262 matches
-
vai, foarte mult prea imbecili și pisălogi. - Frate... - Nu mă întrerupe, maestre, că-ți fut o labă... Fii atent, fii atent, ia aminte: după cum își poate da seama orice idiot din încăpere, adică voi toți, ședințele astea sunt ceva pentru băbuțe, nu pentru bărbați. Bla-bla-bla-ul vostru, taifasul ăsta de apus de soare mă scoate din sărite și din acest motiv nu am trecut pe-aici în ultima vreme. Mi-era jenă să adorm cu capul pe masă, mă gândeam că v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
sau Labiș, iar numele lui Eminescu îmi provoca alergie (deși, pe-ascuns, îl admiram). Toate gândurile bune, cu țara noastră mare și minunată, condusă prin veacuri de bătăuși cronici și ciobani luminați și populată cu fete sfioase, flăcăi harnici și băbuțe demne și milostive, mă năuceau. Poate, cine știe?, chiar erau adevărate, dar, auzite de-atâtea ori și-n atâtea feluri, dădeau pe-afară, ca mâncarea de bame a bunicii Aneta. Le găseam în manuale (mâzgălite și ele, alături de mutrele domnitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
gestul conta, perseverența prin care îmi învingeam timiditatea, urcând fără să știu spre spațiile ascunse ale pulpelor. Ce vedeam acolo nu v-aș spune nici dacă m-ați ruga frumos. Eram împins, îndepărtat cu piciorul, dar reveneam, mulțumit de chicotelile băbuțelor. Pe la șase ani, s-a terminat cu dulceața și pupăturile: simplu, brusc, ineficient, așa cum se termină totul în viață. Odată cu începerea școlii, ne-am mutat la bloc, cărând după noi lăzi și geamantane, ca-n război. Bunică-meu înjura, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Cocă putea să se uite cât vroia, din foișorul ei de observație de pe scară. O bănuiam după balustradă, la ora de spionaj: curioasă, acră, bătrână. Odată și-odată, tot trebuia să cadă. Îi prevedeam un sfârșit simpatic, sângeros, demn de băbuțele lui Harms. Abia în mașină, m-am simțit ceva mai liniștit. Lumina se mai îmblânzise, iar frații „Brothers“ nu se zăreau nicăieri. Scăpasem. Drept recompensă, i-am deschis lui Brutus fermoarul, să admire și el soarele apos. Apoi am demarat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pasaj dintr-o carte. De-aceea, m-am bazat numai pe colecția mea de epocă, prima, cea adevărată, venită prin abonament. Am și cărat o parte din ea cu mine aici, la Viena.“ „Da.“, am zis, bazându-mă pe cuvântul băbuței, „Numerele 170-180.“ „Ești bine informat!“, a bombănit inginerul. „Oricum, în 1972, când a avut loc accidentul, aveam 18 ani. Suficient cât să-mi dau seama de niște lucruri.“ „Cum ar fi potrivirea datelor. Nu se poate să nu fi observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
au fost. Dar asta s-a întâmplat acum o sută de ani. Și nu Robin Osmore, ci tatăl lui. Ca să-ți dai seama cât e de bătrână. Dar nu arată. — Visez la vremea când Alex va ajunge o epavă, o băbuță patetică, cu mințile rătăcite, de care va trebui să avem grijă. Dar nu prea întrezăresc asemenea perspectivă. — Ți-ar părea rău dacă s-ar întâmpla așa ceva. Aș dansa de bucurie. — Nu-i adevărat. Ești mândru de ea, cu toții sunteți mândri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
New York, Îi anunți că sîntem liberi, nu te mai uita așa, că n-am ce să fac, Îți las și mîncarea pe care mi-a adus-o maică-mea, și sticla de vin, o să-ți găsești tu pe-aci vreo băbuță să vă distrați Împreună. Stai, băi apucatule, nu te supăra așa. Stai, băi băiatule, mi-ai tras una de-o să-i doară și pe copiii mei... Ha-ha! Ascultă, puțin. Pune-te În locul meu și poate Îți trece. Io cred că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu mai sînt paturi, saloanele se reconfigurează, iar eu, un pacient Închipuit, trebuie să accept noua situație oricum ar fi ea. Va trebui să dorm cu cineva În pat. Aș dormi cu plăcere chiar și cu una din cele două băbuțe, jur - chiar cu amîndouă, dacă altfel nu se poate. Ca să nu vă faceți o idee greșită, ar trebui să vi-l prezint pe caporalul Porcescu - probabil că În clipa asta visează că-mi mănîncă creierul, după ce mi-a deschis țeasta
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
militară cu totul Întîmplător, pentru a se răzbuna pe iubita lui, care se Îndrăgostise de Keny Rogers și În cele din urmă se căsătorise cu patronul unei mici berării. Ce rost are să mai răscolim trecutul? Acum era și ea o băbuță de treabă, pe undeva prin Pennsylvania. — Înseamnă că nu mai e cazul să-i facem autopsia, crezu Jegg. — Ba nu, Îl vom Înhuma cu toate onorurile militare, pentru a nu-i demoraliza pe camarazii săi. Mă gîndesc că ar fi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
s-au așezat la masă, Îl Înșfăcă pe Sam de obraz și-i zise lui Ruby că era „bun“. Ruby se roși În locul lui Sam, dar el părea să suporte imperturbabil ciupiturile Sylviei. Probabil că-i amintea de Întâlnirile cu băbuțele lui Irene care veneau să joace mahjongg. Aud că ești adeptul nașterilor naturale, Sam, spuse Sylvia, repezindu-se asupra risotto-ului. Știi, pe vremea mamei mele, naștere naturală Însemna doar să te demachiezi. Încurajată În mod clar de hohotul lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Ei, cum vi se par aceste străvechi remedii de pe meleagurile lui Molière și ale generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. Tenul luminos și proaspăt... ..este unul din atributele frumuseții. Sunt lucruri simple care trebuie avute în atenție. Vă sfătuim, în special pe voi cele tinere, să evitați produsele
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
generațiile din ziua de astăzi. Enumerăm, spre exemplificare, o parte din poreclele întâlnite în zona Onceștiului: Aruxandei, Oacă, Amaziliței, Cioric, Haplea, Briciu, Șotroagă, Gheoguța, Ciocănel, Veneticu, Ghebosu, Șchiopu, Floșcanu, Buzatu, Mustăciosu, Vulpoi, Munteanu, Iepure, Iepuroaica, Chițâgoi, Gânsac, Broscoi, Olteanu, Acrișor, Băbuță, Bâzgoi, Bursuc, Cap de Cal, Cartofoi, Ceas rău, Chioru, Ciorsoi, Covrig, Fleașcă, Pârțoi, Piciu, Butelie, Tuluc, Țâganu, Turculea, Vrăghioi, Zdrea, Sugurel, Ciot, Mocanu, Lungu, Pruna, Boureanu și Belciug. După cum arată academicianul Iorgu Iordan, „toponimia poate fi socotită istoria nescrisă a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la iobăgie - desființată în Rusia în 1861 - și antrenează o rezistență pasivă: ei își ascund cerealele sau le distrug, își taie vitele. Numărul comuniștilor asasini crește, și în unele regiuni izbucnesc răzmerițe. Kolhozurile sunt uneori distruse și de „răscoale ale băbuțelor” - după cum le califică autoritățile. Rezistența este deosebit de rezistentă în Ucraina, în Caucazul de Nord, pe Don, dar răzvrătiri au loc în întreaga Rusie. Circa 3400000 de țărani iau parte la cele 13000 de răscoale - din care 176 sunt numite chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se afla Coliba lui Moș Toma (copiii satului românizaseră titlul povestirii lui Mark Twain). O căsuță mică acoperită cu stuf, cu prispă de pământ, o ușă în canaturi care dădea în două cămăruțe mici, ca cele din basme, unde o băbuță și un moșneag își duceau traiul, culcându-se o dată cu găinile și sculându-se la cântatul cocoșului. În casă, pe unul din pereți, aceleași cusături în arnici roșu și negru care reprezentau un interior cu o gospodină dereticând. O știam de când
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ferecături în munte, de aici județul Harghita, oprire în Lunca de Jos, imobile mari ale centrului de comună, trei furnici de cosași pe costișe, halta Tarcău cosașii la tren, urcăm și coasele, le-ați răsucit riscant în ușa vagonului, întîi băbuța, la care ne răstim, valuri de fîneață, trifoi, încape iepurele cu tot cu urechi! cartofii înfloriți, vînătorii de munte, cazărmi compacte cu facilități de vilă, sala boltită artistic, vagon, doi voinici la încărcat cherestea, km 122, Păltiniș trenul înclină, deși are să atace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ei, cum vi se par aceste străvechi remedii de pe meleagurile lui Molière și ale generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. 2 Tenul luminos și proaspăt... ..este unul din atributele frumuseții. Sunt lucruri simple care trebuie avute în atenție. Vă sfătuim, în special pe voi cele tinere, să evitați
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
era necesar, propria ei inteligență inventivă o înșela. Mi se părea interesant faptul că Rosina își amintea perfect de momentul când farurile mașinii ei mi-o revelaseră pe Hartley, lipită de stâncă. — Aveam impresia că o s-o zdrobesc pe biata băbuță ca pe un gândac. Zău, Charles, e o babă, biata de ea, nu poți să negi lucrul ăsta. — Iubirea are alt mod de a gândi. De acord, iubirea e oarbă ca un liliac... — Liliecii au un radar. Radarul tău pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ce? Dar nici fără mașină nu se poate și hai să strîngem cureaua. Copiii sînt mari, trebuie să-i facem savanți de renume mondial. Chinuiește-i, forțează-i, mănîncă-le copilăria. Gata, povestea se apropie de sfîrșit. Sînt la Audiențe. O băbuță, ageră încă, frumos îmbrăcată, cu ochi extrem de vioi și... chiar frumoasă, se apropie surîzînd: Ți-am adus niște țigări... Îmi întinde un pachet de Kent cu cîteva țigări. Îmi aduc-aminte, o apuc în brațe și ochii se umplu de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
își scoate ochelarii și-și pune alții. Citește, citește și apoi dă să bage ecusonul în buzunar. Pardon, spun eu. Întind mîna hotărît, iau ecusonul și-l privesc acru. Bătrînul se ridică nemulțumit și face schimb de locuri cu soția. Băbuța mi se adresează într-o franceză impecabilă: Sînt o mare simpatizantă a României. N-am fost acolo, dar visez de mult să văd frumoasa dumneavoastră țară. Mesenii se uită la bătrîni interesați. Cum la cele două locuri recent ocupate s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sînul în sus. Nu mai putem să ne abținem, unii se pleacă sub masă și hohotesc de rîs. Bătrîna îmi face cu ochiul: La masa aceasta am să mănînc puțin. După masă înot în mare. Se servește musaca. Femeile întîi. Băbuța se uită la mine și vede că eu nu am musaca. Îmi ia farfuria pentru pîine, dă cu mîna pîinea jos, taie jumătate din porția sa de musaca și mi-o oferă. Eu mănînc puțin, luați de la mine jumătate. Nordicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întreb curios. "Lovitura". Bătrînii aceștia sînt inepuizabili. În celălalt capăt al mesei, văd că bătrînul, roșu la față precum steagul cu seceră și ciocan, toarnă restul de vin din paharul său în al domnului ministru. El are tensiune. Curios, întreb băbuța ce este soțul, ce este domnia sa. Soțul este profesor de biochimie la Universitatea X, eu am făcut facultatea la Lausanne. El are 67 de ani, eu am numai 66. Mă scol de la masă și socotesc în gînd cîți ani am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cămile... Puținii turiști se fotografiază lîngă cămile, pe cămile, lîngă Piramida lui Keops, în împrejurimile deșertice. Au pălăriuțe, sînt bine dispuși. Un vis lung, obsedant, se împlinea. Toți se salută între ei, sînt prietenoși, dornici de schimbat o vorbă. Moși, băbuțe radiază de bucurie, se țin de mînă și devin generoși unul cu altul. Vechi amintiri revin și bătrînii se strîng cu înțeles de mînă. Un dicton egiptean spune: "Toată lumea se teme de timp, dar timpul se teme de Piramide". Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scriu! Scrisoarea 80 Am să-ți povestesc despre celebra minestra. Este un fel de supă. În apă se pune puțin Delikat, apoi o mână de paste mărunțele și se servește cu un fir de ulei deasupra. E minestra moșilor, a băbuțelor, acea hrană ușoară de care au ei nevoie. În seara asta am vorbit cu o vecină de-a mea care lucrează în zona Torino la un bătrân de 94 de ani. Zice: — M-am săturat de minestra asta! N-am
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
am propus să nu apuc să spun: — Azi am trei ani de Italia! Scrisoarea 114 Nu ți-am mai scris de multă vreme. Vin sărbătorile și sunt cam... încremenită. Am cunoscut o româncă, stătea pe o bancă în parc cu băbuța ei... Fată zdravănă, frumoasă, cu doi băieți în țară. Mi-a spus că mama ei a murit exact când ea ajunsese de-abia de o lună în Italia. Își lăsase copiii cu mama! A ajuns aici pentru că o bătea bărbatul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în jurul meu. Aici vine doctorul acasă în mod regulat, infirmierele vin și ele dacă e nevoie de vreun trata ment, medi camentele sunt toate gratuite, pensia le permite să bea sucuri naturale. Doamne, te rog frumos să ai grijă de băbuțele noastre de acasă! Încă o lună, încă un an, să punem și noi deoparte bani pentru un suc de ăla roz! Scrisoarea 159 Italia, Franța, Anglia, Spania etc. au fost mereu țări „la modă”, țări bine văzute și cu un
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]