172 matches
-
13%), Periam(3%), Saravale(3%), Sânnicolau Mare( Județul Arad: Arad(7%), Felnac(30%), Nădlac(3%), Pecica(15%), Secusigiu(38%), Semlac(8%), Zădăreni(16%), Șeitin(11%) 107.ROSCI 0109 Lunca Timișului Județul Timiș: Belinț( 108.ROSCI 0110 Măgurile Băiței Județul Hunedoara: Băită(2%) 109.ROSCI 0111 Mestecănișul de la Reci Județul Covasna: Ozun(16%), Reci(16%) 110.ROSCI 0112 Mlaca Tătarilor Județul Sibiu: Arpașu de Jos( 111.ROSCI 0113 Mlaștină după Lunca Județul Harghita: Suseni( 112.ROSCI 0114 Mlaștină Hergheliei - Obanul Mare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
care s-au primit scrisori de intenție. Se va continua procesul de atragere de investitori. - Roșia Montană - Ministerul Economiei și Comerțului va putea să stabilească soluții de privatizare după finalizarea studiului de impact de mediu. 5.3.5. Societatea Comercială "Băită" - Ș.A. Stei Se va iniția procesul de privatizare a societății. O cotă de 20% din capitalul social al societății a fost rezervată pentru privatizarea prin restituire prevăzută de dispozițiile Legii nr. 10/2001 , cu modificările și completările ulterioare, urmând a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166132_a_167461]
-
societăți comerciale: Compania Națională "Transelectrica" - Ș.A., Societatea Națională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - Ș.A., la care s-a rezervat o cotă de 5% din capitalul social, Societatea Comercială "Minbucovina" - Ș.A. Vatra Dornei, Societatea Comercială "Minieră Banat" - Ș.A. Anina, Societatea Comercială "Băită" - Ș.A. Stei și Societatea Comercială "Cupru Min" - Ș.A. Abrud, la care s-a rezervat o cotă de 20% din capitalul social. Se va putea rezervă o cotă de 5% din capitalul social al Societății Naționale de Gaze Naturale "Romgaz" - Ș.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166132_a_167461]
-
47. 45. Csiki Reka, născută la 15 octombrie 1971 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Csiki Dominic și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Erik Sfaltsg. 101. 46. Dunca Dinu, născut la 8 noiembrie 1960 în localitatea Băită, județul Maramureș, România, fiul lui Dunca Victor și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, Uppsala, Almgvistgatan 25. 47. Grigorescu Florica Elenă, născută la 16 ianuarie 1932 în localitatea Contești, județul Dâmbovița, România, fiica lui Bărbulescu Marin și Elenă, cu domiciliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137263_a_138592]
-
3. 151. Brudascu Mircea, născut la 8 septembrie 1957 în localitatea Caiuti, județul Bacău, România, fiul lui Brudascu Mihai și Lucretia, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Erdbergstr. 125/11. 152. Brudascu Cecilia, născută la 19 iunie 1956 în localitatea Băită, județul Hunedoara, România, fiica lui Todea Român și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Erdbergstr. 125/11. 153. Rieger Rodica Doina, născută la 12 august 1957 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Gogozan Ioan și Floarea, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137263_a_138592]
-
3, ap. 25, județul Sibiu. 368. Halasz Emese, născută la 15 decembrie 1967 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Kelemen Iosif și Terezia, cu domiciliul actual în Germania, 80997 Munchen, Hitlstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Băită nr. 5, ap. 5, județul Cluj. 369. Hermann Ștefan, născut la 12 aprilie 1971 în localitatea Saschiz, județul Mureș, România, fiul lui Savui Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 97348 Willanzheim, Huttenheim 141, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
a mineralizațiilor radioactive din zona Banat și Bihor având ca bază informațională cercetările germane de la începutul celui de-al doilea război mondial. Astfel, în anul 1952, în paralel cu activitatea geologică, este demarată exploatarea minieră de uraniu în cariera de la Băită, județul Bihor. În anul 1954 se înființează Societatea Mixtă Româno-Sovietică ”Sov-Rom Cuarțit” ce avea în subordine exploatarea minieră a uraniului Băită precum și activitatea geologică de prospecțiune și explorare. În anul 1960, ca rezultat al activității de cercetare geologică, este conturat
Radioactiv Mineral () [Corola-website/Science/321177_a_322506]
-
mondial. Astfel, în anul 1952, în paralel cu activitatea geologică, este demarată exploatarea minieră de uraniu în cariera de la Băită, județul Bihor. În anul 1954 se înființează Societatea Mixtă Româno-Sovietică ”Sov-Rom Cuarțit” ce avea în subordine exploatarea minieră a uraniului Băită precum și activitatea geologică de prospecțiune și explorare. În anul 1960, ca rezultat al activității de cercetare geologică, este conturat și pus în exploatare zăcământul uranifer Avram Iancu, județul Bihor. În anul 1961, încetează exportul minereului uranifer în Uniunea Sovietică iar
Radioactiv Mineral () [Corola-website/Science/321177_a_322506]
-
pentru valorificarea minereurilor complexe greu prelucrabile și a concentratelor cu conținut ridicat de impurități -Regia Plumbului și Zincului Baia Mare 1992 Cercetări privind stabilirea unei tehnologii de prelucrare a concentratelor complexe prin activare, separare și valorificare complexă fără reactivi toxici, E.M. Băită Bihor 1992 etc. Studii și cercetări privind metode, materiale, utilaje și tehnologiile pentru valorificarea hidrometalurgica a materiilor prime minerale - Ministerul Învățământului 1993 Stabilirea tehnologiei de valorificare hidrometrica a concentratelor complexe - Sucursală Minieră Baia-Mare Vest 1994; În domeniul valorificării materiilor prime
Gheorghe Volcovinschi () [Corola-website/Science/317363_a_318692]
-
Băită de sub Codru (în maghiară: "Mosóbánya", în germană: "Waschwerk") este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Băită de sub Codru (reședința) și Urmeniș. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Gheorghe Ghiță. În 2012 a fost ales ca primar Aurel Dumuța . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băită de sub Codru se ridică la de locuitori, în
Comuna Băița de sub Codru, Maramureș () [Corola-website/Science/310634_a_311963]
-
în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Băită de sub Codru (reședința) și Urmeniș. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Gheorghe Ghiță. În 2012 a fost ales ca primar Aurel Dumuța . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băită de sub Codru se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,35%), cu o minoritate de romi (1,23%). Pentru 3,37% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Băița de sub Codru, Maramureș () [Corola-website/Science/310634_a_311963]
-
este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Băită, Băița-Plai și (reședința). Orașul Nucet are în administrație satele Băită și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Băită, Băița-Plai și (reședința). Orașul Nucet are în administrație satele Băită și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
fag, gorun, nuci) și elemente faunistice (lup, căprioara, mistreț, iepuri, cocosul de munte, păstrăv, mreana de munte). Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băită este mult mai veche. Încă din anul 1270, pe aceste meleaguri ocupația de bază a fost mineritul. Apariția pe harta țării se datoreaza existenței bogățiilor mineraliere (uraniu, molibden, bismut, fier, argint, cupru, aur) din zona localității Băită, sat care are
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
nou, istoria Văii Băită este mult mai veche. Încă din anul 1270, pe aceste meleaguri ocupația de bază a fost mineritul. Apariția pe harta țării se datoreaza existenței bogățiilor mineraliere (uraniu, molibden, bismut, fier, argint, cupru, aur) din zona localității Băită, sat care are o tradiție minieră de cîteva secole și care actualmente e componentă a Nucetului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nucet se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Deschiderea exploatărilor miniere în anul 1956 a determinat o adevarată explozie demografică, în doar câțiva ani populația orașului crescând de la 631 locuitori (1948) la 9.879 locuitori (1956), dar datorită restructurărilor masive de la mină Băită, mai tîrziu s-a înregistrat o diminuare treptată a populației, ajungînd în anul 2012 la cifra de 2.399 locuitori. Mediul de afaceri din orașul Nucet este încă fragil, cu afaceri extrem de puține ca număr și mici că cifra de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Dintre ramurile industriale, cea a mineritului reprezintă activitatea de bază a locuitorilor chiar dacă s-a ajuns la un număr foarte mic de angajați în domeniu. Astfel pe teritoriul administrativ al orașului Nucet în anul 2009 funcționau 3 întreprinderi miniere: SC. BĂITĂ SĂ. cu un numar de 261 salariați, SC BĂITĂ BIHOR SĂ cu un numar de 78 salariați și SC Compania Națională a Uraniului (CNU) cu 120 salariați. Majoritatea salariaților de la aceste întreprinderi miniere sunt din localitățile învecinate orașului Nucet, foarte
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
bază a locuitorilor chiar dacă s-a ajuns la un număr foarte mic de angajați în domeniu. Astfel pe teritoriul administrativ al orașului Nucet în anul 2009 funcționau 3 întreprinderi miniere: SC. BĂITĂ SĂ. cu un numar de 261 salariați, SC BĂITĂ BIHOR SĂ cu un numar de 78 salariați și SC Compania Națională a Uraniului (CNU) cu 120 salariați. Majoritatea salariaților de la aceste întreprinderi miniere sunt din localitățile învecinate orașului Nucet, foarte puțini oameni din populația activă a orașului Nucet și
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
Nucet este situat la 12 km față de orașul Stei, la 92 km față de Oradea și la 63 km față de Câmpeni (județul Albă). Pe raza administrativă a orașului Nucet își desfășoară activitatea o școală cu clasele I-VIII, iar pentru localitățile Băită și Băița-Plai există o școală cu clasele I-IV. Deasemenea, în fiecare localitate funcționează cîte o grădiniță, iar în oraș există și o creșa. Nucetul beneficiază de o bibliotecă care a fost înființată odată cu declararea localității oraș în 1956. Poziționata
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
să facă rost de bani și s-au angajat că sondori prin Valea Prahovei sau alte munci de salahori prin Beiuș. Această acțiune se poate remarcă și după colectivizare, cănd tot mai mulți oameni s-au angajat la minele de la Băită sau la sonde. (Frentiu Titus) -1944, sept, în locul numit “La Topila “, sunt găsiți asasinați patru soldați români, care sunt înmormântați creștinește, pe cheltuiala satului, în cimitirul sătesc (memoria anonoma). - Dupa 1949 a început perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Vermeș) • (Visuia) • (Zoreni) • (Beclean) • (Beia) • (Bod) • (Brașov) • (Câtă) • (Comana de Jos) • (Comana de Sus) • (Cristian) • (Criț) • (Crizbav) • (Cuciulata) • (Dacia) • (Fântână) • (Felmer) • (Fișer) • (Hălmeag) • (Hoghiz) • (Homorod) • (Jibert) • (Lovnic) • (Mateiaș) • (Măieruș) • (Meșendorf) • (Ormeniș) • (Racoș) • (Râșnov) • (Rotbav) • (Vulcan) • (Aghireșu) • (Aiton) • (Apahida) • (Aruncuta) (Băgară) • (Băită) • (Boian) (Bont) • (Buza) • (Căianu) • (Călărași) • (Căprioara) • (Câmpia Turzii) • (Ceanu Mic) • (Cheia) • (Chinteni) • (Cluj-Napoca) • (Ciumăfaia) • (Ciurila) • (Cluj-Napoca) • (Copăceni) • (Cubleșu Someșan) • (Deușu) • (Dezmir) • (Feldioara) • (Florești) • (Gârbău) • (Gheorgheni) • (Gligorești) • (Iacobeni) • (Iară) • (Izvoru Crișului) • (Jucu de Sus) • (Livadă) • (Luna de Jos) • (Mărtinești) • (Mera) • (Micești) • (Mihai
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
3, județul Timiș 238. Kubelak Benedek, născut la 8 iulie 1962 în localitatea Sinteu, județul Bihor, România, fiul lui Kubelak Carol și Terezia, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 9900 Veiky Krtis Novohradska 2, cu ultimul domiciliu din România, comuna Băită, sătul Hartagani nr. 450, județul Hunedoara, 239. Radovici Valentin Dan, născut la 30 ianuarie 1954 în București, România, fiul lui Radovici Paul Alexandru și Steluța, cu domiciliul actual în Danemarca, 4700 Naesved, Parkvej 118/2, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
celor doi. Avocații au solicitat ședință de judecată secretă la ÎCCJ, din cauza publicității excesive și a comentariilor făcute de unii ”neaveniți”, dar instanța a respins cererea. Florin Cergan a cerut să fie pus în libertate pentru că are în întreținere un băita de 10 ani și o fată de un an și șase luni, iar soția are grave probleme de sănătate. Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas în pronunțare și va decide miercuri dacă cei doi vor fi judecați în
Avocata judecătoarei Cîrstoiu: Clienta mea nu a dat declarații de jenă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75920_a_77245]
-
185288 17082 GORON ANA (n. 1957) Gherla, str. Gârlei nr. 22 bl. S1 ap. 33 țel. 243292 092772166 16087 GRAMA IOAN (n. 1967) Cluj, str. Observatorului nr. 146, bl. 2A, ap. 70 țel. 124954 1563 GROZA ALEXANDRU (n. 1946) Cluj, Băită nr. 8/18 țel. 142835 094979793 16088 GROZA CORINA CRISTINA (n. 1969) Cluj, Str. Lunii nr. 20, ap. 20 țel. 438157 1564 HANCU VIORICA (n. 1945) Cluj, str. L. Roșu nr. 1A/36 țel. 411935 8585 HANDRA MARIA (n. 1956
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
str. Cometei nr. 17 țel. 120635 127635 16098 PÂNTEA DANA (n. 1961) Turda, Str. Dr. I. Rațiu 21/43 țel. 312002 1504 PÂNTEA PETRU IABOB (n. 1935) Cluj, G. Muzicescu 9 țel. 184240 �� 16099 PÂRPĂRIȚA FELICIA (n. 1955) Cluj, Aleea Băită 12/25 țel. 141369 1502 PASCA NICOLAE (n. 1942) Cluj, N. Titulescu 145/15 țel. 152981 17894 PĂSCU DOINA (n. 1968) Cluj, str. Liviu Rebreanu, nr. 62, ap. 7 țel. 143505 090026621 8635 PASZTOR PARASCHIVA (n. 1956) Cluj, N. Titulescu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]