165 matches
-
existența așezării omenești a satului ar fi între secolul V și secolul VII, epocă în care în Dacia are loc migrarea slavilor. Nicolae Iorga citează Horodiștea ca stațiune preistorică în istoria românilor, vol. I. Tot vechimea Horodiștei o arată și Bâtca care a fost o întărire de pământ, construită cu scop de apărare și de unde se dădea alarma de pericol. În anul 1968, în satul Horodiștea a fost înglobat satul Crăiniceni.
Horodiștea, Botoșani () [Corola-website/Science/300912_a_302241]
-
ferată Rîbnița, 73 km de Chișinău pe drumul ce leagă Orheiul de Rezina. În anul 2008 avea o populație de 725 locuitori, împărțiți în 250 de gospodării. 5 agenți economici: SRL "Trust Niscom", Întreprinderile individuale "Semenii","Cojocaru Iacob", Gospodăriile țărănești: "Bîtcă Alexei" și "Duca Igor". Conform satul Otac a fost înființat în anul 1830, deși există informații, că ar fi fost o localitate veche de răzeși și mazili. În anul 1870 se afla în plasa Izvoare, avea 35 de case, 181
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
de lucrări plastice, dar și obiecte personale ale artistei care a fost supranumita ""doamna acuarelei românești"", precum și și o expoziție de ceramică și unelte meșteșugărești din zonă. "Cetatea dacică Petrodava" - Fortificația a fost construită lângă Piatra Neamț pe o prelungire nordică (bâtcă de 457 m) a muntelui Doamna. Nivelele de locuire încep din Neoliticul timpuriu (Cucuteni A), continuă cu Epoca bronzului (cultura Monteoru) și ulterior cu cetatea dacică (secolul I î.e.n - I e.n.) și ulterior cu o așezare feudală (secolul
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
o tindă, o cameră și o cămară. Acoperișul este înalt, construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o fumătoare pe tabla din față. Casa de locuit din cătunul Bâtca Pripor aflat în comuna Dorna Candrenilor, zona etnografică Dorna, datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ultimul său proprietar fiind Gavril Candrea. Ea a fost descoperită în timpul unor campanii de cercetare efectuate în anii 1975-1976, dar achiziționarea imobilului s-a
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
apă rece ca o porție de înghețată de 37 lei de la Nuțu și limpede ca apa căpătată prin distilare de la d[omnu]l Vasilioc Bogdăneț, tatăl drept al lui Vulercik cel cu paleta și cu bicicleta. Și de acolo privește bâtca Turcului și Primatariul cel cu lanuri întinse de secărică aromată care pișcă limba și nasul. Țapinarii au lucrat două jgheaburi pe povârnișul despădurit din fața ferestrei mele și de acolo dau drumul la traverse la vale. Mă sui pe deal și
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
Știborului, la centru "Brigada a 2-a Roșiori" (col. Mircescu) spre Marginea, iar în stînga detașamentul de automitraliere pe șosea spre Grozești (actual Oituz). "Brigada a 2-a Călărași" a fost angajată pe valea Curiței și a atacat spre dealul Bâtca Carelor, respingând inamicul spre dealul Chioșurile. Tot "Brigada a 2-a Călărași" fost destinată să sprijine alături de alte unități "Divizia a 6-a Infanterie", în contraofensiva generală preconizată pentru ziua de 13 august, luptă la care urma să participe și
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
în rezerva Corpului IV de Armată. În urma unei manevre necesare ca urmare a unei rupturi locale în frontul "Diviziei a 6-a Infanterie" din 16 august în zona dealului Sticlăriei, "Brigada a 2-a Călărași" s-a repliat spre dealul Bâtca Carelor (NNE de Măgura Cașin). Pe data de 19 august "Armata 1 Austro-Ungară" a reluat prin surprindere atacul în zona vârfului Coșna - apărat de "Divizia 1 Cavalerie". Datorită superiorității de forțe a reușit ocuparea vârfului, dezorganizarea și slăbirea trupelor românești
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
pe al lui George Copos, care spune că și-a vândut televizorul, în 1990, ca să înceapă prima afacere, de unde a scos și primul milion. Alde Bobby se mai întreabă ” De ce ne fură afacerile Bulgaria, Ungaria și Moldova”? Alo, domnișoara Ana Bâtcă, dacă aș fi tu și aș scrie acest articol, nu aș vorbi despre furat pe Magheru, în fața a două hoteluri, să nu se interpreteze. Dacă ne referim la modul în care țările din jur atrag investitorii, ceea ce e cu totul
Ziare, la zi: În Gândul, CTP sugerează că ar fi homosexual () [Corola-journal/Journalistic/27992_a_29317]
-
sanctuar (în punctul "Piatra Cetății") e)26. Cetate traco-getică Comuna Cotnari, satul Cotnari Iași (în punctul "Dealul Cătălina") e)27. Cetate dacică (în punctul Municipiul Piatra-Neamț Neamț "Dealul Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică a Provinciei central-europene, cu un climat temperat-moderat-continental, suportând și unele influențe ale climatului continental din est și ale celui subbaltic (boreal) de nord. Prin altitudinile prezente, zona
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
os (cazul celei de la Bogdănești), cu reprezentări de personaje biblice, asemenea celor de la Dănești (redată Maica Domnului, prin incrustații în tehnica niello), Codăiești, Șuletea (pe o parte este Iisus Hristos, iar pe cealaltă Maica Domnului cu pruncul în brațe) - Vaslui, Bâtca Doamnei - Neamț, Lunca - Botoșani, Adjudu Vechi - Vrancea (inscripție în limba greacă „Sfântul Gheorghe”), Păcuiul lui Soare - Constanța, majoritatea datate în perioada IX-XI/XII. Numărul acestor descoperiri, cu caracter creștin (cruci, amulete pectorale, inele cu simboluri creștine), a continuat să crească
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
migratoare prin zona bazinului și prin vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș, Grivița - Vaslui, Umbrărești - Galați, Plavni - Reni, Pavlovca - raionul Arciz, Fridensfeld (Mirnopole), ultimele trei situri din regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca Doamnei (Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Amintiri din sat, Amintiri din oraș, Năiță Vânturescu ș.a. Proza lui G. a fost scoasă la lumină postum, în revista „Însemnări ieșene”, între anii 1936 și 1938. SCRIERI: Crizantema de la frontieră, în Proză interbelică din Basarabia, îngr. și pref. Veronica Bâtcă, București, 1996, 63-72. Repere bibliografice: Sever Zotta, Paul Gore, Chișinău, 1928; Veronica Bâtcă, Paul Gore-ultimul cavaler al Basarabiei, „Știința” (Chișinău), 1992, 2; Gh. Bezviconi, Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, 161-166; Colesnic, Basarabia, I, 104-111; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
fost scoasă la lumină postum, în revista „Însemnări ieșene”, între anii 1936 și 1938. SCRIERI: Crizantema de la frontieră, în Proză interbelică din Basarabia, îngr. și pref. Veronica Bâtcă, București, 1996, 63-72. Repere bibliografice: Sever Zotta, Paul Gore, Chișinău, 1928; Veronica Bâtcă, Paul Gore-ultimul cavaler al Basarabiei, „Știința” (Chișinău), 1992, 2; Gh. Bezviconi, Fapte trecute și basarabeni uitați, Chișinău, 1992, 161-166; Colesnic, Basarabia, I, 104-111; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 93-94. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
iar dinspre S pârâul Oii cu afluenții Licașul și Pârâul Roșu, toți veniți din zona înaltă a Hășmașului. Suprafața lacustră are formă de cizmă alungită pe circa 100 de metri, între Suhardul Mare și Mic la N, Ucigașul la est, Bâtca lui Cioflec la S-E și Dănțurașul la vest. Numele de Lacul Roșu vine de la aluviunile roșcate transportate de pârâul Roșu sau de la munții ale căror vârfuri se oglindesc, în amurg, în oglinda lacului. SAIMAA - cel mai mare lac tectono
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca Doamnei Piatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, Oituz-Bacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am învățat mult de la regretatul Nicolae Gostar, care mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi, prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor. Absolvind ca șef de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
călătorilor străini reiese că satele din zona Bârladului, în anul 1612, erau aproape în întregime distruse și jefuite, iar la 1661 au fost bântuite de ciumă. Încercarea pe Ceramică prefeudală sec. VIII-X: 1-2 Lichitișeni; 3 - Lozinca; 4 - Lespezi, Homocea; 5-6 Bâtca - Oituz; 7 - Rădeni (reproducere după revista ,,Carpica’’) care a întreprins-o Dimitrie Cantemir, voievodul-cărturar al Moldovei, de a pune pavăză țării închinând-o rușilor prin tratatul semnat cu țarul Petru cel Mare în 1711, s-a soldat cu un eșec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Corbu, Efim Levit, Constantin Popovici, Ion Vasilenco, Andrei Hâncu, Grigore Botezatu, Simion Cibotaru, Pavel Zavulan, Nicolae Băieșu, Efim Junghietu, Leonid Curuci, Victor Cirimpei, Mihail Dolgan, Nicolae Bilețchi, Sava Pânzaru, Anatol Gavrilov, Eliza Botezatu, Andrei Hropotinschi, Sergiu Moraru, Andrei Țurcanu, Veronica Bâtcă ș.a. Fără a fi scutite de neajunsuri, explicabile și prin imposibilitatea cercetării fenomenului literar și folcloric în integralitatea sa din cauza interdicțiilor impuse de autorități, lucrările editate de Institut au o valoare documentară însemnată, servind și în prezent drept repere în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
Petru, care se trăgea din neamul Rugineștilor. Și acesta avea ramificații multe În sat. Acestui Petru Rugină i se spunea Petru lui Mihăilă al Țărăncii. Probabil că această așa zisă Țăranca, bunica lui, venea aici tot de la câmpie. Coborând pe Bâtcă, dădeai de casa unuia Roandă.De unde a venit acesta În Gălăuțaș, nu avem știință.Urmașii lui Însă au prins rădăcini aici, vremile fiindu-le prielnice.În anii postrevoluționari, un nepot al său, Traian Roandă, vreme de aproape două decenii a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
trebuie numaidecât să amintim și aducerea apei curente, la casele consătenilor , acolo unde a fost posibil, instalații de canalizare și, dacă nu mă Înșel stație de epurare a apei.Deci tot a făcut ceva acest urmaș al lui Roandă de pe Bâtcă, venit aici cine stie de pe unde, bătut de cine știe ce vânturi, cum au venit și s-au statornit aici atâția alții. Un tip pitoresc În felul lui a fost așa zisul Pică al Pietrosului, țigan de douăzeci și patru de carate. Acesta provenea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
1990 la Chișinău, lunar. Ea își propune să încurajeze „noi descoperiri și interpretări moderne ale creației eminesciene” - la ea colaborând și: Grigore Vieru, Valeriu Matei, Mihai Cimpoi, Ana Blandiana, Dan Verona, Ion Vătămanu, Haralambie Țugui, Al. Piru, Vasile Levischi, Vlad Bâtcă, Horia Bădescu. „Buletinul „Mihai Eminescu”, care de 14 ani publică documente, studii etc. în legătură cu lămurirea vieții și operei marelui nostru poet, a apărut într-o nouă fasciculă la Râmnicul Vâlcea, sub direcția dl. Leca Morariu (Mihai Eminescu, anul XIV, 1943
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
două ore. Bădia Culai are piuă nouă. Bunico, nouă ne dai ouă? Vouă vă dau nouă lei. 110. Despărțiți în silabe cuvintele: ouăle, rouă, amândouă 111. Scrieți după dictare textul: Încă o dovadă Două prietene au pornit cu bicicleta la Bâtca Doamnei. Erau curioase să vadă ruinele descoperite. Pe timpul dacilor, acolo era o cetate puternică. Au rămas uimite. E încă o dovadă că suntem aici de peste două mii de ani. La înapoiere, au povestit tot ce au observat. 112. Transcrieți textul: Oana
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca Doamnei Piatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, Oituz-Bacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am învățat mult de la regretatul Nicolae Gostar, care mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi, prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor. Absolvind ca șef de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cel Mare" (com. Al.I.Cuza); fortificații care se continuă în alte unități de relief de la vest de Siret (valurile din com. StolniceniPrăjescu) (23.) Toate acestea se pot paraleliza cu fortificațiile din restul Moldovei, de la Stânceș ti (jud. Botoș ani), Bâtca Doamnei (Piatra Neamț), Bradu și Răcătău (jud. Bacău), Poiana (jud. Galați), și "Castellum Carporum" (nelocalizat clar). Ultima cetate antică, la fel ca și Utidava sau Zargidava, ar putea fi localizată mult mai aproape desau chiar înzona cercetată, având în vedere amplasarea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare, Pe Valea Rea ; substantiv + prepoziție + prepoziție + substantiv - Drumul de la Hàloș, Podul de la Pârâul Sărat, Ulița pe la Parnău ; substantiv + prepoziție + substantiv + adjectiv - Cărarea pe Podul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]