166 matches
-
din punctul de vedere al dictaturii, în cadrul, nu-i așa, larg democratic pe care-l instaurase, filmul este o suită inadmisibilă de erori. Eroarea fundamentală este de a nu vorbi aceeași limbă limba cenzurii, a CCES-ului, a tovilor Dulea, Bâtlan și alți mărunți dumnezei culturali. în mod de-a dreptul scandalos, filmul acesta nu este străbătut de acel ”suflu înnoitor” care ar fi trebuit, potrivit scenariului puterii, să ne transforme în mici golemi purtând Adevărul Partidului înscris pe frunte. Filmul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
lăcomia omenească, străluceau de o verdeață ce mi-a rămas ș-acum în ochi; iar la marginea târgului se întindea un iaz format din râul Șomuzul ce-mi părea cât un ocean de mare, în care mișunau rățele, lișițele, găinușile, bâtlanii și pe fundul căruia în tinerețele mele am semănat mult amar de haliciuri 21 nevinovate, de care se minunau aripatele 22 sălbătăciuni. Pe vremea aceia, deși țările române erau înapoiete, rău întocmite politicește și expuse la multe nedreptăți și apăsări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
picioarele în apa mică de la mal, în timp ce el mă-nvăța să tălmăcesc inscripția, punctând fiecare literă în parte cu o trestie lungă. Trecuseră mai mult de doisprezece ani de la acele zile fericite pe care le petreceam studiind printre cocori cenușii, bâtlani și găinușe de apă, privind sturzii care fugeau din stufăriș și corlele care atingeau apa, panicând rațele pitice albastre. Am ajuns la poarta dinspre nord a Concordiei pe când se făcuse aproape a cincea oră. Există situații care stârnesc în suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
urmări direcția privirii lui Kahei. Văzu galbenul Învăpăiat al florilor de muștar, verdele orzului și apa mică a orezăriilor, dar nu zări pe nimeni. Ceva suspect? — Uite-acolo, pe cărarea de lângă orezăria aceea, e un om. Seamănă puțin cu un bâtlan. Ce crezi că pune la cale? Nohachiro mai aruncă o privire și văzu că, Într-adevăr, pe cărarea de lângă orezărie stătea un om aplecat. — Află ce face acolo. Nohachiro porni În fugă pe o potecă Îngustă. De regulă, În toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
provinciilor erau deosebit de irascibili În privința hotarelor și a Înfățișării străinilor. Nohachiro se Întoarse și dădu raportul: — Zice că e negustor de ace din Owari. Poartă un halat de bombac alb, pătat. De aceea ți se pare că seamănă cu un bâtlan. E un prichindel cu față de maimuță. — Ha, ha! Nu-i nici bâtlan, nici cioară, ci maimuțoi, hai? — Și Încă unul gureș. Îi place să arunce cu vorbe mari. În timp ce Îl descoseam, a Încercat să Întoarcă foaia. M-a Întrebat cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Întoarse și dădu raportul: — Zice că e negustor de ace din Owari. Poartă un halat de bombac alb, pătat. De aceea ți se pare că seamănă cu un bâtlan. E un prichindel cu față de maimuță. — Ha, ha! Nu-i nici bâtlan, nici cioară, ci maimuțoi, hai? — Și Încă unul gureș. Îi place să arunce cu vorbe mari. În timp ce Îl descoseam, a Încercat să Întoarcă foaia. M-a Întrebat cine e stăpânul meu, iar, când i-am spus, s-a ridicat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
dădea prea multă atenție călăreților. Când ajunseră la poartă, anunțară că aduceau o depeșă urgentă de la Seniorul Nobunaga, din Kai. Hideyoshi se afla În citadelă, când un vasal intră pentru a anunța sosirea mesagerilor. Pune-i să aștepte În Camera Bâtlanului, ordonă el. Acea Încăpere era rezervată conversațiilor de cea mai secretă natură. Aproape imediat ce intrară cei doi mesageri, Hideyoshi apăru și el și se așeză. Unul dintre oameni scoase scrisoarea din faldurile kimonoului și o depuse, cu respect, În fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
campanie că trecerea prin munți a fost ca o ieșire pentru a admira florile, primăvara. Se pare că Seniorul Nobunaga va reveni pe drumul de coastă, trecând pe la Muntele Fuji. Mesagerii se retraseră. Hideyoshi rămase pe loc, privind pictura cu bâtlani albi de pe ușile glisante. Ochii păsărilor fuseseră pictați În galben și păreau să-l privească. „Cred că o să fie Kanbei,“ Își spuse Hideyoshi. „El e singurul pe care-l pot trimite. Chemă un paj și-i zise: — Kuroda Kanbei ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
nici o grijă! Ia uitați acolo. Sunt fericiți cât Încape. Hideyoshi stătea călare pe cal, vorbindu-le pajilor din spatele său: — Unde? Toți pajii priviră, Întrebători, În direcția unde arăta stăpânul lor. Într-adevăr, deasupra lemnelor aduse de ape se jucau câțiva bâtlani albi ca zăpada. Pajii, Încă adolescenți, ridicară din umeri și chicotiră. Ascultându-le vorbele copilărești, Hideyoshi Își Îndemnă ușor calul și reveni la tabără. Era seara celei de-a treia zile din Luna a Șasea. Hideyoshi Încă nu avea cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
a-i Încredința primele linii de apărare ale provinciilor lor. Dacă așa stăteau lucrurile, fusese ales, pe neașteptate, din armata provinciei Ise pentru acest scop și i se ordonase să se Întoarcă la propriul lui castel. — Cheamă-l pe comandantul Bâtlanilor Albaștri, Îi ordonă Shonyu unui ajutor. Într-o vale din spatele intrării dosnice a castelului se afla o adunătură de colibe care le aparțineau oamenilor angajați din afara clanului. Aceștia erau numiți Corpul Bâtlanilor Albaștri. Din acea tabără, ajutorul lui Shonyu chemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
la propriul lui castel. — Cheamă-l pe comandantul Bâtlanilor Albaștri, Îi ordonă Shonyu unui ajutor. Într-o vale din spatele intrării dosnice a castelului se afla o adunătură de colibe care le aparțineau oamenilor angajați din afara clanului. Aceștia erau numiți Corpul Bâtlanilor Albaștri. Din acea tabără, ajutorul lui Shonyu chemă un tânăr scund și solid clădit, În vârstă cam de douăzeci și cinci de ani. Era Sanzo, căpitanul Bâtlanilor Albaștri. Primind instrucțiunile de la aghiotant, Sanzo intră pe poarta din spate a castelului, În grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
o adunătură de colibe care le aparțineau oamenilor angajați din afara clanului. Aceștia erau numiți Corpul Bâtlanilor Albaștri. Din acea tabără, ajutorul lui Shonyu chemă un tânăr scund și solid clădit, În vârstă cam de douăzeci și cinci de ani. Era Sanzo, căpitanul Bâtlanilor Albaștri. Primind instrucțiunile de la aghiotant, Sanzo intră pe poarta din spate a castelului, În grădina interioară. Shonyu, care stătea În picioare la umbra unui copac, Îl chemă făcându-i semn cu bărbia. Apoi, când Sanzo se prosternă la picioarele stăpânului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
din spate a castelului, În grădina interioară. Shonyu, care stătea În picioare la umbra unui copac, Îl chemă făcându-i semn cu bărbia. Apoi, când Sanzo se prosternă la picioarele stăpânului său, Shonyu Îi dădu personal ordinele. Numele de Corpul Bâtlanilor Albaștri provenea de la culoarea uniformelor lor de bumbac. De fiecare dată când apărea o problemă, porneau În goană spre câte o destinație necunoscută, ca un stol de bâtlani albaștri luându-și zborul. Trei zile mai târziu, Sanzo se Întoarse dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
la picioarele stăpânului său, Shonyu Îi dădu personal ordinele. Numele de Corpul Bâtlanilor Albaștri provenea de la culoarea uniformelor lor de bumbac. De fiecare dată când apărea o problemă, porneau În goană spre câte o destinație necunoscută, ca un stol de bâtlani albaștri luându-și zborul. Trei zile mai târziu, Sanzo se Întoarse dintr-un loc secret. Intră, cu pas grăbit, pe poarta dosnică a castelului și, la fel ca data trecută, se Înclină Înaintea lui Shonyu, În grădina interioară. Apoi, Shonyu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
noapte, ajunseră, În zori, la Monoguruizaka. Soldații Își consumară merindele și se odihniră un scurt răstimp, după care merseră Înainte și-și făcură tabăra În satul Kamijo, de unde fu expediată o grupă de recunoaștere spre Castelul Oteme. Mai devreme, comandantul Bâtlanilor Albaștri, Sanzo, fusese trimis de Shonyu la Morikawa Gonemon, comandantul castelului, care promisese că avea să-l trădeze pe Ieyasu. Acum, Însă, pentru siguranță, Sanzo fu trimis Încă odată. Shonyu ajunsese departe, În adâncul teritoriului inamic. Armata avansa pas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Timișoara; 3) Irina Cajal, consilier M.A.E.; 4) Georgiana Pogonaru, general manager „Romcolor 2000“; 4) Ana Diculescu Șova, avocat, Casa de Avocatură NNDKP; 6) Elisabeta Lipă, sportiv; 6) Anastasia Soare, stilist; 8) Camelia Șucu, manager class „Mobexpert“; 9) Cristiana Bâtlan, director executiv „Musette“; 10) Simona Marinescu, coordonator regional la Banca Mondială; 10) Marie Rose Mociorniță, președinte onorific Fundația „Casa Speranței“. Transferuri Western Union l Sumele se achită în euro, USD sau lei După cum a anunțat Compania Națională „Poșta Română”, de
Agenda2005-14-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283552_a_284881]
-
către origini, deschizînd perspectiva infantilă a unui homo ludens. "Sîngele stricat" al maturității lucide, năzuiește a se muta înapoi, în ființa copilăriei: "poate că ar fi timpul să mut sîngele/ în celălalt buzunar/ acolo de unde se vede cerul// și un bîtlan/ construit din carton și sfoară/ scufundîndu-și capul/ după niscaiva pești" (ibidem). Sau: "ochii tăi erau mai verzi/ decît jucăria unui copil de pe Marte// acum degeaba răsfoiești paginile/ unei oglinzi/ acolo/ sub apă" (ibidem). Absurdul își pierde astfel atributul de teroare
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
apartamente sunt o metaforă, nu e vorba de a repara o relație prin experiențe erotice inedite, ci de a încerca evadări parțiale, ieșiri din cercul implacabil al destinului uman limitat. Prinși în relații sociale banale și incomodante, oamenii sunt asemenea bâtlanului alb, delicat și zvelt, cu aripa prinsă în gheața pârâului. Căci oricât de multe sunt începuturile, „sfârșitul este mereu doar unul singur” și el se petrece în nevindecabilă, atroce singurătate. Privirea scandinavă e legitimată și în intervenții ale personajului masculin
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
abia născut. Era gata să plece la Roma, dar tânăra lui soție insista ca el să-și bea măcar cafeaua. Puțin mai târziu, amândoi erau afară, în fața căsuței în care-și petrecuse trei din cei cinci ani ai căsniciei. Un bâtlan albastru zbura maiestuos pe deasupra. Ea l-a îmbrățișat, l-a sărutat. "Fii fără grijă!", i-a spus încet. El a privit-o în ochi, a zâmbit, i-a mângâiat părul tuns scurt și i-a spus: "Fii fără frică!" Apoi
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din lunca Dunării, cocori, stârci, bâtlani, egrete, nagâți, pescăruși, rațe, gâște, lișițe, găinușe de baltă, care au dispărut toate. Au mai rămas doar câteva berze. În flora arborescentă din Covei predomină salcâmul, denumit aici cu un termen impropriu dafin. Adus și la noi din America, prin
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
șoimul, gaia și tot ce ține de neamul său. 14. corbul și toate soiurile lui; 15. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și ce ține de neamul lui; 16. huhurezul, cocostîrcul și lebăda; 17. pelicanul, corbul de mare și heretele, 18. barza, bîtlanul și ce ține de neamul lui, pupăza și liliacul. 19. Să priviți ca necurată orice tîrîtoare care zboară; să nu mîncați din ea. 20. Să mîncați orice pasăre curată. 21. Să nu mîncați din nici o mortăciune, s-o dai străinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
șoimul și tot ce este din neamul lui; 15. corbul și toate soiurile lui; 16. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și tot ce ține de neamul lui; 17. huhurezul, heretele și cocostîrcul; 18. lebăda, pelicanul și corbul de mare; 19. barza, bîtlanul, și ce este din neamul lui, pupăza și liliacul. 20. Să priviți ca o urîciune orice tîrîtoare care zboară și umblă pe patru picioare. 21. Dar, dintre toate tîrîtoarele care zboară și umblă pe patru picioare, să mîncați pe cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
făcut sul, apoi cu copia cartonată din Judecata de Apoi. Cappy se mulțumea să apuce strâns volanul și să meargă înainte, cu acel grotesc măr al lui Adam ce i se umfla pe gât făcându-l să semene cu un bâtlan la pândă. Ajunseseră în sfârșit la unchiul lor, un bărbat care, până în urmă cu trei săptămâni, nici măcar nu apăruse în vreo fotografie de familie. Forța lui, câtă o fi fost, se sleise de mult. Pe unchiul ăsta l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un dezgust amuzat. — Ți se pare că îl știi de undeva pe peștele ăsta? În sfârșit, ai luat-o pe arătură, doctore. Ai stat prea mult la soare. Nu-i bine pentru un tip cu meseria ta. Stătea ca un bâtlan, aplecat înainte, încremenit în stufăriș. Pescuia așa cum tasta Weber: într-un extaz năuc. Simțise nevoia să-l scoată pe Weber din oraș, să-l ducă într-un loc destul de liniștit ca să poată gândi și discuta, fără a risca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Cu siguranță nu pentru cele câteva momente de carte poștală care-ți tăiau răsuflarea: moara de apă acoperită cu o pojghiță de gheață, iazul cu rațe înghețat bocnă, Conscience Bay golit tot, în afară de taciturnele lebede invadatoare și de un singur bâtlan derutat care mai rezistaseră aici înainte ca zăpada să se transforme în mocirlă și ca adevăratul motiv de amorțire să-și facă apariția. Cu siguranță, n-o făceau pentru sănătate- pradă zile în șir lapoviței mărunte care le intra pe sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]