149 matches
-
la Bogata, după un drum foarte foarte greu. Și am scăpat sănătos și n-am răcit cât am fost de udat. La nuntă am plecat sâmbătă dimineața pe la ora 12 noaptea din Bogata, cu 2 sănii cu câte 2 cai. Bădica Dumitru Iftime fratele mamei mele și un f. de treabă și cu Gheorghe Gherasim Roșca un văr drept al mamei mele, tot om bun. Și cu mine a mers din Bogata tata meu Neculai Rădășanu și cu o soră a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
coleg de clasă cu N.Stoleriu și cu șotia sa Raveica, care trăiește și azi în comuna Portărești, județul Dolj. Pentru că n-au venit până la miezul nopții la nuntă, atunci nașul Neculai Stoleriu a trimis cu sania după ei pe Bădica Dumitru Iftime și i-a adus. Amândoi erau îmbrăcați național foarte frumos. Mai ales dna Raveica era îmbrăcată foarte frumos, cu cămeșă cu flori, cu bundiță înflorită cu suman negru în canafi 38 și cu catrință. Și mai ales că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unde era mama mea vânzătoare. Și și-a văzut nora, și așa noaptea cum era, tare i-a mai plăcut Eugenia mamei mele. A doua zi au venit la noi la școală cu câte o găină: lelița Anica nevasta lui bădica Toader fratele mamei mele și lelica Anica nevasta lui bădica Dumitru și mama mea. Și o săptămână am trăit fericiți fără griji și supărări. Dar duminică 21 Noiembrie 1910, am fost chemat de dascălul Gh.Gavrilescu care era casierul "Societății
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și așa noaptea cum era, tare i-a mai plăcut Eugenia mamei mele. A doua zi au venit la noi la școală cu câte o găină: lelița Anica nevasta lui bădica Toader fratele mamei mele și lelica Anica nevasta lui bădica Dumitru și mama mea. Și o săptămână am trăit fericiți fără griji și supărări. Dar duminică 21 Noiembrie 1910, am fost chemat de dascălul Gh.Gavrilescu care era casierul "Societății de Cumpătare ", care mi-a spus că tata a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili Pintilii om frumos și foarte de treabă și pe Ion Pintilii negru ca șatrariu și bețiv și foarte hârțăgos și 5 fete: 1) Anica, care a luat-o bădica Toadere Iftime fratele mamei în căsătorie, 2) Safta lui V.Gh.Iordachi, mama învățătorului V.Iordachi, 3) Soția lui Spicu Dedelui (?), 4) soția lui Neculai Petrea Hlihor cu copii foarte buni și a 5) soția lui Ion a Dăscăliței cu copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
anului nou era fixat în primăvară, la 1 aprilie sau chiar la 1 septembrie, perioade când în calendarul agro-pastoral începea aratul pentru semănatul grâului de primăvară sau de toamnă. Urătorii spuneau, repetând an de an, ca să nu se uite că „bădica Traian” a căutat un loc bun de arat și semănat (vechea Dacie), sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a obține un rod bogat care să-i răsplătească munca. În fiecare sat erau meșteri urători (recitatori), așa cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost lăsat pradă păsărilor 161. Cu un secol înainte, în 1610, a fost omorât la Istanbul marele comis Ion Caraiman, cel însurat cu Nastasia, fiică a lui Ion Prăjescu 162. în șirul muntenilor uciși de turci îl aflăm pe Radu Bădica (fiu natural al lui Radu cel Mare) - l-au omorât în 1524, când ajunsese Domn -, pe care Radu de la Afumați, fratele său, l-a înmormântat la Mănăstirea Dealu 163, îl găsim pe Ianache Văcărescu, mare clucer, însurat cu Stanca, omorât
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cioplită, cum se véde”), Vlad cel Tânăr (ucis în 1512), frate vitreg cu Radu cel Mare, („Și-i luară trupul de-l aduseră la mănăstirea din Deal, care o făcuse frate-său Radu Vodă, de-l îngropară” - Letopisețul Cantacuzinesc) Radu Bădica (mort în 1524) fiul natural al lui Radu cel Mare, Pătrașcu cel Bun, fiul cel mic al lui Radu Paisie, și nepot - mort la 24 decembrie 1557 - al lui Radu cel Mare, ctitorul. Remarcabila zidire de la Curtea de Argeș (despre care văzând
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
știm acest lucru de la Petru Cercel, nepotul său de fiu; soțul mamei sale era un anume Stanciu, fiu al lui Mânzilă de la Argeș 222) și frate, prin urmare, cu Radu de la Afumați (fiu al lui Radu cel Mare), cu Radu Bădica, cu Vlad Vintilă și - zice A. D. Xenopol - cu Mircea Ciobanul 223. Și alți istorici îl consideră pe Radu Paisie (Petru, pe numele său de botez), alături de Vintilă și Mircea; fiu legitim al lui Radu cel Mare, făcut cu Cătălina, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Mircea Ciobanul 223. Și alți istorici îl consideră pe Radu Paisie (Petru, pe numele său de botez), alături de Vintilă și Mircea; fiu legitim al lui Radu cel Mare, făcut cu Cătălina, iar pe Radu de la Afumați și pe Radu Bădica drept copii naturali. Radu de la Afumați însuși se declara fiu al lui Radu cel Mare, sprijinindu-și astfel pretențiile la domnie 224. Tot vlăstar legitim al lui Radu cel Mare și al Cătălinei îl socotea pe Radu de la Afumați și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Transcriu - după Simion Florea Marian, înmormântarea la români, ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb și Ioan Ilieșu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, 1995, p. 331 și urm. - câteva fragmente de bocete adunate din Bucovina La un bărbat [...]. „Bădică, nu te-ndura Și soția a-ți lăsa. Că soția dumitale, Multă supărare are. Și eu mă rog dumitale, Să nu faci această cale Că-i multă supărare Și cu cheltuială mare. Bădicuță! Ce-ai gândit Și căsuța ți-ai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Buruiană. Este selectată proză de Mihail Drumeș, Mihail Șerban, N. Crevedia, N. Ladmiss- Andreescu, Al. Lascarov-Moldovanu, Aurel Călinescu, Alice Gabrielescu, Șt. M. Lazăr, Eufrosina Pallă-Arion. Articolele și eseurile sunt semnate de Vintilă Horia, Traian Stoica, Mihail Lazăr și I. Gh. Bădică. Rubrica „Cronica literară” oferă recenzii ale unor cărți semnificative și anunță apariții importante, între care Gorila de Liviu Rebreanu, Maitreyi de Mircea Eliade și În casa bunicilor de Ionel Teodoreanu. Se rețin din „Cronica revistelor” însemnările despre „Gândirea” condusă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288269_a_289598]
-
-n Banat”, interpretat în primă audiție de formația “Blide sparte-haine rupte”; ca să nu mai reproduc chiuiturile, ventrilocice acum, pe care le-ar fi “strigat” urmașul 3) demn al senatorului George Pruteanu, învăluindu-l în căldura privirii pe bălăcăritul mai an, “Bădica Traian”4) (Mânați, măi! Hăi! Hei!...) Din nefericire, n-a fost să fie. Doar d-l Theodor Stolojan se pare că a reușit să organizeze pe bază de... arcan o șezătoare electorală la Roman, iar la “Hora...” din centrul Focșaniului
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
nicio urmă fertilă în spațiul său, iberic, - observa un eseu strălucitor al lui Alexandru Busuioceanu; în timp ce, pe meleagurile noastre, la Dunărea de Jos, ea a rodit luxuriant, împlîntată în orațiile care deschid anul și ciclurile lui statornice, inaugural proteguite de "bădica Traian". Dacă mai degrabă ne intrigă paradoxul constituit de o întreagă "utopie getică", de regăsit în tradiții respectabile, pînă la Alfonso el Sabio, - paradoxul confuziei dintre Geții autohtoniei noastre și Goții din Plămada Evului Mediu hispanic -, în schimb, pentru noi
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
Raluca Dună Mihai Bădică, Șoricelul din Kitej-Grad, Casa de Pariuri literare, București, 2012. Casa de Pariuri literare” scoate uneori din pălăria fără fund a underground-ului literar câte un iepure foarte simpatic - în cazul de față un „șoricel”. Mihai Bădică a mai publicat prin tiuk
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
Raluca Dună Mihai Bădică, Șoricelul din Kitej-Grad, Casa de Pariuri literare, București, 2012. Casa de Pariuri literare” scoate uneori din pălăria fără fund a underground-ului literar câte un iepure foarte simpatic - în cazul de față un „șoricel”. Mihai Bădică a mai publicat prin tiuk! și „Academia Cațavencu”, din prezentarea editorială originală, autobiografică, de la începutul volumului, înțelegem că omul e un debutant pur-sânge, care nu s-a luat el însuși în seamă pentru mult timp și nici nu a fost
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
mai delicate și în contrast cu limbajul uneori mai frust, neocolind cuvintele „bip”, care alcătuiesc adesea toată carnea cărților unor congeneri. Cartea sa este o succesiune de povestiri, multe, clar, autoficțiuni care își deconspiră eroul ca fiind însuși autorul, Mihai sau Mihai Bădică, alte povestiri au diverși alți protagoniști, ca să îi citez pe preferații mei, tanti Ștefania sau bătrânul Saturn, dar și Luca Tolici, studentul grăbit. Legăturile dintre personaje, naratori, povestiri etc. se realizează pe parcurs, din detalii minore, cum ar fi un
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
bețiv sarcastic. Sunt niște legături insesizabile, unele cu implicații autobiografice, dar și care suprapun peste aparenta simplicitate a prozei o rețea ascunsă de simboluri și chei de lectură, una, posibil, livrescă. Prozatorii au, fiecare, câte un talent „de bază”. Mihai Bădică are talent în creionarea, din câteva linii, a unui personaj sau situații convingătoare (narativ), chiar dacă situația în sine e imposibilă sau dacă personajul face cele mai trăznite lucruri, spre exemplu să înghită două sarmale nemestecate, să moară înecat, să încerce
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
Pădurariu Ana, 70 ani l Lucaci Gheorghe-Francisc, 50 ani l Sztokin Lyubomir, 91 ani l Iusco Palaga, 12 ani l Hogea Ioan, 41 ani l Gligor Gheorghe, 57 ani l Iovi Silvia, 84 ani l Buttara Robert, 51 ani l Bădică Etelca, 67 ani l Sontag Albert, 83 ani l Thaut Elisabeta, 88 ani l Manciu Denisa, o săptămână l Stielgelbauer Mircea, 46 ani.
Agenda2005-25-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283838_a_285167]
-
la urmă de tot ce mi se pare mie acum cel mai greu, de sens, de înțeles, lucrul cel mai semnificativ, fiind, normal, și pe latinește, nu departe de Podul lui Apolodor din Damasc, pe care trecură Danubiul legiunile lui bădica Traian: VIADUCTUL VIR... Dar altceva mi s-a întâmplat mie în acest loc. Să vedeți... înainte de a fi înghițită de ape, în vederea lărgirii lacului de acumulare, în insulița turistică Ada Kaleh cu farmecul ei străvechi otoman, de pe mijlocul fluviului, în
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
privirea pe compatrioții mei care petreceau noaptea dintre ani în marile piețe, în restaurante ori în familie. Am ascultat cuvintele diplomatice ale înalților demnitari din forurile europene sosiți la București pentru a sărbători, alături de români, Revelionul Integrării. Am numărat împreună cu bădica Traian ultimele zece secunde ale anului ce se încheia, m-am sărutat cu singurătatea, cu care am întâmpinat Anul Nou de mai multe ori. Apoi.... a început să sune telefonul dar nu prea mult; câteva rude și doi, trei prieteni
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
și Niță intrară, ea își scoase capul de sub horn. Întoarse ochii și rămase mirată în fața străinului. Fără voie își pături fusta de cit și cămașa de pânză, apoi zâmbi: Bună ziua... zise Niță Lepădatu ațintindu-și ochii asupra ei. —Mulțămim dumnitale, bădică... Moș Nastase căuta după ușă cofa. Bătu în ea cu vârful opincii. Zise repede, cu glasu-i ascuțit: —Așa... hm! fată mare... și cofa goală!... Pune mâna pe cofă, Marghioliță, și adă apă rece, să se răcorească un drumeț trudit... —Iacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tovarăș poți trece fără grijă prin lumea asta. Măi Niță, eu tot am să beau cu tine o ceașcă de rachiu... Măi, da’ tu tot ai s-asculți de mine, că tu ești mai tânăr și eu îs cărunt. — Bine, bădică, a fi cum îi pofti... răspunse Lepădatu luând ceașca pe care i-o întindea Faliboga. Sandu Faliboga se cinchi lângă foc și-și răsuci o țigară, apoi o aprinse și se sculă repede. Apoi eu mai trag o raită până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
învățăturile. — Măi Niță! grăi el într-o vreme uitându-se pe sub sprâncene la flăcău, asară erai s-o pățești cu mine. Da’ de ce, bade Sandule? —Așa; nu mă mai întreba de ce. Mie nu-mi place să mă-nfrunte nimenea... Dă, bădică, eu nu ți-am greșit cu nimica... de ce te uitai așa de urât la mine?... Mă uitam urât? strigă Faliboga privind lung la flăcău. Da, te uitai urât, ce să-ți fac? — Mă flăcăule! eu te-oi sfătui un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cofa de apă în stânga și cu ulcica de lut în dreapta. —Ei, zise el, acu nu-s nici așa de trudit, nici așa de însetat ca atuncea... Ce mai faci? adăogi el privind drept pe fată. — Ce să fac și eu, bădică? răspunse Marghiolița. Singurică, cu treaba... A mai fost pe la curte... se amestecă moșneagul... A mai învățat-o niște horboțele madama călugăriță... Și i-a dat și niște zahar... Ia dă tu, fa Marghioliță, zahar cu apă, ca la boieri... Zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]