155 matches
-
Tg.Jiu, str.Victoriei, bl.192, sc.2, ap.10, jud. Gorj țel: 0744573211 27871 BALINT NICOLETA (n.1965) Tg.Jiu, str.A.I.Cuza, bl.25, sc.4, ap.6, jud. Gorj țel: 0353407469 0721294041 20621 BALTARETU AURORA (n.1964) Bălțeni, sat Moi, jud. Gorj țel: 0745365033 2423 BARCEAN VASILE (n.1950) Tg.Jiu, str. Cerna, bl.2, sc.1, ap.5, jud. Gorj țel: 0253218733 0722320439 20039 BASARABA LIVIA (n.1966) Tg.Jiu, str.22 Dec.1989, bl.29, sc.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
93 + 500, Rovinari-Bumbești-Jiu", județul Gorj, prevăzut la art. 1, expropriator fiind statul român reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - Ș.A. ... (2) Se aprobă lista cuprinzând imobilele supuse exproprierii potrivit alin. (1), situate pe raza localităților Bălțeni și Bumbești-Jiu din județul Gorj, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2 la prezența hotărâre. ... Articolul 3 (1) Sumele individuale estimate de către expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul care
HOTĂRÂRE nr. 915 din 8 decembrie 2016 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Reabilitare DN 66 Filiaşi-Petroşani km 0 + 000-km 131 + 000, sector km 48 + 900-km 93 + 500, Rovinari-Bumbeşti-Jiu", judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278003_a_279332]
-
2 LISTA cuprinzând imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național "Reabilitare DN 66 Filiași-Petroșani km 0 + 000-km 131 + 000, sector km 48 + 900-km 93 + 500", pe raza localităților Bălțeni și Bumbești-Jiu, din județul Gorj, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor *Font 7*
HOTĂRÂRE nr. 915 din 8 decembrie 2016 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "Reabilitare DN 66 Filiaşi-Petroşani km 0 + 000-km 131 + 000, sector km 48 + 900-km 93 + 500, Rovinari-Bumbeşti-Jiu", judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278003_a_279332]
-
Bălțeni este un sat în comuna Probota din județul Iași, Moldova, România. Este un sat în partea de est a județului Iași, în Câmpia Moldovei. Satul Bălțeni a fost atestat documentar în anul 1613, în vremea domniei lui Radu Mihnea. Acest
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
Bălțeni este un sat în comuna Probota din județul Iași, Moldova, România. Este un sat în partea de est a județului Iași, în Câmpia Moldovei. Satul Bălțeni a fost atestat documentar în anul 1613, în vremea domniei lui Radu Mihnea. Acest domn a dăruit credinciosului boier și vornic Nestor Ureche mai multe sate, printre care și Bălțeni, pe Prut. Satul este așezat în partea de nord a
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
partea de est a județului Iași, în Câmpia Moldovei. Satul Bălțeni a fost atestat documentar în anul 1613, în vremea domniei lui Radu Mihnea. Acest domn a dăruit credinciosului boier și vornic Nestor Ureche mai multe sate, printre care și Bălțeni, pe Prut. Satul este așezat în partea de nord a comunei Probota. A făcut parte, la început, din comuna Hermeziu, apoi, din anul 1887, din comuna Cârniceni. După desființarea comunei Cârniceni (1901), sătul a fost arondat comunei Țigănași, iar din
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
comunei Țigănași, iar din 1926, comunei Perieni. În 1933, sătul revine din nou la comună Hermeziu, până în 1942, când trece la comună Probota, din care face parte și în prezent. De menționat este faptul că, între anii 1818-1824, populația satului Bălțeni a fost decimata de o epidemie de ciumă, cunoscută și sub numele ,Ciumă lui Caragea”, supraviețuind doar trei bătrâni și foarte puțini copii. În 1832, sătul este domeniu domnesc, aparținând domnitorului Mihail Sturdza. Acesta a construit o fabrică de spirt
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
lui Vintilă Cicei - care stăpânea moșia Perieni. În "Marele Dicționar Geografic al României", redactat de George Ioan Lahovari (1898), se menționează: În "Dicționarul Geografic al județului Iași", întocmit de Al. Obrejia, se spune: La începutul secolului al XX-lea, sătul Bălțeni se află pe moșia ce aparținea Mariei Mehedinți, soția geografului Simion Mehedinți. Aceștia aveau o casă boiereasca (pe locul căreia s-a construit fermă zootehnica după colectivizare), unde locuiau vară pentru a supraveghea muncile agricole. Satul Bălțeni a fost drum
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
XX-lea, sătul Bălțeni se află pe moșia ce aparținea Mariei Mehedinți, soția geografului Simion Mehedinți. Aceștia aveau o casă boiereasca (pe locul căreia s-a construit fermă zootehnica după colectivizare), unde locuiau vară pentru a supraveghea muncile agricole. Satul Bălțeni a fost drum de trecere și pentru Costache Negruzzi spre moșia și conacul de la Hermeziu, atunci când își petrecea vacanțele împreună cu figuri remarcabile de la Junimea sau cand organiza celebrele partide de vânătoare și pescuit. Din 1962, școala Bălțeni s-a transformat
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
muncile agricole. Satul Bălțeni a fost drum de trecere și pentru Costache Negruzzi spre moșia și conacul de la Hermeziu, atunci când își petrecea vacanțele împreună cu figuri remarcabile de la Junimea sau cand organiza celebrele partide de vânătoare și pescuit. Din 1962, școala Bălțeni s-a transformat în școala generală, cu clasele I-VIII. Spațiul era insuficient, fiind compus din două săli de clasă, una tip Spiru Haret și o anexă (acestea din urmă au fost afectate considerabil de seismul din 1977). Timp de
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
inv. Avram Ana Emanuela. Inv. Zamisnicu Elenă. În decursul timpului, rugători pentru comunitate, din fața Sfanțului Altar, au fost: Părintele Fillip ACHIȚEI, Părintele GHIMPU, Părintele Cornel ANCUȚA, Părintele Ioan PRALEA. În prezent, continuă această ascultare, Părintele Cristian TĂNASE. Biserică din satul Bălțeni cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost construită înainte de 1838 și sfințită în anul 1841 de către P.S. Filaret Beldiman, cu binecuvântarea I.P.S. Mitropolit Veniamin Costache. Construcția este din cărămidă și piatră și este acoperită cu tablă. A fost împodobita cu
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
Periș (în trecut, Cocioc) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Bălțeni, Buriaș și Periș (reședința). Comună se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele și , pe malul drept al râului Ialomița și pe ambele maluri ale râului Vlăsia. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,41%). Pentru 3,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocioc", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află biserică „Sfanțul Nicolae” a fostului schit Bălțeni, datând din 1626, aflată în satul Bălțeni și clasificată că monument istoric de arhitectură de interes național. Palatul Scrovistea Regele Carol I a trimis câțiva specialiști pentru determinarea calității aerului prin toată țara. În urma studiilor a fost antocmita o hartă
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află biserică „Sfanțul Nicolae” a fostului schit Bălțeni, datând din 1626, aflată în satul Bălțeni și clasificată că monument istoric de arhitectură de interes național. Palatul Scrovistea Regele Carol I a trimis câțiva specialiști pentru determinarea calității aerului prin toată țara. În urma studiilor a fost antocmita o hartă, iar Regele a hotărât să construiască reședințe
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
dar și fantastică opulenta în care trăia familia Ceaușescu în Palatul Scrovistea. În rest, opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice două la Bălțeni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat că monument de for public. http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris/
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
ghizduri. Până în 1892, de la Valea Mare Veche până la Barcă Veche locul era gol. În acel an, statul a lichidat prin vânzare restul de pământ rămas după împroprietărirea din 1864. Au cumpărat locuri de casă și lot de pământ locuitorii din Bălțeni, cei mai mulți și din Priseaca, care s-au strămutat aici formând satul Valea Mare Nouă. Axa noului sat a fost drumul care unea în mijlocul pădurii Chitanu două drumuri: pe cel de la Bălțați și pe cel care venea de la Bălțeni. După ce străbătea
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
locuitorii din Bălțeni, cei mai mulți și din Priseaca, care s-au strămutat aici formând satul Valea Mare Nouă. Axa noului sat a fost drumul care unea în mijlocul pădurii Chitanu două drumuri: pe cel de la Bălțați și pe cel care venea de la Bălțeni. După ce străbătea pădurea Braniște, cobora dealul spre valea Darjovului, traversa valea, urcă dealul spre vest, cobora Obrejia și pește câmp, ajungea în partea nord-estică a orașului Slatina. Topograful care a conceput amplasamentul a căutat să sistematizeze, să comanseze, să respecte
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
decapitați pentru trădare sau călugăriți cu forța pentru același motiv că: Dragomir Postelnicul, Stoica Logofătul, Pârvu Vornicul, Ioan Călugărul, Serafim Mitropolitul. În naos, în fața ușilor împărătești, se află lespedea funerară a voievodului Vlad Țepeș, ucis în 1476 în pădurea din preajma Bălțenilor. Tot aici, și-a găsit sfârșitul, în decembrie 1662, si bătrânul postelnic Constantin Cantacuzino. Mănăstirea s-a afirmat că un centru panortodox prin sprijinul domnului Matei Basarab, care a instalat o tipografie în 1643. Apogeul cultural a fost atins în timpul
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
în primăvara anului 1925 și decurg foarte anevoios din lipsa banilor. În 1933 comitetul hotărăște ca devizele și planurile de interior să fie executate de serviciul tehnic condus de arhitectul Andrei Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București; catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
de struguri și foi de viță-de-vie. Pictura în frescă a catedralei a fost efectuată în mai multe etape, respectându-se stilul clasic bizantin, utilizat și în cazul bisericilor grecești de la Sf. Munte Athos. E de remarcat că pictura din catedrala bălțeană este realizată în tonuri mai luminoase . Iluminarea catedralei este electrică, dar, pe lângă becurile din frumoasele candelabre, mai sunt și cele ascunse adânc în cornișe, asigurând, aprinse, o senzație de feerie. Crucea de deasupra turlei principale este și ea iluminată electric
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
de la Paris, donată de acesta societății). La 4 octombrie 1869, a fost ales judecător onorofic de ocol; la 28 octombrie 1869 - președinte al Congresului judecătorilor de ocol din ținutul Bălți. A dominat viața publică de aici, aflîndu-se în fruntea nobilimii bălțene din 1888 pînă la 1896. O bună perioadă de timp a condus fracțiunea locală a Partidului Național Moldovenesc. Admirator frecvent al medicinii, a construit spitale în Bălți și la Flămînzeni, înzestrîndu-le în stilul sanatoriilor moderne din Apus. A prețuit și
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
Ulterior, în fiece an, în componența Gimnaziului s-a adăugat câte o clasă până la completarea cursului superior . În anul școlar 1910-1911, liceul a fost completat cu ultima clasă, a opta, ca la sfârșitul anului s-a absolvească instituția primii gimnaziști bălțeni. În primii ani de activitate limba de predare era exclusiv rusa. Situația s-a schimbat 1917, când în corespundere cu decizia Congresului învățătorilor din Republica Democratică Moldovenească, la liceu a fost implementată limba română ca obiect facultativ, ca peste patru
Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălți () [Corola-website/Science/312932_a_314261]