378 matches
-
apartamente, București, str. Londra 22 Predeal, str. Oituz 24 6941. Săvulescu Dumitru, 6 apartamente, București, str. Gutenberg 3 bis 6942. Slatineanu Emanoil, 2 apartamente, București str. Nic. Iorga 21 6943. Sarafidi Irina, 11 apartamente, București str. N. Bălcescu 9; str. Băcani 3-5; str. Blănari 3-5; str. Negustori 7 6944. Slavescu Cristache, 8 apartamente, București, str. Polona 10 6945. Stănculescu C-tin, 11 apartamente, București, str. Doamna Ghica 52, str. Matei Voevod 2 6946. Stoicescu C., 10 apartamente, București, str. D. Xenopol
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
BACALBAȘA, Anton (21.II.1865, Brăila - 1.X.1899, București), scriitor și gazetar. Tatăl lui se numise Costache Telescu, dar, înfiat de un unchi staroste de băcani sau bacalbașă, i se schimbase numele. Căsătorit cu Aneta Bobescu, avusese mai mulți copii, dintre care, în afară de B., vor ajunge oameni de condei Ion (Iancu) și Constantin C. Bacalbașa. Dat afară de la gimnaziu, B. se înrolează în armată; aici se
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
gândeam lucrul ăsta, mi s-a arătat Într-o clipă cine era, un bărbat pe care Îl știam de douăzeci și șapte de ani. Pe care-l vedeam o dată la câteva zile, deși nu Îl cunoșteam aproape deloc. Era Najib, băcanul libanez de la colțul blocului. Probabil că se Întorcea acasă după o cină târzie cu prietenii săi. El, care nu mi-a făcut niciodată vreo reducere specială la magazinul său, a Încercat să-mi salveze viața. Nu știm cine a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bună la Damiette. Cât privește Alexandria, ea e părăsită de negustorii italieni, care nu mai dau peste nici o afacere bună de încheiat acolo. Când te gândești că în trecut orașul ăsta avea șase sute de mii de locuitori, douăsprezece mii de băcani care țineau prăvălie deschisă până noaptea, și patruzeci de mii de evrei care plăteau jizia legală! Azi, asta e realitatea, Alexandria aduce vistieriei mai puțin decât o costă. Rezultatul îl vedem zi de zi: armata n-a mai mâncat carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Roma? — Nu există decât în unele taverne. Dar acei tabacchini care le țin sunt oamenii cei mai prost văzuți din oraș. — Curând, lumea întreagă va fi plină de tabacchini, iar reputația lor nu va fi mai proastă decât aceea a băcanilor sau a negustorilor de parfumuri. Eu însumi aduc de la Sevilla încărcături întregi de tutun pe care le vând la Brussa și la Constantinopol. Am tras un fum. Maddalena îi aspiră aroma, dar refuză să încerce. — Mi-ar fi prea teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lui Caragiale. Un loc important în rândul precursorilor lui Caragiale îl ocupă și B. P. Hasdeu. În domeniul creației comice, numeroase elemente identificate și în piesele caragialești sunt concentrate în Trei crai de la răsărit. Jupân Dumitrache ne apare în chipul băcanului bucureștean Hagi-Pană, conservator și zgârcit la culme. Opiniile politice și le rezumă printr-o expresie tipică: „doi pepeni într-o mână nu pot ține” (vorbind despre partidul liberal și conservator). Tânărul Jorj, aspirând la mâna fiicei băcanului, Marița, o viitoare
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
apare în chipul băcanului bucureștean Hagi-Pană, conservator și zgârcit la culme. Opiniile politice și le rezumă printr-o expresie tipică: „doi pepeni într-o mână nu pot ține” (vorbind despre partidul liberal și conservator). Tânărul Jorj, aspirând la mâna fiicei băcanului, Marița, o viitoare Zița cu studiile făcute la „pensionatul” doamnei Firundțvanțig, seamănă cu Rică Venturiano prin limbajul liberal și franțuzit, prin îndeletniciri. La Hasdeu se remarcă și prezența unor procedee comice utilizate mai târziu de Caragiale. Bătrâna Trandafira, recomandându-l
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Turcu, Manuscrisul 1785. Cuvinte și expresii vechi. Contribuția la istoria culturii românești, București, 1957, f.72r-73r. footnote>, că nu plăteau bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, „cea
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
după untdelemn. Dete câțiva gologani p-un urcior, pe gura căruia îndesă un burete de mare, și hai la băcănie. ― Aveți untdelemn? ― Cum să nu... și încă din cel mai bun! ― Te rog să-mi umpli și mie urciorul ăsta! Băcanul luă urciorul și se duse la butoiul cu untdelemn, unde turnă cu măsura aproape trei litri; apoi îl aduse mușteriului. ― Cât ai pus? întrebă acesta, nepăsător. ― Au încăput tocmai trei litri! ― Foarte bine... și cât costă? ― Cu totul... 75 de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de untdelemn, care nu este nici măcar de măsline! Te cam întreci cu gluma, jupîne.... și astfel de fapte la mine nu se prind... Nu pot să-ți dau mai mult de 20 de lei! ― Atâta mă costă pe mine! răspunse băcanul supărat. Și, dacă nu-ți convine, n-ai decât să nu iei; îl torn înapoi, și gata socoteala! ― Chiar te rog! zise pungașul nostru supărat. Băcanul, necăjit că-și pierduse vremea de pomană, luă urciorul, se duse la butoi și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mai bine zis, planeta lui e făcută din chipuri cunoscute, din colegi de școală, din directori de bancă, din colegi care predau la același liceu, din colonei În rezervă. Numai persoane pe care ASP-ul le vrea incluse, cum sunt băcanul sau prefectul... În fața riscului ca Garamond să-și retragă oferta, după ce toți din familie, din sat, de la slujbă știu că a prezentat manuscrisul unui mare editor din Milano, De Gubernatis Își va face socotelile. Ar putea să-și lichideze cecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
printre genele rare... O privire ce mizează pe patetismul ei ca să te mustre fără cuvinte, pentru că altfel ea își face de lucru, ca de obicei, la gherghef și nu îți comunică decât o veste anodină : că a achitat datoria la băcan sau lăptar, iar miercuri se împlinesc cinci săptămâni de când bietele fete nu au mai fost invitate la o sindrofie. Poate e mai bine așa, pentru că altfel tot nu aveau toalete noi, cu care să poată ieși în lume... Niciun cuvânt
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și mirodenii și fructe despre care nici măcar nu știți dacă au sau nu sîmburi și dulciuri de tot felul - o obscenitate de care nu ați mai avut parte de ani buni... Serios? De ani buni? Nu ați avut parte vreodată. Băcanul, cu șorț și bonetă, la Început zîmbind politicos, apoi cu o figură jenată, vă spune În limba lui plină de consoane melodioase cam ce puteți cumpăra cu suma de bani pe care i-o fluturați prin față - cîteva chestii mici
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cap la coadă? Îți venea să bați în retragere. Puteai oare să renunți la școală și să dai timpul înapoi până în ziua însorită de mai când sirena de la Steaua Română suna peste acoperișurile caselor vestind sfârșitul războiului? Alexe este un băcan bun și cinstit. Are multe bunătăți în băcănia lui. Xenia este săracă și necăjită. Ea vine să-și cumpere câte ceva pentru casă. Te rog, dă-mi un kilogram de făină, un kilogram de sare și o jumătate de kilogram de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Iar după multă-multă vreme, când serbarea de sfârșit de an era deja aproape, pe Cătălin încă îl mai treceau fiori reci când constata că tot nu era în stare să citească dintr-o suflare ultima lecție cu Xenia și cu băcanul Alexe. Ultima lecție, și ultima literă învățată: X. Se uita apoi atent, minute în șir, la fața băcanului din poză, observând că ochii nu erau decât două linioare negre: băcanul Alexe privea în jos în timp ce turna cu scafa făină în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
treceau fiori reci când constata că tot nu era în stare să citească dintr-o suflare ultima lecție cu Xenia și cu băcanul Alexe. Ultima lecție, și ultima literă învățată: X. Se uita apoi atent, minute în șir, la fața băcanului din poză, observând că ochii nu erau decât două linioare negre: băcanul Alexe privea în jos în timp ce turna cu scafa făină în punga deja aproape plină, atent să se echilibreze talerele cântarului, terminate cu două capete de pasăre, îndreptate unul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
citească dintr-o suflare ultima lecție cu Xenia și cu băcanul Alexe. Ultima lecție, și ultima literă învățată: X. Se uita apoi atent, minute în șir, la fața băcanului din poză, observând că ochii nu erau decât două linioare negre: băcanul Alexe privea în jos în timp ce turna cu scafa făină în punga deja aproape plină, atent să se echilibreze talerele cântarului, terminate cu două capete de pasăre, îndreptate unul spre celălalt. Capetele trebuiau să ajungă până la urmă cioc în cioc. Dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
i-a venit decât după ce i-a umplut punga, deșteptule! îl apostrofa Damian, malițios. Cătălin se apleca și mai atent peste poză, doar-doar o să deslușească vreun semn după care Damian putuse să ghicească în ce moment anume s-a hotărât băcanul s-o servească pe Xenia fără să-i ceară bani. În clasa a doua se mutau în sala de dincolo de cancelarie. Era pe colțul clădirii, iar ferestrele de pe latura lungă a clasei dădeau în Strada Principală. Pe fereastra de pe latura
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
vezi în stânga bustul pictorului Grigorescu. Ca amintire din clasa întâi nu mai rămânea decât fâșia îngustă de curte cu pământ bătătorit dintre zidul școlii și gardul dinspre strada Matei Basarab. Departe în urmă rămăsese Alexe din ultima lecție a abecedarului, băcanul cel cu inima bună și ochii din două linioare negre. Și încă și mai departe rămăsese Zamfir, cel cu poalele cămășii în flăcări, sărind peste focul de pe culmea delușorului conturat cu galben. Damian era și acum primul care răspundea la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
tot ce va avea să fie a sventei beserici unde le-au închinat”. ― Darnic turcul, fiule. Vorba ceea: “turcu’ platește”. ― Umblând prin cele documente după cei cărora le prisoseau averile și voiau să le dăruiască mănăstirilor, am dat peste Gheorghe băcanul. Acesta, deși era locuitor al Iașilor, avea proprietăți și în ținutul locurilor sfinte. ― Asta înseamnă că dăruirea acelor bunuri nu era decât o formalitate doar. ― Iată ce spune băcanul Gheorghe la 1 octombrie 1657: “Prin prezenta mărturie și dovadă clară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
averile și voiau să le dăruiască mănăstirilor, am dat peste Gheorghe băcanul. Acesta, deși era locuitor al Iașilor, avea proprietăți și în ținutul locurilor sfinte. ― Asta înseamnă că dăruirea acelor bunuri nu era decât o formalitate doar. ― Iată ce spune băcanul Gheorghe la 1 octombrie 1657: “Prin prezenta mărturie și dovadă clară facem cunoscut eu, Gheorghe băcanul și soția mea, Marica, precum că prin proprie voință,... am închinat cele două prăvălii care sunt lipite de casă, atât cât se întinde locul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
al Iașilor, avea proprietăți și în ținutul locurilor sfinte. ― Asta înseamnă că dăruirea acelor bunuri nu era decât o formalitate doar. ― Iată ce spune băcanul Gheorghe la 1 octombrie 1657: “Prin prezenta mărturie și dovadă clară facem cunoscut eu, Gheorghe băcanul și soția mea, Marica, precum că prin proprie voință,... am închinat cele două prăvălii care sunt lipite de casă, atât cât se întinde locul lor până la gardul de nuiele, la baia de la Driano, jos în Rumelia, în patria mea, pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la baia de la Driano, jos în Rumelia, în patria mea, pentru mântuirea sufletelor noastre”. ― Când am citit “până la gardul de nuiele, la baia de la Driano”, mă întrebam dacă nu-i un loc prin vreo mahala de a noastră. Dar când băcanul spune mai departe: “jos în Rumelia, în patria mea”, m-am liniștit. ― Irina, fata Frâncăi, cu soțul ei Strani, împreună cu feciorul ei Nastasie și cu nepotul ei Enachie nu par a fi din cei pe care îi dă bogăția afară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
În 1882 din 40 comercianți de cereale mai mult de jumătate sunt greci, ceilalți sunt români, evrei sau bulgari. În 1892/93 din 25 de cârciumari majoritatea erau români și câțiva bulgari. În 1891/92 din 8 comercianți de coloniale (băcani) 7 erau români și 1 evreu: Sabetai Hâim În schimb în 1901 evreii erau singurii care comercializau: - arămărie(căldări): Albin David - argintărie: Leibu Solomon - bijuterii :Leibu Solomon - ceasuri :Leibu Solomon - lemn de constructive (cherestea): Feslau Leibu - mașini de cusut :Feslau
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
mișcă “...o sumedenie de oameni,fie prin munca lor că muncitori, misiți, voiajori, contabili, casierițe, băieți de prăvălie unde-și fac stagiul de învățătură că într-o adevărată școală, si care apoi ieșind succesiv în lume își creează și ei băcanii încurajate prin credit oferit...” de foștii patroni evrei. De aici rezultă importantă activității comercianților și meseriașilor evrei, nu doar pentru asigurarea pieței orașului și a zonei înconjurătoare cu o gamă diversificata de produse, de un înalt nivel calitativ ce ținea
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]