149 matches
-
pe Vasile Orac [5] dirijor al corului bisericesc din Fălticeni, iar acest Vasile are un ficior Radu mare pictor și profesor la liceul Negruți din Iași. Multe am mai tras eu în viața mea. Voi fi avut 3-4 ani și Bădica D. Dumitru cel mai mic ficior al bunicăi și cel mai frumos și cel mai obraznic, m-a pus într-un sac și m-a învârtit și mi-a dat drumu în ogradă. Și mi-o rupt mâna stângă. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spus și numai nu cădeam de somn. Și mama m-a întrebat: "de ce nu te culci?" Și eu i-am spus: "spune-i tatii să mă bată și apoi mă culc". Și tata a râs și m-a ertat. Și bădica Dumitru era cu 11 ani mai mare ca mine și făcea pozne și bunica îl batjocorea și-l blestema. Și a împlinit Dumitru 2o de ani și a venit vremea ca să plece la armată. S-a schimbat și îmbrăcat frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
români pâclișiți îi ziceam Domnu Curmei. Ne-a fost și foarte drag să prind pește, să am mrejă, care în timpul refugiului din 1944 mi-a furat-o un văr de-al meu, neam de șătrăr după măsa, Anton a lui Bădica Toader Iftime. Am avut și ciobacă 33 pentru prins pește pe la mari adâncimi, pe râul Moldova. Când veneam de la instrucție la 15 iunie 1907, în ultima zi, eram fudul că-s sănătos și călcam cu toată puterea, că toți căprarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
i-am măsurat cu o cutie de chibrituri și am avut 60 de cutii. Și am numărat sâmburii dintr-o cutie și am găsit 1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1200 semințe și am zis că-s 1000. La începutul anului 1908, m-am dus cu bădica Dumitru la Găinești, la fabrica lui Gustav Aicler și am adus o căruță mare de scânduri de brad ca să fac stupi. Cine era bădica Dumitru? Era fratele mamei mele. Un țăran și frumos și omănos și foarte deștept și înțelept. Și tare mult m-a mai ajutat cât a trăit. A avut o nevastă foarte frumoasă o chema Anica dar s-a îmbolnăvit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dea înscris pe averea lui și ea s-a dus la casa barbatului dintâi și pe dânsul îl încuia în casă și n-avea cine să-i dea o ulcică de apă. Și așa s-a stins din viață și bădica Dumitru cel frumos și cuminte și bun. Așa pățești când te înhami cu dracul. Am împrumutat 200 de lei de la Banca din Baea și m-a girat Gh. Petrea Hlihor și Gh. Moșoc foarte bun cântăreț bisericesc. A învățat dăscălia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din straturi cu nisip, ca să poată răsări foarte ușor. După ce s-a luat zăpada, Joi Vineri și în Sâmbăta Paștilor în 1909 i-am sămănat în rânduri pe straturi în rânduri la 30 cm rând de rând. Am sămănat eu, Bădica Dumitru Iftime, Vasile T.Roșca și Aglaia o copilă foarte harnică, care acum toți îs morți și numai eu trăiesc, după 60 de ani. I-am numărat și au eșit 30 000 de copăcei, dar larva cărăbușului de mai, mergea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la nuntă tot tineretul și din Baea și din Bogata. Și s-a făcut o horă mare tare de flăcăi și de fete care de care mai frumoși și mai tineri. Și m-am dus și eu la nuntă cu Bădica Dumitru, fratele mamei mele, și cu nevasta lui lelica Anica. Și din câte fete și femei erau din Baea și din Bogata, cea mai frumoasă era Saveta, fata dascălului C. Teodorescu din Bogata. Era înaltă, sveltă, cu un mintean cojocel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mai frumoasă era Saveta, fata dascălului C. Teodorescu din Bogata. Era înaltă, sveltă, cu un mintean cojocel alb ca zăpada, c-un bariz 35 negru, și mai ales cum se legăna în horă era de toată frumusețea. Și a zis bădica Dumitru: Doamne tare-i frumoasă, n-are pereche. Da, s-o iei neta domnu Ghiorghi?". Și ne-a fost tare dragă și i-am fost și eu ei tare drag. Și ne-am întâlnit fără să știe părinții ei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la Bogata, după un drum foarte foarte greu. Și am scăpat sănătos și n-am răcit cât am fost de udat. La nuntă am plecat sâmbătă dimineața pe la ora 12 noaptea din Bogata, cu 2 sănii cu câte 2 cai. Bădica Dumitru Iftime fratele mamei mele și un f. de treabă și cu Gheorghe Gherasim Roșca un văr drept al mamei mele, tot om bun. Și cu mine a mers din Bogata tata meu Neculai Rădășanu și cu o soră a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
coleg de clasă cu N.Stoleriu și cu șotia sa Raveica, care trăiește și azi în comuna Portărești, județul Dolj. Pentru că n-au venit până la miezul nopții la nuntă, atunci nașul Neculai Stoleriu a trimis cu sania după ei pe Bădica Dumitru Iftime și i-a adus. Amândoi erau îmbrăcați național foarte frumos. Mai ales dna Raveica era îmbrăcată foarte frumos, cu cămeșă cu flori, cu bundiță înflorită cu suman negru în canafi 38 și cu catrință. Și mai ales că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unde era mama mea vânzătoare. Și și-a văzut nora, și așa noaptea cum era, tare i-a mai plăcut Eugenia mamei mele. A doua zi au venit la noi la școală cu câte o găină: lelița Anica nevasta lui bădica Toader fratele mamei mele și lelica Anica nevasta lui bădica Dumitru și mama mea. Și o săptămână am trăit fericiți fără griji și supărări. Dar duminică 21 Noiembrie 1910, am fost chemat de dascălul Gh.Gavrilescu care era casierul "Societății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și așa noaptea cum era, tare i-a mai plăcut Eugenia mamei mele. A doua zi au venit la noi la școală cu câte o găină: lelița Anica nevasta lui bădica Toader fratele mamei mele și lelica Anica nevasta lui bădica Dumitru și mama mea. Și o săptămână am trăit fericiți fără griji și supărări. Dar duminică 21 Noiembrie 1910, am fost chemat de dascălul Gh.Gavrilescu care era casierul "Societății de Cumpătare ", care mi-a spus că tata a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili Pintilii om frumos și foarte de treabă și pe Ion Pintilii negru ca șatrariu și bețiv și foarte hârțăgos și 5 fete: 1) Anica, care a luat-o bădica Toadere Iftime fratele mamei în căsătorie, 2) Safta lui V.Gh.Iordachi, mama învățătorului V.Iordachi, 3) Soția lui Spicu Dedelui (?), 4) soția lui Neculai Petrea Hlihor cu copii foarte buni și a 5) soția lui Ion a Dăscăliței cu copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
copil și Stan se încinge în poartă un dialog rupt din viața zilnică: "- Țibă! Hormuz, na! Bălan; nea! Zurzan; dați-vă-n lături (cotarle)... Da de unde ești tu, măi țică? și ce cauți pe aici, spaima cînilor? - De unde să fiu, bădică? Ia sunt și eu un băiat sărman, din toată lumea, fără tată și mamă și vreau să intru la stăpîn." Tot ce în genere e transcendent în poveste, la Creangă e readus pe pământ și micșorat, și Dumnezeu și Sfântul Petre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Eu am cerut în 1953 să se desființeze tribunalele acelea, dar mi s-a spus că sunt chestiuni care se judecă în secret”... Mergând mai departe cu ancheta, Comisia PCR a audiat tot la 18 martie 1968 pe lt. col. (r) Bădică Ilie fost prim locțiitor în direcția Penitenciare și Colonii de muncă în perioada 1950-1956. Acesta se referea, ca și Pavel Ștefan la răspunderea unor cadre de conducere din MI și Securitate cum ar fi: General Pintilie Gheorghe (zis „Pantiușa”), gen
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1950-1956. Acesta se referea, ca și Pavel Ștefan la răspunderea unor cadre de conducere din MI și Securitate cum ar fi: General Pintilie Gheorghe (zis „Pantiușa”), gen. Nicolski Alexandru, gen. Dulgheru Mișu, Drăghici Alexandru (în prezent toți aceștia sunt decedați). Bădică Ilie întrebat dacă regimul de maltratare, care a mers până la asasinarea unor deținuți, a avut la bază un ordin răspunde: „acțiunea a fost organizată” (fila 242). Faptul că și la penitenciarul Aiud se practica un asemenea regim rezultă și din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
unor deținuți, a avut la bază un ordin răspunde: „acțiunea a fost organizată” (fila 242). Faptul că și la penitenciarul Aiud se practica un asemenea regim rezultă și din întrebarea pusă de Vasile Patelineț: Cum ? Dar Zarca nu era? Tov. Bădică: Era o secție unde nu avea acces, dar se bătea. Aceasta era și la Jilava unde s-a construit o casă și cei care veneau pe linia administrației erau cercetați, schingiuiți, bătuți, împușcați. Tov. Gheorghe Stoica: Cu sentința sau fără
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o secție unde nu avea acces, dar se bătea. Aceasta era și la Jilava unde s-a construit o casă și cei care veneau pe linia administrației erau cercetați, schingiuiți, bătuți, împușcați. Tov. Gheorghe Stoica: Cu sentința sau fără? Tov. Bădică: Erau omorâți în bătaie. De acest lucru vorbea și personalul, care lucra acolo, cu toate că nu aveau voie să spună nimic.” Referindu-se la inițiativa generalului de securitate Pintilie Gheorghe în comiterea atrocităților, Bădică Ilie spune: „... este vorba aici de așa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Gheorghe Stoica: Cu sentința sau fără? Tov. Bădică: Erau omorâți în bătaie. De acest lucru vorbea și personalul, care lucra acolo, cu toate că nu aveau voie să spună nimic.” Referindu-se la inițiativa generalului de securitate Pintilie Gheorghe în comiterea atrocităților, Bădică Ilie spune: „... este vorba aici de așa zisa demascare, care era condusă special de tov. Pintilie. Nimeni nu avea dreptul să intre în penitenciare ... ne-am îngrozit de ce am putut vedea: oameni cu capul umflat, bătuți groaznic ș.a.m.d.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noi trebuie să facem la ei reeducare.” Referindu-se la regulamentele penitenciare pe care el însuși le caracteriza drept excesive învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe afirma următoarele: „Regulamentul pușcăriilor era întocmit de doi specialiști de la penitenciare, coloneii Marin Constantinescu și Bădică Ilie... Sigur că regulamentele aveau și amprenta gen. Bodnarenco Pantelei (Pintilie).” în sfârșit învinuitul arată că la Aiud au fost ajutați în primul rând de colegi, de unii din șefii mei si chiar de Gheorghiu Dej... Din întreg materialul probatoriu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Noailles, Chesterton, cavalerul crucii), Coriolan Gheție (Charles Péguy), Ion Pillat (Francis Jammes), Radu Patrulius (Romanul american), Barbu Brezianu (Ronsard și România). Cronica literară o susțin Ion Șiugariu, Pompiliu Preca, Ioan Tudose, Pavel Zisu. De cartea străină se ocupă Ion Gh. Bădică, în timp ce Marcel Olinescu semnează cronica plastică, iar I.V. Suciu cronica dramatică și cinematografică. Se publică în traducere un fragment din Viața lui Iisus a lui François Mauriac. Vintilă Horia traduce din Nicola Moscardelli (Pârâul), Ion Pillat și N.I. Herescu semnează
DECALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286711_a_288040]
-
234. Aldescu Mihaela, născută la 14 februarie 1971 în București, România, fiica lui Toma Florea și Alice, cu domiciliul actual în Suedia, Solvesborg, Hjortakoksvagen 36. 235. Niesz Cristina, născută la 21 martie 1961 în Piatra-Neamț, județul Neamț, România, fiica lui Bădică Mielu și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Baden-Baden, Griessmattenstr. 6. 236. Grempels Carol Heinz, născut la 5 septembrie 1941 în localitatea Hălchiu, județul Brașov, România, fiul lui Grempels Andrei și Rosina, cu domiciliul actual în Germania, Ludwigsburg, Pleildelseimerstr. 3
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
Călărași, str. Pescăruș, nr. 155 țel. 042/331154 TUDOSE INGRID ELENĂ AUGUSTA Călărași str. 1Dec. 1918, bl. A24, sc. 4, ap. 7 țel. 042/316819 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII SUPERIOARE ANGHEL ELENĂ CLAUDIA Lehliu, str. Industriei, nr. 1 țel. 042/640229 BĂDICA SOTIR VIORICA Călărași, bd. N. Titulescu, bl. N41, sc. A, ap. 8 țel. 092/314430 CĂLIN CARMEN Călărași, str. București, bl. B8, sc. 2, ap. 8 țel. 042/328072 CONSTANTIN D. CĂTĂLINA ALEXANDRINA Oltenița, bd. 1 Dec. nr. 148, bl.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Ion 280. Pruteanu G. Dumitru 264. Dumitrașcu Gh. Ion 281. Stanciu I. Vasile 265. Dumitrașcu I. Radu 282. Stoian G. Antohe 266. Ghizdeanu V. Gheorghe 283. Tudor Gh. Marin 267. Ilie I. Ilie 284. Zainea N. Teodor ■ județul Călărași: 285. Bădica I. Constantin 289. Mache I. Gheorghe 286. Bica C. Vasile 290. Niculescu I. Teodor 287. Bucur A. Ion 291. Popescu E. Păun 288. Doană D. Constantin 292. Țica Gh. Petre ■ județul Cluj: 293. Frătean I. Vasilu 294. Martinescu N. Sandu
DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]