la Cârța, iar ulterior au cucerit și jefuit Sibiul, oraș săsesc în plină dezvoltare. Cetele mongole care au acționat în Moldova, Muntenia și Transilvania s-au grăbit să se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
situație, statul vlaho-bulgar și-a schimbat orientarea politică sub presiunea externă ungară și latină, dar o importantă modificare avea loc chiar în nordul Dunării împotriva influenței puterii cumane. În 1211, regele Ungariei, Andrei II (1205-1235), i-a instalat în Țara Bârsei, la cererea papei, pe cavalerii teutoni "ultra silvas versus Cumanos", cu scopul declarat ca, prin acțiunea lor, "regatul să se întindă". Regele Andrei a acordat cavalerilor un șir de privilegii, precum construirea de fortificații de lemn "pentru întărirea regatului înspre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor, "regatul să se întindă". Regele Andrei a acordat cavalerilor un șir de privilegii, precum construirea de fortificații de lemn "pentru întărirea regatului înspre Cumania". În 1212 și 1222, regele reamintește Ordinului funcția sa esențială, sensul instalării acestuia în Țara Bârsei: înfruntarea cumanilor de la sud de Carpați. În 1231, după ce anterior, în 1225, regele i-a îndepărtat pe cavaleri din zonă, papa Grigore IX îl invita pe rege și pe fiul său, Bela, să restituie cavalerilor teritoriul confiscat, amintindu-le meritele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
distins în apărarea regatului împotriva frecventelor incursiuni externe, prin înaintarea dincolo de munții de zăpadă, întărirea teritoriilor ocupate prin luptă împotriva cumanilor, înfrângerea acestora și convertirea unei părți a lor la creștinism. Deducem că Ordinul teuton a fost instalat în Țara Bârsei pentru a lupta împotriva cumanilor, misiunea lor fiind ofensivă, cuceritoare. Expansiunea cavalerilor dincolo de Carpați a fost rapidă, iar acțiunea lor a avut urmări considerabile. Mai trebuie să subliniem că instalarea Ordinului în sud-estul Transilvaniei este un episod de istorie universală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un episod de istorie universală în spațiul carpato-dunărean. Împrejurările instalării lor în această zonă sunt obscure, dar acest fapt a slujit și un interes al cruciadei apusene, ceea ce presupunea asentimentul papalității, acordul papei Inocențiu III. Prin prezența Ordinului în Țara Bârsei s-a constituit un front al cruciatei în teritoriile noastre, cu misiunea de a-i combate pe cumanii păgâni. Legătura dintre orientarea principală a cruciatei din Țara Sfântă și Ierusalim și cea din din cotul Carpaților trecea prin Imperiul latin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aflau în raporturi strânse cu țările românești corespunzătoare de pe versantul sudic al munților. Alte entități politice românești în sudul Transilvaniei erau "Pădurea românilor și pecenegilor", o uniune de sate românești, care includea și Amlașul, iar la răsărit se afla "Țara Bârsei".24 Structura politică a societății românești, în prima jumătate a secolului al XIII-lea, se poate reconstitui, în datele cele mai generale, din cuprinsul a două documente de mare însemnătate: 1. Scrisoarea papei Grigore IX către viitorul rege Bela IV
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comes" săsesc, Laurențiu. Așezarea "cavalerilor Maicii Domnului a teutonilor" din Ierusalim, călugări-ostași, îngrijitori de spitale, ocrotitori de pelerini, auxiliari prețioși este un fapt de cea mai mare importanță pentru "rostul românesc" (Iorga), la începutul secolului al XIII-lea. Din Țara Bârsei, unde fuseseră instalați, cavalerii teutoni și-au extins aria de locuire și stăpânire-ei puteau bate monede, cu acordul regelui. Cavalerii se pun pe lucru, acționează eficient și, până în 1218, ei prefac prin luptă o simplă concesie regală într-o "frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și-au extins aria de locuire și stăpânire-ei puteau bate monede, cu acordul regelui. Cavalerii se pun pe lucru, acționează eficient și, până în 1218, ei prefac prin luptă o simplă concesie regală într-o "frumoasă stăpânire" (Iorga) pe teritoriul Țării Bârsei. Astfel, secuii și ungurii din sate aleargă la dânșii, găsind ordinea lor mai sigură, ceea ce îngrijorează pe episcopul Transilvaniei, Wilhelm, care-și rezerva supușii, dijmele lor, judecata, mai ales în ceea ce privește crimele, și chiar un număr de feude de cavaleri. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
afla nici în stăpânire ungurească. O explicație posibilă ar fi că, în aceste regiuni, de o parte și de alta a Oltului, ființau voievodate românești sub vasalitatea regalității ungurești. La foarte scurt timp, a urmat așezarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, la chemarea regelui Andrei II (vezi mai sus). Avem astăzi destule dovezi din care rezultă că acești luptători pentru cruce au fost aduși aici, pentru că sud-estul regatului era considerat teritoriu (pământ) de cruciată împotriva păgânilor (cumanilor). Oaspeții teutoni, așa cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în răsărit-proiectul de așezare a cavalerilor la Severin. P. P. Panaitescu, vorbind despre "Severinul sub cavalerii ospitalieri", subliniază faptul că și după năvălirea tătarilor, pământul (spațiul) românesc a continuat să fie teritoriu de cruciată. Astfel, după instalarea teutonilor în Țara Bârsei, în 1211, a urmat stabilirea în regiunile noastre, la Severin, a Ospitalierilor-cavalerii Sf. Ioan din Ierusalim. Actul din 2 inie 1247, pecetluit cu bulă de aur și întărit de papă, în 1250, privește (se referă) la întreaga țară a Severinului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Din secolul al X-lea, pecenegii, uzii și cumanii n-au ajuns în centrul Europei, ci au fost opriți în această zonă de forțele locale (autohtone). Pe pământul românesc au luptat și forțe cruciate străine, precum Ordinul teutonic în Țara Bârsei, la sud și est de Carpați, până la Dunăre și Siret. Ulterior, pe la mijlocul secolului al XIII-lea, în zona Severinului (sudul Banatului și vestul Olteniei), a fost chemat Ordinul ospitalierilor-cavalerii Sf. Ioan în vederea luptei împotriva tătarilor. Acestea erau ordine militar-religioase, înființate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
voievozi, aveau însă, de obicei, denumirea de "țări": "Terra Blachorum" din ținutul Făgărașului e cea mai veche țară atestată documentar (1222), apoi "Silva Blachorum et Bissenorum", "Terra Litua" (voievodatul lui Litovoi), ca și Țara Loviștei, Țara Hațegului, Țara Maramureșului, Țara Bârsei. Termenul "țară" are sensul medieval de provincie istorică, delimitată geografic, însă acesta s-a perpetuat și după întemeierea statuluide pildă, "Țara Românească", iar domnul (stăpânul) era și voievod, adică conducător militar. Întemeierea statelor medievale românești a însemnat trecerea de la "țară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1988. Idem, Premisele cristalizării vieții statale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Popa Oct., Radu Negru și Negru Vodă, în Blajul, 1935, nr. 4, p. 147-150. Idem, Ugrinus. 1291, Brașov, 1935 (extras din revista Țara Bârsei). Popa-Lisseanu G., Izvoarele istoriei românilor, vol. I-XII, București, 1935-1938. Idem, Secuii și secuizarea românilor, București, 1932. Idem, Izvoarele istoriei românilor, XII, Brodnicii, București, 1938. Popescu Em., Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII pe teritoriul României, București, 1976. Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Asăneștilor 304 Structurile politice din nordul Dunării-voievodate, cnezate și țări 314 Situația social-politică la sud de Carpați Diploma Ioaniților 317 Transilvania sub regii unguri 322 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania 330 Secuii 330 Sașii 333 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei 338 CAPITOLUL X ULTIMUL VAL MIGRATOR ( SECOLELE X-XIII) 343 Pecenegii 343 Uzii 348 Cumanii 349 Marea invazie mongolă (1241) 353 Alți migratori 364 Simbioza româno-pecenego-cumană 367 Năvălirea tătarilor și românii 371 Societatea nomadă și relațiile sale cu populația românească 375
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au purces= au plecat, au mers; orator= vorbitor; dodoloață = gogonată , rotundă; făgașul zăpezii= drum prin zăpadă, pârtie; marea de oameni= mulțimea; Își dormea somnul = era Înmormântat. UN FLĂCĂU DE ISPRAVĂ În acele zile de la sfârșitul lui august 1944, pe plaiurile Bârsei, ca și În alte părți ale țării, se duceau lupte dârze pentru lichidarea ultimelor rămășițe ale armatelor hitleriste de pe teritoriul țării. Populația civilă sprijinea prin toate mijloacele armatele noastre. La primăria unei comune din această parte a țării, sosise știrea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tineri, Gheorghe Olaru porni din nou spre pădure, de unde au adus armele și muniția rămase de la prizonieri. La Înapoiere, bătrânii satului Îl Întâmpinară ca pe un viteaz: Bravo, băiete ! Pentru faptele lui de eroism, Gheorghe Olaru a fost decorat. Cuvinte: Bârsa = zonă geografică deosebit de frumoasă, care se Întinde la poalele Munților Carpați, aproape de Brașov; a patrula = a merge În recunoaștere; tainic = ascuns, ferit, neștiut de alții; suspect = care dă de bănuit; a iscodi = a cerceta cu de amănuntul. BRÂNDUȘELE după Eusebiu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a folosi și a dispune, deplin și exclusiv, de diferite lucruri, în limitele prevăzute de lege (Drago, Boroli, 2003: 146). Caracterul social al proprietății este recunoscut chiar de definiția juridică a acesteia, proprietatea fiind considerată o relație socială de apropriere (Bîrsa, 2001). Aspectul social al relațiilor de proprietate este unanim recunoscut: astfel se consideră că proprietatea nu este o relație între o persoană și un obiect, ci mai degrabă o relație între două persoane cu referire la un obiect (Hann, 2000
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
is Everywhere": On Globalization and the Transformation of Cultural Identity, în Current Sociology, 2003, vol.51, pp. 248-264. Bernea, Ernest. 2004. Trilogie Sociologică. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Biesanz, Mavis, Hiltunen și Biesanz, John. 1978. Introduction to Sociology, New Jersey: Prentice Hall. Bîrsa, Corneliu. 2001. Drept civil. Drepturile reale principale. București: Editura ALL Beck. Blanchard, Olivier, Dornbusch, Rudiger, Krugman, Paul, Layard Richard și Summers Lawrence. Reform in Eastern Europe. Cambridge: The MIT Press. Bleahu, Ana. 2004. O perspectivă istorică asupra sectorului ne-agricoldin mediul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
eficientă a lucrării - de către profesioniștii domeniului nu va Întîrzia. E un pas important În extinderea bazei documentare a istoriei recente a României. Dorin Dobrincu FLORENTINA SCÎRNECI, ȘTEFAN UNGUREAN, Vieți paralele În secolul XX. Istorie orală și memorie recentă În Țara BÎrsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. Istoria orală și metodele ei constituie o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat În elaborarea unui număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]