1,758 matches
-
întâi treburile și pe urmă îți vedea - le-a stârnit pofta crâșmărița. Ați auzit, flăcăi? La treabă! a poruncit moș Dumitru. Pe urmă, însoțit de Pâcu, au intrat în crâșmă, adulmecând aerul plin de arome ce adia dinspre cuhne. Costache băiete, dă-te aproape și desfundă-ți urechile. In seara asta, în familia cărăușilor avem să avem un botez... Stiu ce am de făcut, Dumitre - a răspuns crâșmarul. Moș Dumitru, însă, i-a mai făcut un semn discret, pe care Costache
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
gâfâind. Numai să nu-ți placă cumva, că ai dat de dracu’. Tu știi că eu și cu Dumitru ne am pus obrazul la Aizic pentru tine. Ihâ! a răspuns cu un singur cuvânt, icnit, Cocoșitu. Să nu uiți asta, băiete! Să nu uiți! l-a atenționat Pâcu, apăsând cuvintele. Intreaga zi, Cocoșitu nu a avut vreme nici să răsufle ca lumea. Gâfâind, făcea toate treburile, fără să scoată măcar o vorbă...La Fântâna cu ciutură, Pâcu l-a atenționat: Vezi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai ieși vreun strigoi de pe undeva... Cocoșitule, du-te afară, vezi ce fac boulenii și cum îi vremea - l-a luat în primire Pâcu. Mitruță a privit spre Pâcu și i-a prins privirea care parcă spunea: „Ti-am zis, băiete, să-l lași pe Cocoșitu pe mâna mea, că ți-l descânt eu...” In cele din urmă, moș Dumitru l-a luat deoparte pe Pâcu și l-a întrebat: Ia spune-mi, Pâcule, ce îi adevăr și ce îi poveste
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
or crede mincinos, atunci care alții? i-a răspuns Pâcu, râzând satisfăcut că povestea lui a prins. Hai, Pâcule, să ne culcăm și noi, că acușica-i ziuă și nu de alta, dar mâine umblăm ca împiedecații. Noapte bună, Costache băiete, și mulțumește-i Măriuței din partea noastră pentru bunătăți - au grăit cei doi bătrâni cu glasuri obosite... Valea Coșcovei i-a întâmpinat pe cărăuși - ca de fiecare dată - cu soarele în brațe. Razele piezișe ale chindiei le înțepau ochii ca niște
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Întregi categorii sociale?”(În anii 50) ș.a.m.d. Și, un eveniment rar Întîlnit, În aceste amintiri: tatăl viitorului mare artist Îi spune, atipic, fiului, după cel vede Într-un spectacol al liceenilor: ”Să faci teatru! Asta e menirea ta, băiete!”. Curios: În 95% din cărțile de amintiri, artiștii suferă pentru că Îndemnul parental era... complet opus! O nedumerire: de ce două volume? De obicei, 290 de pagini, format A5 redus, Încap Într-unul singur! (jurnalul lui Candid Stoica, spre exemplu, avea un
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
scos-o și cu oftatul? Iaca, să zicem c-aș vrea să te sărut. Bag sama când ești cu gândul în altă parte și... (Încearcă s-o sărute, fata se ferește, îl împinge, pare supărată.) BUFONUL: Ce știi tu, măi băiete, despre întâia sărutare? Dăruită, pare furată. Și cel care fură, și cel păgubaș, sunt în aceeași măsură fericiți, adică peste măsură... TOBOȘARUL: Eu n-am timp de palavrele voastre. Eu am misie de îndeplinit. Cine are chef să fie ginere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
apuci a urca, mai lipsește o palmă să dai cu capul de creasta norilor. Pe urmă iar vale, iar deal... Am lăsat pe Duman și pe Tălășman s-apuce câteva smocuri de iarbă colo, sub copaci, pe urmă la deal, băiete! Mai leneviți oleacă, flăcăii tatei și vă lăfăiți la umbră deasă. De mâine, v-a da stăpânul cel nou, care-o fi, naramze și delicatețuri, nu ca mine, otavă și fân. Da' teamă mi-i ca nu cumva, peste vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-ntâmple încă de-alaltăieri! CODÂRLIC: Tu nu mai clămpăni din plisc, răspunde scurt și exact numai la ce întreb eu. Înțeles? GHIMIZDROC: Apoi eu știu ce-ai să mă-ntrebi înainte de-ați veni ție în minte vorbele. CODÂRLIC: Ghimizdroc, băiete, vezi că te trimit la curățat cazanul cel mare de smoală dacă mai vorbești suplimentar. Hai, hai! Gata, altul la rând: Aschimodie Gâlceavă ASCHIMODIE: Aici-s, da' dacă nu se ferește Ghimizdroc din fața mea, când i-oi otânji una rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sfârșit, își drege vocea și-l întreabă pe Ciuvică dacă el mai ține minte că a fost cândva președinte, lider regional. Îți amintești, nu? Când îi vorbeam la televiziune lui Manolescu cu Nicky și el admitea ca un boier. Măi, băiete, măi! devine tandru. Îl mângâie ușor pe creștet. Apoi se înfoaie, ziceam că facem o strategie, nu? Pentru că ai văzut și tu cum e cu ăștia. Se așază moale în spațiul dintre aragaz și masa pe care zac răsturnate câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
să înșiri la nimeni cum o să facem rost de sămânță și basta. Am înțeles, bădie Petrache. Am să tac mâlc... A patra zi, pe la amiază, Petrache bătea la poarta lui moș Dumitru Carpen. Ce treburi te aduc la mine, Petrache băiete? Doar nu-i vrea să-ți dau făncialu’ acuma în mustul omătului. Lasă-mă și tu mai încolo. Măcar să adun orzul, ca să-l vând, și... Nu-i vorba de făncial, moș Dumitre. Apoi eu așa am auzit prin sat. Că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Ghiță Azânii. Ei, ce zici? Mă mai întrebi? Eu zic să stai de vorbă cu ei așa cum știi matale și miercuri porniți la treabă. Până atunci, trebuie strâns porumbul pentru schimb, în cea mai mare liniște. Lasă pe mine, Costăchele băiete. Cum le-a lega moș Dumitru, nici dracu’ nu le dezleagă. Apoi mai rămâi sănătos, băiatule, că eu mai am atâtea de făcut... Spunând acestea, moș Dumitru a ieșit. Mergea să pună la cale treburi de taină... Omătul abia își
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-ți spun, da’ să nu te repezi la mine, cum ți-i obiceiul. Spune! Pe Petruță Cotruță. Măi Petrache. Tu nu ești zdravăn la minte, cum bag eu seamă. La altul nu te puteai gândi? Tocmai la amărâtul acela? Costache, băiete. Amărâtu’ acela, cum spui tu, îi un om de nădejde. Dacă îi zici că nu trebuie să știe nici pământul despre ce i-ai spus, apoi așa va fi. Eu l-am prubuluit când cu sămânța de porumb. Moș Carpen
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Suflarea morții pusese stăpânire pe boțul de humă întins pe laiță... Un plâns abia șoptit a început să curgă în jur, suprapunându-se peste pâlpâirile lumânării... Moș Costache murise fără a reuși să-i spună - poate - lui Costăchel: „Iartă-mă, băiete, pentru nedreptatea ce ți-am făcut-o”... Poate prin acea imperceptibilă strângere de mână și zvâcnet de pleoape încercase s-o facă, dar moartea a fost mai tare ca el... Ninsoarea de afară încerca parcă să șteargă păcatele vrute și nevrute ale
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
moș Costache, dar Costăchel nu se putea obișnui cu gândul. Simțea un gol în jurul lui... Până la moartea bătrânului, de fiecare dată când se întorcea acasă deschidea ușa și îl întreba: „Ce mai faci, tată? Nu te-ai culcat încă?”. „Lasă, băiete, că m-oi hodini pe lumea cealaltă. Acum mai scormonesc și eu prin cele cărți. Mai bine spune-mi ce noutăți mai sunt prin lume”. îi răspundea bătrânul cu ifos, privindu-l peste ochelarii căzuți pe vârful nasului. După ce îi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
culcare, că acuși cântă cocoșii de miezul nopții, iar mâine am multă treabă. Și unde mai pui că vine și unul de la județ, cu nu știu ce treburi... Dimineața, ca de fiecare dată, Petrache a strigat din prag: Ești gata, Costache? Hai, băiete, că soarele-i de două prăjini pe cer. Gata de tragere, domn’ caprari! a răspuns Costăchel militărește, ieșind din casă. Ai scris inginerului? Unde-i scrisoarea? Dă-o încoace! Uite-o aici și spune-i lui Petruță să i-o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
seara ca să-l iau acasă. Ca o fată bătrână. Ce mai... Nașule, nu-l lua în seamă. Și tu, Petrache, nu crezi că ne-am cam lungit la vorbă? Ia hai acasă, că s-a înnoptat de-a binelea. Hai, băiete, că cum văd eu te-ai cam dedulcit la șăzut și la vorbă. Rămâneți sănătoși! Au ieșit în ulița întunecoasă. Până acasă, mai că n-au schimbat o vorbă. Tăcerea lor și cea din jur era punctată doar de o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
boier și nu îndrăznești. Apoi, dragul moșului, nu ești mare boier, dar ești primar și ți se cuvine respect... Cum ai umblat, moș Dumitre? Drumul o fost ușor, dar veștile sunt grele. Ce vești, moș Dumitre? Și de ce grele? Grele, băiete. Grele. Uite colea gazetele. Cică o început război... Ia dă le încoace, moș Dumitre, că mi s-o-nmuiat genunchii! Costăchel a luat cu înfrigurare gazetele din mâna bătrânului și a început să le frunzărească cu mare grabă. Cu pălăria în mână
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să străpungă peretele din față, la care privea... Moș Dumitru rămăsese într-o așteptare mută. Atitudinea și ochii lui arătau că poartă o întrebare: „Ce i, Costăchele, tată? Ce scrie acolo de ai rămas așa, fără să spui nimicuța? Grăiește, băiete! Îi adevărat că nemții o început iar război?” În încăpere se lăsase o tăcere grea... Doar razele asfințitului desenau o pată sângerie pe peretele la care privea Costăchel... Nașule, tare mi-i teamă că focul a fost aprins... a rostit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mofturile, că nu-ți șade bine. Mai bine răstoarnă traista cu vești din cele jurnale, că-mi crapă măseaua de curiozitate. Nu răstorn nimica. Nici o iotă, să știi! De ce, flcăul tatii? Pentru că în astă seară trecem pe la nașul. Așa spune, băiete. Și nu mai lungi vorba, că aduce pagubă. Au ieșit în aerul răcoros al serii de mai. Un cer limpede, țintuit cu stele, te îmbia să zăbovești ascultând liniștea din jur... Ei însă au pornit grăbiți... Uite la ei cum
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
își stăpânesc dorința de a ne răpi Ardealul. Ce mare lucru pentru nemți să treacă peste noi? a apreciat învățătorul. Vorbind de una, de alta, timpul trecea pe neobservate. La un timp, Costăchel l-a făcut atent pe Petrache. Măi băiete, ar cam fi cazul să ne facem nevăzuți. De mâncat am mâncat, de băut am băut. Acum doar un somn bun ne trebuie... Ai dreptate, Costache. Acușica-i miezul nopții și ne-a mai ieși un strigoi în cale. Au
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
oprit mirat. „Cine o fi la mine, de e lumină ca la sărbători?” s-a întrebat în timp ce deschidea poarta. A intrat în casă dominat de întrebare... Petrache, care ședea ca pe ghimpi, s-a ridicat. Bine că ai venit, măi băiete. De când te aștept și nici nu știam de unde să te iau. Uf! Ce-i cu tine, omule? Ce s-a întâmplat? Apoi asta drept că-i întrebare, nu șagă... Măriucă, spune tu despre ce-i vorba, pentru că mutul ista, până
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Un pas, doi, și în clipa următoare s-a împiedecat de ceva... „Aista-i Costăchel” - a gândit Petrache. S-a aplecat și a început să pipăie trupul lungit în glodul drumului. Ce ți-au făcut, Costăchele? Ce ți-au făcut, băiete? Unde teau lovit netrebnicii? Scoală, băiete, și hai să mergem acasă - murmura Petrache, căznindu-se să-i găsească fața. Nici un răspuns. Din când în când, se auzea doar câte un geamăt, venit ca din altă lume. În cele din urmă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
următoare s-a împiedecat de ceva... „Aista-i Costăchel” - a gândit Petrache. S-a aplecat și a început să pipăie trupul lungit în glodul drumului. Ce ți-au făcut, Costăchele? Ce ți-au făcut, băiete? Unde teau lovit netrebnicii? Scoală, băiete, și hai să mergem acasă - murmura Petrache, căznindu-se să-i găsească fața. Nici un răspuns. Din când în când, se auzea doar câte un geamăt, venit ca din altă lume. În cele din urmă, s-a gândit să-l trezească
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
înhămat calul cela al tău la căruță? Cred că de când era mânz - nafura lupului - cum se spune. Apoi să tot fie vreo săptămână. Dacă umărul ți s-o lecuit, calul îi bun de ham, căruța îi întreagă, ce mai aștepți băiete? Mâine în zori, pui calul la șarabană și îi dai bice. Nu te oprești decât la hanul lui Froim. Eu cred că îi nevoie să înhămăm și armăsarul tău, pentru că drumul îi peste măsură de greu. Apoi mătăluță, domnule fost
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
copleșit de starea în care îl găsise pe doctor, dar și de noianul de cuvinte rostite cu revoltă de acesta. Multe însă neînțelese pentru el. Până la piață a mers ca vântul, căutând să pătrundă înțelesul cuvintelor rostite de doctor... Petrache, băiete! Doctorul trăiește, dar arată mai rău decât arătam eu. Are capul bandajat și o mână legată de gât. Și câte cuvinte i-au ieșit din gură într-o minută! Nu le-am înțeles eu pe toate, dar i-a făcut
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]