392 matches
-
satul Studina 1877, 1913 și 1916-1919(Județul Mehedinți); Comarnic - Crucea din 1741, Bușteni - monumentul eroilor din primul război mondial de pe Caraiman și ultima grenadă - (Județul Prahova); Avrig - placa memorială dedicată lui Gh. Lazăr, Rășinari - Mausoleul lui Andrei Șaguna, Săliște - sat Băița, Tălmaciu - 1916-1918 (Județul Sibiu) - Brezoi pentru 19161918, CÎineni - două cruci dedicate generalului David Praporgescu, Horezu - pentru 1916-1918, Racoviță, Stoenești și Vaideeni, (Județul VÎlcea). Numeorase monumente presărate În Carpații Meridionali, adăpostesc osemintele eroilor neamului și glorifică astfel faptele lor de eroism
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzeu sătesc de etnografie cu piese de oierit, Rășinari - muzeul Octavian Goga, Săliște - Sat Galeș - o originală casă țărănească din zonă, cu o stînă tipică cu tot inventarul ei amenajat În curte, Sibiel - Săliște - colecție de pictură pe sticlă, Tălmaciu - Băița - muzeu sătesc, Tilișca - sat Rod - expoziție muzeală V. Dobrian, Turnu Roșu - muzeu sătesc ce expune date despre prima școală românească de aici, cu o vechime de peste 300 de ani, (județul Sibiu); Horezu - muzeul ceramicii de Hurez, muzeul „Galeriile de Artă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Șirnea, Fundata și Bran (Brașov); Cornereva și Turnu Ruinei, satul Borlova (Caraș-Severin); Moroeni (DÎmbovița); Tismana, Pestișani - sat Hobița, Padeș, Cloșani și Bumbești-Jiu - sat Curtișoara (Gorj); Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Săliștesat Sibiel, Jina, Poiana Sibiului, Rășinari, Râul Sadului, Tilișca, Tălmaciu - sat Băița (Sibiu); Horezu, Ciunget și Vaideeni (VÎlcea). Construcțiile din epoca noastră, fie că sunt baraje hidrotehnice și lacuri de acumulare, construcții social-culturale, mari complexe comerciale etc. Îmbogățesc În mod continuu zestrea resurselor turistice ale Carpaților Meridionali. De fapt modernitatea și personalitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
președinte de onoare al Bibliotecii Academiei; - Ilie Martin Sălișteanu (1875-1959) - pionier al românilor din America, Întemeietor și președinte al “Uniunii Societății de cultură româno-americană”, primul autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la nivelul unui puști de 14 ani și de aceea nu e nimic anormal să invite la el minori de 10-11 ani cu care să se joace pe domeniul lui, transformat în parc de distracții, și cu care să facă băiță împreună, la "cucul gol". La prima înfățișare deja, avocații, striviți de evidența probelor preliminare, au anunțat clar strategia câștigătoare: discreditarea victimei. Pe cale de consecință, toată presa stângistă, din Franța și din New York, a declanșat o amplă operațiune de mozolire (smear
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
60 de mii de turiști petrecuseră în oraș 140 de mii de nopți turistice și cheltuiseră 3 milioane de pengő. În aceeași perioadă au fost exploatate, în procent de 100%, stațiuni mai mici ca Rodna Veche (Radnaborberek), Sângeorz Băi (Oláhszentgyörgy), Băița (Kėrőfürdő), Kolozsfalva, Someșeni (Szamosfalva) sau Ciucea (Csucsa). Conform datelor "Asociației Ungare pentru Turism" (OMVESZ), creșterea turismului în 1942 a fost deosebit de însemnată. În timp ce în Ungaria turismul rural crescuse abia cu 4% față de anul precedent, pe teritoriul Transilvaniei de Nord procentul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
n-am fost pe cerul literelor decât un avion de hârtie ce a demonstrat din când în când volta grațioasă. N-am amăgit pasageri "în fabuloase" cargouri literare pe care să le duc la prăbușire. A.B.Sunteți originar din Băița, Hunedoara. Ce legături aveți cu locurile natale? La Băița am văzut lumina zilei, m-am ridicat copăcel și am plecat! Fără să mă mai întorc... 70 de ani, când am pășit sub "arcul triumfal" al cetățeniei de onoare! Nu mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de hârtie ce a demonstrat din când în când volta grațioasă. N-am amăgit pasageri "în fabuloase" cargouri literare pe care să le duc la prăbușire. A.B.Sunteți originar din Băița, Hunedoara. Ce legături aveți cu locurile natale? La Băița am văzut lumina zilei, m-am ridicat copăcel și am plecat! Fără să mă mai întorc... 70 de ani, când am pășit sub "arcul triumfal" al cetățeniei de onoare! Nu mă desțărasem, mă aflam tot în Țara Zarandului, la Brad
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lumina zilei, m-am ridicat copăcel și am plecat! Fără să mă mai întorc... 70 de ani, când am pășit sub "arcul triumfal" al cetățeniei de onoare! Nu mă desțărasem, mă aflam tot în Țara Zarandului, la Brad, dar la Băița inexplicabil n-am mai călcat. A fost Atlantida mea... Ca literator, de inspirație aproape exclusiv citadină, m-am îndatorat de asemenea foarte puțin toposului baștinei, fiorului tragic al istoriei moțești sau vieții băieșilor din "Băile" și "Băițele" patrulaterului aurifer Brad
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Brad, dar la Băița inexplicabil n-am mai călcat. A fost Atlantida mea... Ca literator, de inspirație aproape exclusiv citadină, m-am îndatorat de asemenea foarte puțin toposului baștinei, fiorului tragic al istoriei moțești sau vieții băieșilor din "Băile" și "Băițele" patrulaterului aurifer Brad, Abrud, Sâcărâmb, Roșia Montană, pe care totuși le știam pe față și pe dos. Ușor masochist cum sunt, mă gândesc dacă nu cumva este acesta semnul cel mai relevant că sunt totuși un scriitor minor. A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Era prin 1923 când se da islaz la țărani. În legea islazurilor era un articol care zicea: Dacă țăranii refuză islazul dat de boer, nu mai au drept la islaz ". Alexandru Cantacuzino Pașcanu, a oferit islaz băeșilor peste Moldova în Băița, și a vorbit cu Mihai Bîtlan ca să-l refuze, fără să știe țăranii. Un ficior boeresc Radu, a venit la crâșmă la Nică Dediu și a spus: Dacă țăranii ar știi cum i-a păgubit M.Bîtlan, l-ar tăia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
principala cauză a unei stări de profundă melancolie, înrudită foarte mult cu depresia postnatală. Desigur, încer cam din răsputeri să compensez acest neajuns anato mic și să particip și eu la creșterea și îngrijirea sugarului. Îi făceam în fiecare seară băița, îi schimbam pampersul, stăteam ore întregi și agitam zdrăngănele în jurul lui sau pocneam din degete ca la dansuri populare. Sau imitam piuitul puilor de găină. Copilul se uita cu interes la mine, mai tîrziu a început chiar să-mi zîmbească
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
căutam În cotlonul lui Întunecat ori de câte ori plângeam, ca să simt pe fața umflată, pe care mă rușinam s-o arăt, atingerea alinătoare a jetului lui șovăielnic, În timp ce apăsam pe pedala ruginită). Baie adevărată se făcea seara. Pentru abluțiunile matinale erau folosite băițele englezești de cauciuc. A mea avea circa un metru douăzeci diametru și marginea cam la Înălțimea genunchiului. Pe spinarea săpunită a copilului ghemuit În ea, un servitor cu un șorț turna cu grijă apă dintr-un urcior. Temperatura ei varia
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
nostru, pentru a se bucura pe deplin de splendidul șoc, de Încântarea și fericirea pe care le va simți când va descoperi, În fața ochilor lui, prototipul ireal de real al diferitelor vapoare de jucărie pe care le-a manevrat În băița lui. În fața noastră, acolo unde un șir discontinuu de case se Înălța Între noi și port și unde ochiul Întâlnea tot felul de nimicuri, cum ar fi chiloți bleu și roz dansând pe o frânghie de rufe sau o bicicletă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Eu, după ce am terminat liceul, n-am fost repartizat la facultate, că atuncea era cu repartiție. Și am lucrat prima dată la uzina de vagoane ca tehnician, dar, având În vedere că salariul era foarte mic, m-am mutat la Băița, că se deschisese un șantier de exploatare a uraniului, unde salariile erau ceva mai bune. Și-acolo m-am Încadrat tot ca tehnician... Și cum ați ajuns să vă opuneți comuniștilor? Păi, cum v-am spus, rușii se purtau mizerabil
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
n-a vrut să plece și s-a dus și s-a prezentat la Securitate și a spus: „Dacă mă lăsați, vă descopăr o organizație...”. Și așa ne-au arestat... Cum s-a Întâmplat când v-au arestat? Eram la Băița, În Bihor, la minele de uraniu. Era În luna august 1955... și ne-au arestat pe toți. Dup-aia ne-au dus la Ștei, care se numea atunci Dr. Petru Groza, ca să ne ancheteze. Descrieți puțin, vă rog, cum decurgea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
186, 225, 291-292, 353, 356-357 Balomiru de Câmpie 132-133 Balta Brăilei (Insula Brăilei) 18, 22, 24, 69, 104, 110-111, 117, 127-128, 148, 159, 165, 225, 299, 305-308, 317, 319, 323, 337-338, 360, 364-365, 370 Barboși 79 Băbeni 301 Băbeni-Ungureni 299 Băița 15 Băndoiu 337 Bărăgan 36, 85, 105, 110, 264, 315 Bârca 340 Bârsești 353-354, 356, 368 Beiuș 247, 264 Berlin 330 Berveni 165 Bicaz 225, 236, 242 Blaj 129, 143 Blaja (sat) 15, 25 Boc (cătun) 285 Boju 211 Bordeasca
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Prasttjarnsv. 1. 208. Hallak Sorana, născută la 22 februarie 1955 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Cionca Toma și Eugenia Olga, cu domiciliul actual în Suedia, Katrineholm, Sjoholmsg 14. 209. Laszlo Dionisie, născut la 10 iulie 1955 în localitatea Băița, județul Bihor, România, fiul lui Laszlo Dionisie și Emerencia, cu domiciliul actual în Suedia, Alvesta, Varendsgatan 30A. 210. Laposi Iosif, născut la 11 august 1955 în localitatea Dej, județul Cluj, România, fiul lui Laposi Iosif și Ileana, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
finanțare RO 2002/000/632.08, semnat la 23 ianuarie 2003, se modifică după cum urmează: Perioada de plată pentru proiectul RO 2002/000-632.08.01 "Raportul preliminar asupra analizei de securitate pentru depozitul de deșeuri radioactive de joasă activitate de la Băița Bihor" se extinde cu 12 luni, până la 30 noiembrie 2006. Articolul 2 Toate celelalte prevederi și condiții ale Memorandumului de finanțare RO 2002/000/632.08 rămân neschimbate. Articolul 3 Addendumul la acest Memorandum de finanțare este întocmit în două
ORDIN nr. 1.884 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Addendumului la Memorandumul de finanţare PHARE 2002 Programul orizontal pentru sprijinul comunităţii în domeniul securităţii nucleare pentru 2002 pentru România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164110_a_165439]
-
finanțare RO 2002/000/632.08, semnat la 23 ianuarie 2003, se modifică după cum urmează: Perioada de plată pentru proiectul RO 2002/000-632.08.01 "Raportul preliminar asupra analizei de securitate pentru depozitul de deșeuri radioactive de joasă activitate de la Băița Bihor" se extinde cu 12 luni, până la 30 noiembrie 2006. Articolul 2 Toate celelalte prevederi și condiții ale Memorandumului de finanțare RO 2002/000/632.08 rămân neschimbate. Articolul 3 Addendumul la acest Memorandum de finanțare este întocmit în două
ADDENDUM din 16 noiembrie 2004 la Memorandumul de finanţare PHARE 2002 Programul orizontal pentru sprijinul comunităţii în domeniul securităţii nucleare pentru 2002 pentru România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164111_a_165440]
-
județul Prahova. 102. Loth Lucia-Daria, fiica lui Lefter Diomid și Domnica, născută la 27 decembrie 1938 în localitatea Câmpia Turzii, județul Turda, România, cu domiciliul actual în Germania, 44379 Dortmund, Siepmannstr. 001, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Băița nr. 11, județul Cluj. 103. Lukacs Emeric, fiul lui Lukacs Karoly și Rozalia, născut la 14 noiembrie 1952 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 81829 Munchen, Salzmesserstr. 75/2, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 2.432 din 28 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]
-
9. Societatea Națională "Romgaz" - S.A. Mediaș 10. Compania Națională a Uraniului - S.A. București 11. Societatea Națională "Romarm" - S.A. București 12. Societatea Comercială "I.A.R." - S.A. Brașov 13. Societatea Comercială "I.O.R." - S.A. București 14. Societatea Comercială "Ștei" - S.A. Băița MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI 15. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. București 16. Societatea Comercială "C.F.R.-Transauto" - S.A. București 17. Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A. București 18. Societatea Comercială de
HOTĂRÂRE nr. 393 din 18 martie 2004 pentru aprobarea listelor cuprinzând agenţii economici monitorizaţi potrivit art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156724_a_158053]