244 matches
-
rușinoase. Cele mai îndrăznețe se prindeau în joc. Moșnegii și babele își dezamorțeau oasele pe prispă sau în casa mare. Nici nu știau că timpul zboară. - Frunză verde și-un dudău, roata mare la părău!!! Acesta a fost semnalul unui băiețandru de vreo de ani căruia abia îi mijise musteața. Cu mic cu mare s-au prins toți în horă și dansau către poartă. Încet, în cerc se prindea tot satul. Mulțimea a ajuns în drum, iar muzicanții nu mai răsuflau
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
niciodată privirea lui tulbure, lipsită de orice Înțelegere față de ce i se Întâmpla, când, după ce-și scosese nesigura lui spadă din teacă, nenorocitul se trezise cu o palmă de oțel În piept. Celălalt fusese un frumușel de la Curte, un băiețandru ageamiu plin de panglicuțe, a cărui existență Îl sâcâia pe contele de Guadalmedina pe motiv de procese, de testamente și de moșteniri. Așa că numitul Guadalmedina Îl Însărcinase pe Diego Alatriste să simplifice procedurile legale. Totul s-a rezolvat În timpul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Întâmplătoare și destul de frecventă În patul ei. E adevărat că fostul soldat s-a dovedit Întotdeauna discret În prezența mea; Însă când locuiești cu cineva, chestiile astea nu pot trece neobservate. Cât despre mine, oi fi fost eu doar un băiețandru, și Încă din Oñate, dar numai tont nu eram. Vasăzică, așa cum vă spuneam, În ziua aceea am Însoțit-o pe Caridad Lebrijana pe străzile Mayor, Montera și Alcalá, până la reședința ambasadorului englez, iar acolo am adăstat și noi În mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu adevărat. Cei pentru care lucrează n-o prea aud; o cred o uitucă și nu-i iau cuvintele în seamă. Copiii i-s morți sau pe moarte, n-are cum să le vorbească, nici cum să-și exerseze duioșia. Băiețandrii întîlniți pe cale, care-i dau totuși „bună ziua”..., trec „mai departe”, fără s-o considere mai mult decît o componentă a peisajului. Mai lasă uneori, ea, să-i încolțească vreun zîmbet firav pe față, un gînd să prindă aripi, dar răspunsul
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
duse mâna la frunte și simți usturimea rănii deschise. ― Să nu mai încerci niciodată să te apropii de mine. Te-aș fi putut ucide. ― Poate că asta și căutam! strigă Stin uimit și furios în același timp. ― Ești doar un băiețandru plin de ifose. De aceea am să te las să te cațeri înapoi în copac și de acolo să mergi în coliba ta din Sat. ― Nu pot. Trebuie să merg și să vorbesc cu Abatele! ― Asta nu se poate. Sfinția Sa
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Stin se pierduse în întunericul dintre colibe, Abatele se întoarse și privi pătrunzător către Rim. ― Puteai să-l ucizi... ― Puteam. ― Dar n-ai făcut-o. De ce? ― Nu mă amenința în nici un fel. I-am spus și lui. Era doar un băiețandru plin de ifose. Aș fi vrut însă să vorbesc mai multe cu el. Sunt încă însărcinat cu ancheta în cazul orgiei... ― N-am uitat asta, Spionule. Văd însă că îți place. Nu eziți să faci pânde... ― Pânda, Sfinția Ța, e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fi fost donați pornin-du-se de la mostrele acelea de sânge, era greu de explicat de ce ultima amintire precisă era aceea a tânărului deșirat care le îndepărtase părul de pe diferite zone ale capului pentru a le fixa mai bine dispozitivele de comunicații. Băiețandrul acela, Augustin, după cum își aducea aminte Johansson, nu avea cum să fi pus la cale un plan atât de gigantic. Și-l amintea bine. Părea mai degrabă nătâng și nu fusese selecționat pentru detașamentele de combatanți fiindcă era foarte neîndemînatic
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
toate speranțele sale de viitor. Știa că riscă să atragă atenția asupra lui, dar după ce văzuse ultimele rapoarte de pe Z, realizase că nu prea mai e mare lucru de pierdut. Intrară în oraș și trecură liniștiți pe lângă un pâlc de băiețandri care se grăbiră să se ferească din calea lor. Privirile lor apăsate și îndreptate spre armele pe care le afișau cu ostentație cei doi călători erau mai mult decât lămuritoare. Johansson scoase de la centură un mic dispozitiv și apoi îi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
printre ei se numărau și războinici încercați, cum era Vartil. Lonis păși și el înainte cu hotărâre. - Ne încredințăm viziunii tale, Xtyn, spuse Vartil. - Mi-ai spus pentru prima dată Xtyn și nu Jorlee, murmură Preotul. - Da. Jorlee era un băiețandru de-al nostru, crescut mai mult de milă pe lângă familiile numeroase. Tu ești însă Xtyn, ești altceva, iar noi începem să credem în vorbele tale, deși nu știm cine ți le dictează... Fără cuvinte, cei aproape treizeci de bărbați se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu o navă împrumutată, și saltul nostru hiperspațial nu a fost tocmai corect calculat. Am mers mai bine de șapte zile la viteză standard până lângă Praxtor, unde am dat de amicul Barna, grăsuț și radios, așteptîndu-ne foarte mândru de băiețandrul ăla și de mâna din raclă. - Bine, dar toate astea nu explică de ce ești nedormit, zâmbi Oksana. - Am urmărit bătălia pentru Tengys. O înregistrase Barna de la stațiile de pe Praxtor. - Nebunul ăsta s-a uitat de șaptesprezece ori la rând la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
există cineva pe Kyrall capabil de o asemenea transformare. - Dar tu trebuie să îl cunoști mai demult. S-a născut atât de puternic? - Nu. Mi-l amintesc perfect. Multă vreme a fost un copil normal, dar apoi, când a devenit băiețandru, a început să o iubească pe Zerri... - Zerri? - Da, o fată care a murit la Consacrare și care... De fapt de la ea a pornit toată nebunia asta. Fiindcă i-a jertfit fără milă iubita, Xtyn l-a omorât pe fostul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
din față. Se răsuci să verifice distanța ce-l despărțea de urmăritorii săi și își dădu seama că era aceeași - nu mai mult de două sute de pași. Sufla greu, începea să simtă oboseala; la urma urmei, nu mai era un băiețandru, iar munca la câmp, chiar dacă îi făcuse trupul mai robust, nu-i dădea multe ocazii să se antreneze la fugă. Totuși, continua să alerge, cu plămânii stând să i se spargă și încercând să se gândească la o altă cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ne despărțim. — Bineînțeles. Noi doi o să urcăm din nou torentul, iar tovarășii tăi să o ia pe cealaltă parte. Nu mai avem prea multă lumină acum și suntem puțini. — Știu. Oricum, n-o fi greu să punem mâna pe un băiețandru rănit și pe o copilă. — Trebuie să-i ucidem, așa-i? — Da. N-ar avea nici un rost să-i târâm după noi. Firește că va trebui să-i ducem lui Gualfard capetele lor. Ne întâlnim din nou la apusul soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și de cărnuri fripte și ale negustorilor de țesături, veniți și din alte burguri pentru a trage profit de pe urma adunării generale a nobilimii burgunde. Printre oamenii înarmați ce înaintau în mici grupuri către castellum, mormăind cu voce scăzută, se învârteau băiețandri insistenți și curioși, vânzători de apă, vin și bere, prostituate, ținute sub ochi de stăpânii lor, și nu puțini țărani, care, la anunțul adunării nobililor, veniseră de la câmp cu coșuri cu ouă și coșnițe cu capac pline cu brânzeturi, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în spatele unui carpen rămuros și plin de frunze, privea dincolo de ei, observându-l pe războinicul ce părea să-i conducă pe burgunzi: constată că era încălecat pe un magnific roib și îl găsi foarte tânăr, puțin mai mare decât un băiețandru. Ori poate era vorba de femeia războinică, valoroasă și crudă, care îi arsese oamenii? Distanța încă nu-i permitea să distingă trăsăturile acelui cavaler, dar silueta dreaptă și elegantă părea deja să stârnească ceva ce păstrase în adâncul memoriei. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
destul de repede. în scurtă vreme Sebastianus se afla pe bastion. Se văzu, cu surprindere, înconjurat imediat nu de soldați, ci de civili cu arme improvizate, care îi cercetau chipul la lumina orbitoare a unui felinar pe care-l ținea un băiețandru. Nu mai așteptă să i se pună întrebări. Cine e comandantul gărzii aici? întrebă imediat, dând la o parte brațul tânărului. Un bărbat îndesat, pe la patruzeci de ani, făcu un pas înainte: — Eu sunt, răspunse. — Numele tău? — Mă cheamă Rutilius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
24 de ani) Domnul Yuasa era mult mai tânăr decât domnul Toyoda (care urmează să fie prezentat) și decât răposatul domn Takahashi. Era în floarea vârstei. Când ne-am întâlnit avea 26 de ani, dar avea o față naivă, de băiețandru cu părul ciufulit. Îți lăsa impresia că e mult mai tânăr. S-a născut în Ichikawa, Prefectura Chiba. Aici și-a petrecut toată copilăria. Vărul său mai mare lucra în cadrul Regiei Autonome de Exploatare a Metroului. Se pare că pasiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
asprime. După cuvintele de deschidere, înaltul oaspete de onoare ne-a salutat pe Armin și pe mine, cei mai tineri membri ai societății, numindu-ne „floarea cercetării într-o țară modernă care rămâne datoare predecesorilor ei“. Iar noi doi, niște băiețandri, stăteam în fața acelui domn sever care avusese prilejul să întâlnească atâtea celebrități ale istoriei universale. Ne-a înmânat o diplomă de merit, ne-a onorat cu o strângere de mână, am fost aplaudați, fețe surâzătoare ne priveau și dădeau aprobator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
care crește și scade ca o mare îndepărtată, oceanul, apa care învăluie pământul. Yu Qiwei e deopotrivă îndrăzneț și timid. E o figură publică respectată, un bărbat înțelept, aproape un model patern, și cu toate astea, cu mine, e un băiețandru într-un magazin cu fructe. Îmi place la nebunie când mă vrea în timp ce doarme. Asta se întâmplă adesea. Vine acasă târziu. A fost avansat ca secretar de partid pe provincie. Întrunirile lui au loc pe întuneric, pe ascuns și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
orbilor. Instructor de dans este nenea Kolea redactor la Revista orbilor care este groasă pentru că e făcută din carton și este scrisă În alfabetul braille pe care Îl citesc numai orbii. Nenea Kolea este bulgar din Turtucaia și când era băiețandru a văzut de aproape armata sovietică la Oltenița, cum venea ea călare, cu autocamioane, cu tancuri și căruțe, iar fasciștii germani fugeau după ce furaseră mobila și alte averi. În timp ce el explică pașii de dans popular, tu privești pe fereastră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
duci să le spui? Nu știu, am recunoscut. Dar am făcut și eu prostii la vremea mea. Asta nu mă face un criminal fără inimă. Dintr-odată m-am simțit oribil de rușinată. îmi răsuceam piciorul pe mochetă ca un băiețandru prins de prietenii lui făcând un lucru bun. Am ridicat din umeri. —Să zicem că nu-mi place ideea să torn pe cineva, și acum o s-o lăsăm baltă, bine? Am plecat înainte să apuce să-mi mulțumească. Oamenii recunoscători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
făcut Heshie! Fiindcă în toți anii copilăriei rămân cu convingerea fermă că, dacă și-ar fi pus mintea, puternicul meu văr Heshie, al treilea sulițaș din tot statul New Jersey (o cinste, aș zice eu, bogată în semnificații simbolice pentru băiețandrul în creștere care eram eu, cel bântuit de obsesia suspensorului), ar fi putut să-l răstoarne cu ușurință pe unchiu’ cel de cincizeci de ani și să-l țintuiască de ușa beciului. Așa că atunci (deduc eu) trebuie să se fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe burtă lângă fereastra tăiată în butucii de lemn. Scapă un geamăt de durere printre buzele crispate atunci când un partizan îl întoarce cu piciorul. Halatul de camuflaj este făcut ferfeniță. Pe uniforma încă nouă se văd inițialele HJ123. Partizanul, un băiețandru slab, cu ochi mari și plete lungi, șatene ce ies de sub căciula de blană, îndreptă arma spre capul rănitului. Privește către comandantul său. Acesta face un semn negativ din cap. Pușca Mauser, revolverul din toc, un Parabellum nou-nouț, grenadele agățate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în jos și jetul de lumină se oprește asupra unui chip cu bărbia pătrată și maxilare proeminente. Cartușierele încrucișate peste piept sunt goale. Trăsese până la ultimul cartuș. Moartea venise repede pentru el, sub forma unui glonț în cap. Celălalt, un băiețandru slab, cu ochi mari și plete lungi, șatene, încă nu este mort. Dar nici mult nu mai are. O bucată lungă și groasă de lemn este adânc înfiptă în gât. Sângele bolborosește în rană, în ritmul respirației chinuite, prelingându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Iese din garaj exact când două camioane Molotov cu botul teșit, parchează în curtea împrejmuită cu clădiri din cărămidă roșie, a cazărmii. Cam nesiguri pe ei, de sub prelata kaki își fac apariția mai mulți soldați ruși, în marea lor majoritate băiețandri, care se aliniază sub comanda unui ofițer ce strigă ordine cu glas răstit. Bâstreeei! Bâstreeei!164 Uniformele lor arată curat și îngrijit, spre deosebire de cele ponosite ale militarilor români din lunga coloană care tocmai intră pe poarta principală în frunte. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]