196 matches
-
unor fenomene astronomice, observații astronomice. Planetariul Baia Mare are în patrimoniu și o valoroasă colecție de timbre cu tematică astronomică, respectiv „Omul în spațiul extraterestru”, album filatelic ce cuprinde aproape 700 de timbre și a fost realizat de un reputat filatelist băimărean și pasionat de astronomie, prof. Aurel Feștilă. Planetariul nostru face o figură frumoasă și în universul virtual. Complexul de Astronomie Populară Baia Mare a fost proiectat a se derula într-un program de execuție în perioada 1967 - 1970, dar fie din cauza
Planetariul și Observatorul Astronomic Baia Mare () [Corola-website/Science/319409_a_320738]
-
denumire consacrată definitiv în 1881, când s-a dezvelit o placă comemorativă referitoare la actorul Marton Lendvay. Imobilul de la nr. 14 datează din secolul al XV-lea și se presupune că a aparținut, la un moment dat, unui renumit argintar băimărean. La nr. 18 este Casa Elisabeta, construită de către Ioan de Hunedoara. Clădirile care adăpostesc Școala Populară de Artă și Restaurantul Medieval, datează din sec. al XVIII-lea. Tot atunci s-a ridicat imobilul de la nr. 6 din Piața Libertății, proprietate
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
21 august 1987, în Minsk), este o handbalistă din Belarus care evoluează pe postul de intermediar stânga. La începutul anul competițional 2014-2015 ea a jucat la campioana României HCM Baia Mare, în Liga Națională. Pe data de 9 octombrie 2014, clubul băimărean a anunțat că handbalista „nu s-a acomodat cu cerințele campioanei României”, iar contractul cu aceasta a fost reziliat de comun acord. În comunicatul HCM Baia Mare s-a mai precizat că „pentru handbalista din Belarus a venit o ofertă din partea
Lilia Arțiuhovici () [Corola-website/Science/332427_a_333756]
-
licența în regie. Pentru o perioadă scurtă lucrează ca asistent în cadrul academiei, dar în paralel colaborează cu Teatrul Maghiar de Stat din Cluj ca regizor și actor. În 1953 se alătură grupului de actori care fondează secția maghiară a teatrului băimărean (absolvenții anului 1953). Trupa a fost fondată la Baia Mare în 1953 de absolvenții Facultății de Teatru din Cluj sub îndrumarea lui Harag György. După terminarea facultății, tinerii absolvenți au hotărât să nu se despartă și să înființeze o trupă proprie
György Harag () [Corola-website/Science/329908_a_331237]
-
PRIORITĂȚI, NU ȚIGANII! REZOLVAȚI ACCIDENTELE TRAFIC,SEMAFOARE,REDUCEȚI DIN TAXE,OCUPATI-VA DE CHESTII POZITIVE ORAȘULUI,NU ȚIGANII!”<a title="" href="# ftn12">[12]</a>. Având în vedere că politicile sociale rasiste aduc popularitate electorală, așa cum s-a întâmplat cu primarul băimărean Cătălin Cherecheș, care a avut un succes electoral de 86% și ca urmare a evacuării forțate a romilor într-o zonă industrială, toxică[13], dar și defulării majoritare de felul celor menționate în comentarii, nici primăria nu a avut interesul
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
inaugurare, a avut loc premiera spectacolului "Crângul de mălini" de Al. Korneiciuk, în regia lui Octavian Rappaport. De atunci și până în prezent s-au jucat peste 350 de premiere și mii de spectacole. Un moment de referință în istoria teatrului băimărean l-a reprezentat activitatea lui Mihai Dimiu (devenit ulterior regizor și profesor de teatru la IATC), care a alcătuit o trupă de actori extrem de valoroși: Coca Andronescu (în "Hangița" și "Doamna ministru"), Ștefan Mihăilescu-Brăila (în Tache, Ianke și Cadâr), Tănase
Teatrul Municipal din Baia Mare () [Corola-website/Science/314131_a_315460]
-
IATC), care a alcătuit o trupă de actori extrem de valoroși: Coca Andronescu (în "Hangița" și "Doamna ministru"), Ștefan Mihăilescu-Brăila (în Tache, Ianke și Cadâr), Tănase Cazimir, Lulu Savu (membră a trupei lui Constantin Tănase și prima artistă emerită din trupa băimăreană), Ion Săsăran. Semnificativ este faptul că marele actor și regizor Liviu Ciulei (distins, în 1965, cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes, pentru pelicula Pădurea spânzuraților) a montat două piese de teatru în Baia Mare - Clipe de viață și Somnul
Teatrul Municipal din Baia Mare () [Corola-website/Science/314131_a_315460]
-
handbal, la Minerul Baia Mare. Pe atunci, formația evolua în campionatul regional. În două sezoane, formația a promovat, mai întâi, în "B", iar apoi în Divizia A, cu Birtalan în echipă. Acesta a fost aproape să nu fie primit la echipa băimăreană de către antrenorul Ion Tegeu, care declara că „jucătorii înalți sunt prostănaci”. Până la urmă, Birtalan l-a impresionat pe acesta, și a rămas la Baia Mare până în 1970. Tot la Baia Mare și-a cunoscut și actuala nevastă, care l-a confundat, mai
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
(n. 13 iulie 1931, Luduș, județul Mureș, România - d. 1996, Baia Mare) a fost un artist expresionist format și desăvârșit la Școala Băimăreană de Artă, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Artistul s-a născut la 13 iulie 1931 în orașul Luduș din județul Mureș (Transilvania), România. A urmat studii: A fost membru al U.A.P. (Uniunea Artiștilor Plastici) din România din
Walter Friedrich () [Corola-website/Science/323594_a_324923]
-
Centrul de ceramic de la Baia Sprie se încadrează în familia ceramicii românești zmăltuită și nezmăltuită. În Baia Sprie se află și astăzi casă în care a pictat între anii 1932 - 1960 unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai școlii băimărene de pictură, Aurel Popp. Prieten cu Ady Endre și Nicolae Tonitza, Aurel Popp a adus cu el în oraș de-a lungul timpului mulți prieteni pictori de seamă ai vremii. Aurel Popp devine mesagerul unei arte profund realiste și umaniste
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
În apropiere de Centrul Vechi al orașului Baia Mare, pe o străduță îngustă, tipic medievală, se află o clădire care adăpostea, în Evul Mediu, celebra Monetărie . Aici se transforma, în lingouri și monede, aurul extras din exploatările miniere aflate in bazinul băimărean. Din această pricină, orașul a putut avea fortificații, locuitorilor li s-au acordat privilegii și urbea a prosperat din punct de vedere economic, social și cultural. În prezent, în acest spațiu, își are sediul , exponatele ilustrând evoluția unor așezări umane
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
Prima donație pentru înființarea unui "gimnaziu băimărean", a fost făcută în 1696 în valoare de 50.000 de florini, școala finalizându-se în 1748. (Sc.gen.nr.1) "Petre Dulfu". În primii ani, școala a funcționat cu 4-6 clase, din 1878 numărul claselor crescând la 8. Cursul
Liceul de artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/329451_a_330780]
-
2 școli confesionale. Reuniunea femeilor maghiare se implică în susținerea grădinițelor și ajutorarea săracilor. Prima formație de teatru este înființată în 1796. Pornind de la aceste modeste acțiuni și activități, vom putea aprecia toate eforturile ce au continuat pentru dezvoltarea învățământului băimărean. Manifestări culturale și artistice sunt organizate spre fârșitul sec. al XIX-lea de "Cazinoul Intelectualilor din Baia Mare" , care s-a înființat la inițiativa celor 15 intelectuali care luau cină împreună. Sediul se afla pe stradă Crișan și avea o sala
Liceul de artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/329451_a_330780]
-
promovând echipa în Divizia A, dar neavând rezultate foarte bune în primul eșalon, a fost demis la mijlocul sezonului. Semnează apoi cu FC Baia Mare, echipă pe care o promovează în Divizia A în 2001, dar nu antrenează în prima ligă după ce băimărenii cedează locul lui FCM Bacău. În sezonul următor ajunge din nou la baraj, dar de această dată echipa din Baia Mare este învinsă de Farul Constanța. Însă Orac face pasul spre Divizia A, semnând un contract cu Oțelul Galați. În sezonul
Costel Orac () [Corola-website/Science/316429_a_317758]
-
2013-2016, după desființarea Oltchimului, Nechita a evoluat pentru echipa HCM Baia Mare, alături de care a câștigat campionatul național în 2014 și a contribuit la obținerea a trei Cupe și trei Supercupe ale României. Pe plan european handbalista a ajuns alături de echipa băimăreană până în sferturile Ligii Campionilor EHF în 2015 și 2016. De asemenea, Nechita a făcut parte din lotul României care a câștigat medalia de bronz la Campionatul Mondial de Handbal din Danemarca, ce a avut loc la finele anului 2015. Pentru
Adriana Nechita () [Corola-website/Science/308007_a_309336]
-
nu mai îndrăznește să afirme că totul merge spre bine și frumos în fericita Românie“.<a title="" href="# ftn4">[4]</a> Cele mai importante creații interbelice dedicate muncii au fost realizate în cadrul Școlii libere de pictură de la Baia Mare. Mediul artistic băimărean influențat de gândirea germană, dar mai ales de proximitatea minelor și de contactul permanent al artiștilor cu oamenii muncii, a favorizat apariția unui interes real pentru muncitori și problemele lor. Viața minerilor devine sursă de inspirație pentru creatori ca Iosif
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
ratării obiectivului. În 1976, după Olimpiadă, Constantin Popescu acceptă să antreneze Constructorul Baia Mare, echipă din Divizia B, și se mută la Baia Mare. În sezonul 1977/78 al Cupei României el reușește o mare performanță, calificându-se în finală cu echipa băimăreană. Constructorul este învins de Universitatea Timișoara, dar, la sfârșitul aceluiași an competițional, echipa a promovat în Divizia A. Antrenorul Constantin Popescu repetă performanța și în sezonul următor, Constructorul Baia Mare devenind vicecampioană națională de senioare. Anul competițional 1979/80 este ultimul
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
pentru îmbunătățirea vieții muncitorilor forestieri și a minerilor de care s-a simțit legat prin originea sa. Este repede remarcat ca un talent promițător de către colecționari și presa locală. Dar fiindcă făcea parte din grupul artiștilor desprinși din "Societatea Pictorilor Băimăreni" - la acel moment foarte conservatoare, va expune pentru prima data la Baia Mare abia în anul 1937, în cadrul unei expoziții colective organizată de acest grup. Cel pe care l-a considerat ca singurul său maestrul este pictorul Alexandru Ziffer, format la
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
considerat ca singurul său maestrul este pictorul Alexandru Ziffer, format la Academia Bavareză de la Munchen, la Berlin și la Paris unde a văzut cum se impun personalități ca Picasso, Klimt, Derain, Delaunay. De asemenea Ziffer ducea mai departe esența Școlii Băimărene de pictură întemeiată de Hollósy Simon (numele sub care va deveni cunoscut pictorul sighetean Simion Corbu). Convingerile sale politice îl fac să plece ca voluntar în Spania, unde - în timpul războiului civil (1936-1939) - luptă de partea guvernului republican, în ultima parte
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
Bèny Ferenczy, fiul pictorului Károly Ferenczy, va da admitere la Academia de belle-arte din Budapesta (1942-1944). Și de aici, în timpul verii este dus din nou la muncă forțată. La 8 august 1944 se căsătorește cu pianista Elisabeta Kádár, fiica pictorului băimărean Géza Kádár în casa căruia tânărul Vida și-a petrecut mult timp în compania muzicii de pian și a discuțiilor pe teme istorice și artistice. Kádár era rutean din Sighetu Marmației, și a pictat icoane pentru tâmplele și zidurile bisericilor
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
a[nul] c[urent] pentru care vă mulțumesc. De asemenea am fost foarte surprins, plăcut surprins de monografia 4 dedicată poetului Ion Șiugariu pentru care, de asemenea, vă mulțumesc. Sunt fericit că memoria poetului Șiugariu nu a fost uitată de către băimărenii de astăzi. Regret însă mult de tot că nu s-a știut din vreme de materialul meu pentru a fi folosit la loc potrivit în acest volum. Dacă aceste informații pe care le oferea materialul meu nu au fost folosite
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
-l aduceți. Cu acest prilej veți putea citi și alte aspecte tot atât de inedite din viața și activitatea lui Ion Șiugariu așa cum apar ele în jurnalul meu din epoca studenției când mi-am împletit amintirile tinereții cu visurile regretatului nostru poet băimărean. Acestea fac parte integrantă din aceeași unitate documentară care în prezent este la d[umnea]v[oa]s[tră]. Dacă ele nu pot apărea în presă, rămân totuși ca materiale semnificative pentru viitor. În așteptarea unui răspuns la problemele comune
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
adevăr, unei instituții care va fi în măsură să le păstreze 10 și să le gospodărească pentru a fi la adăpost de orice primejdie. Inițial eu mă gândeam să le donez Muzeului Literaturii. Având în vedere apartenența lui Șiugariu ținutului băimărean poate că va fi mai bine să- și găsească locul acolo. Aș dori însă ca înainte de toate să le completez cu ce mai am și să le inventariez în vederea acestei donații. Pentru aceasta v-aș ruga să mi le trimiteți
Noi contribuții la biografia lui Ion Șiugariu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4338_a_5663]
-
bani nu mi-aș fi permis niciodată o casă în oraș și am exact aceleași condiții ca și la oraș: apă, gaz, internet, tot ce am nevoie. Ajung în oraș în maximum 20 de minute”, a precizat George S., un băimărean de 32 de ani. Profilul imigrantului de la oraș Numărul cel mai mare de persoane care și-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de vârsta 30-34 ani (19.100 persoane) pentru bărbați și la grupa de vârsta 20-24 ani
Un nou val de migrație. Vezi care este destinația românilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/67954_a_69279]
-
o extraordinară ofensivă după 2003. În pionierat în România, Noua Paradigmă a secolului XXI a reușit să trezească interesul intelectualității creatoare din jurul revistelor de mare prestigiu "Timpul" de la Iași și "Mișcarea literară" de la Bistrița, a tinerilor scriitori brașoveni, a scriitorilor băimăreni. La Cluj, aderența la noua concepție e manifestă la scriitorii Virgil Bulat, Ioan Constantinescu, Teofil Răchiteanu. Declarat mort în Occident (certificatul de deces este semnat printre alții și de Raymond Federmann), postmodernismul se încăpățânează transpirând inutil în România. La pagina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]