2,818 matches
-
adulți, pe locul întâi s-a clasat Roxana Clopotariu din Târgoviște, pe locul doi Georgel Ivașcu din Mesici, iar pe locul trei Dan Laurențiu Răduța din Caransebeș. Mențiune a fost decernata Anastasiei Doban din Vârșeț. La categoria poezie în grâi bănățean pe locul întâi s-a clasat Pavel Ionuț Miculescu din Caransebeș, pe locul doi Eleonora Marian, iar pe locul trei Francesca Stănescu. Mențiuni s-au decernat Ionelei Barbu de la Liceul din Vârșeț, Cristianei Drăghicescu și elevei Andrea Stoia. Juriul format
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 by http://uzp.org.ro/editia-xv-concursului-de-recitatori-buna-vestire-uzdin-2014/ [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
Viena, Buda, Pesta, Vârșeț, Karloviț, Timișoara, Sibiu, Arad etc. Dacă în primul volum erau urmărite aspectele istorice, în acest volum sunt urmărite în mod special aspectele juridice și canonice. Este o tulburătoare frescă de viață și de istorie a societății bănățene. Vom întâlni aici evenimente și fapte care intră sub incidența dreptului internațional, dreptului constituțional, dreptului administrativ, dreptului penal și dreptului civil, un mare spațiu revenindu-i dreptului canonic. Nu în ultimul rând menționăm zecile de pagini dedicate medicinei legale. Toate
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
1935 la revista ,,Fruncea” și cu fragmente în revista Vremea. Debut editorial cu volumul; Iana hoinara, roman (Timișoara, Editura Contemporană, 1943), avea 26 ani, și se părea că viitorul ei literar era asigurat. Chiar dacă a colaborat la diverse reviste literare bănățene precum Scrisul bănățean și Orizont un nou roman avea să-i apară de abia în 1975 Neștiutele noastre iubiri, roman (Timișoara, Editura Facla, 1975) urmate de romanele; Singură în bătaia lunii, roman(Timișoara, Editura Facla, 1977), Vara suferințelor, roman (Timișoara
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1399223441.html [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
Fruncea” și cu fragmente în revista Vremea. Debut editorial cu volumul; Iana hoinara, roman (Timișoara, Editura Contemporană, 1943), avea 26 ani, și se părea că viitorul ei literar era asigurat. Chiar dacă a colaborat la diverse reviste literare bănățene precum Scrisul bănățean și Orizont un nou roman avea să-i apară de abia în 1975 Neștiutele noastre iubiri, roman (Timișoara, Editura Facla, 1975) urmate de romanele; Singură în bătaia lunii, roman(Timișoara, Editura Facla, 1977), Vara suferințelor, roman (Timișoara, Editura Facla, 1980
27 MAI 1992 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1399223441.html [Corola-blog/BlogPost/365860_a_367189]
-
Sever Bocu” și Casa memoriala „Petre Stoica” din Jimbolia, la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, în Sala Baroca a Primăriei din Zrenianin (Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea României Mari. Viviana Milivoievici Referință Bibliografica: O nouă apariție editorială
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1490776413.html [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
turcofon etc., ortodox suflet/spirit generos de ens tolstoian (după cum ni-l arată și tabloul de mai jos, făcut de de Ivan Holomeniuk), adept al propunerii mele (încă de pe când ne-am cunoscut, în 4 august 1995, la Asociația Istoricilor Bănățeni) de a ne numi Țara, ca și anticii noștri strămoși, Dacia, și militant în acest sens, spre a nu mai fi confundați (pe „radical“ de Roma/România, români, istroromâni, macedoromâni/aromâni, meglenoromâni etc.“, de către propaganda sorosistă și a scursorilor imperiilor
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
nenumărate saituri de reviste care fac referință la numele dumneavoastră! Câte articole ați publicat? Al Florin ȚENE: Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
apare al doilea volum de versuri „Fugă Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceza. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluente, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Postașul , Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglindă literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Al_Florin_%C5%A2ene.html [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
la Centrul de cultură și artă al județului Timiș - Școala de Arte din Timișoara, Ana Pacatiuș a cizelat generații de candidați la mirajul scenei, iar îndelungul unei roditoare vieți de artist a scos la lumină un bogat filon de cântece bănățene autentice, a descoperit și cules de prin satele din Banat un material folcloric patrimonial pe care l-a fructificat în repertoriul ei de cântece alese și aurorale. A cântat pretutindeni pe scenele din țară, la radio și tv, a făcut
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
Mărie, Mărie”, „Bună sara dragii mei”, „Ana mea, draga mea”, „Maică dac-ai fi știut” și altele au peregrinat iubirea în atâtea colțuri de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una dintre artistele mirabile ale României al cărei nume nu e contopit în faima temporală, e uniformizat cu numele de efigie spirituală a patrimoniului cultural românesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476863718.html [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
Cultural > Patrimoniu > ÎNVĂȚĂTORUL ZILELOR NOASTRE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Proaspăt ieșit de sub tipar amirosind a cozonaci scorțișoară și cunoaștere prin dăruire volumul al doilea editat de Asociația Învățătorilor Bănățeni prin Dimitrie Gheorghe Radu și Sorina Groza este Anuarul care înmănunchiat în șase capitole tămâiază activitata Dascălului. Fie că e la catedră fie că parfumul îi este scăldat de creta anilor peste două sute de pagini propun subiecte la zi mărturii
ÎNVĂŢĂTORUL ZILELOR NOASTRE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1481140389.html [Corola-blog/BlogPost/353382_a_354711]
-
revista „Ateneu". În 1976 se mută la București, unde e funcționar al Federației Comunităților Evreiești, ieșind la pensie de boală în 1981. Colaborează la „Luceafărul", „Ateneu", „Steaua", „Tribuna", „Contemporanul", „România literară"etc. Debutează în 1956 cu o poezie în „Scrisul bănățean", apoi în volum, cu Lumina întârziată (1967). Cartea stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vietii de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu fiind rescris ulterior sub titlul Ierburi amare și publicat în culegerea Toleranță (1995). Încântărilor juvenile
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
cu atât mai importantă cu cât este cel mai mare eveniment închinat acestui gen de muzică din zona noastră”. ,,Ca preot în acest sat de aproape patru decenii, mă bucur că sunt prezent între voi și astăzi. Mulțumesc organizatorilor ,,Trompetei bănățene”, Fanfarei ,,Tineretul” din Satu-Nou, care cu sudoare s-a străduit să pună la punct organizarea, ceea ce nu este deloc simplu. Dumnezeu să le dea putere și înțelepciune ca să poată organiza și în viitor un asemenea festival și să ducă mai
FESTIVALULUI FANFARELOR ,,TROMPETA BĂNĂŢANĂ” by http://uzp.org.ro/festivalului-fanfarelor-trompeta-banatana/ [Corola-blog/BlogPost/92840_a_94132]
-
agățata de sufletele lor că un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaște oameni minunați și de a fi iubita de cei care-i prețuiam. Altfel, după atâtea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri bănățene.Mi-a plăcut întodeauna să scriu ceea ce simt într-o clipă anume că din toate cele trecătoare ale vietii să-mi rămână mici amintiri , câteva cuvinte pe care citindu-le să mă bucur. Sudata sufletește de satul românesc tălpile mele
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_revistei_dor_de_dor_valeria_tamas.html [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
a doi copii și bunic a trei nepoți. Se vede că este fericit, dar niciodată nu o spune direct. Știe că fericirea trebuie ținută doar în sufletul său. Iancaidul, unde s-a născut în 26 iulie 1951, este un sat bănățean, pe vremuri fiind un loc falnic, rostuit de gospodari, care aveau în sânge hărnicia și grija de familie. Familia Ungur este una dintre cele mai numeroase din sat, în care membrii acesteia se ,,caută” și respectă reciproc. Nunta care a
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
și fidelă, făcând mult bine celor din jur. Copiii readuc speranța Iancaidul, satul unde locuiește Mihael Ungur, de altfel unul dintre cei mai tineri primari din istoria localității, a avut parte de oameni gospodari și nume bun în rândul așezărilor bănățene. A avut un trecut din care a rămas mândria bătrânilor, atunci când își amintesc de munca, bunătatea pământurilor și gustul roadelor. Mihael este cel care dorește să readucă speranța, să miște lucrurile din amorțeală, ca această mică localitate să se renască
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis by http://uzp.org.ro/familia-ungur-a-lu-pita-moale-din-iancaid-o-familie-cu-sufletul-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
să se ridice și să strângă averi. Așa se explică atestarea, în această perioadă, a unor boieri noi, unii de origine modestă (dintre moșneni), iar alții dintre străini, atrași de noile oportunități administrative și militare ale zonei - sârbi, croați, români bănățeni sau ardeleni, unguri chiar.8 (Ciar cei doi oameni de încredere ai marelui paharnic Lupu Mehedințeanu erau un sârb rascian, Buzdugan și un român bănățean , Vlădica , îngrijitorul moșiei de la Ponorălu a marelui paharnic , unde a și murit ) Pe aceștia se
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_problema_el_varvara_magdalena_maneanu_1370857743.html [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
alții dintre străini, atrași de noile oportunități administrative și militare ale zonei - sârbi, croați, români bănățeni sau ardeleni, unguri chiar.8 (Ciar cei doi oameni de încredere ai marelui paharnic Lupu Mehedințeanu erau un sârb rascian, Buzdugan și un român bănățean , Vlădica , îngrijitorul moșiei de la Ponorălu a marelui paharnic , unde a și murit ) Pe aceștia se va sprijini Mihai Viteazul în îndeplinirea dregătoriei de Ban (Bănișor) de Mehedinți și apoi ca Domn în luptele sale naționale . Note Mite Măneanu, Repere istorice
DR. MITE MĂNEANU. PROBLEMA ELITELOR ÎN TRECUTUL ROMÂNESC. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_problema_el_varvara_magdalena_maneanu_1370857743.html [Corola-blog/BlogPost/346294_a_347623]
-
nenumărate saituri de reviste care fac referință la numele dumneavoastră! Câte articole ați publicat? Al Florin ȚENE: Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
de scena munților, dar și de valurile bătrânului fluviu este cunoscută și sub denumirea de Cazane. Aici se separă două lanțuri muntoase, Carpații și Balcanii. Șoseaua de pe malul stâng al Dunării se strecoară pe lângă pieptul stâncos al Carpaților către ținuturile bănățene... Referință Bibliografică: Un plai de vis din nordul Olteniei / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 893, Anul III, 11 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_plai_de_vis_din_nordul_olte_ion_nalbitoru_1370942491.html [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
întreruperi de continuitate a unei vârste tinzând spre atemporalitate paradisiacă sau contrariată de inexorabilitatea mișcării, care nu e doar dinamică înălțare la verticala solidarității, ci și cădere, ruină, moarte. Atunci, la publicarea primelor poezii în revistele: „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Scrisul bănățean” , „Iașul literar”, am conștientizat faptul că ceea ce fac este o datorie a mea către cei care mă citesc, ca răspuns al faptului că și eu, la rândul meu, am beneficiat, cu generozita-te, de ce au scris înaintașii mei. În cei peste
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/_orce_calimara_poate_sa_dev_al_florin_tene_1391754628.html [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
bimbangii, boschetari, botaniști, borfași bunghind biștari, Bobleașcă, Bulache, băutură-n belșug, basamac, barul “Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
1918, Austro-Ungar) și la Imperiul Ruso-Stalinist / Sovietic (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste / URSS, dintre anii 1946 - 1958 / 1960), în exploatarea tezaurelor subsolului Daciei / României - cele de cupru, de fier, de uraniu, de cărbune etc. - și ale solului bănățean-montan-păduros, ori de câmpie bănățeană neasemuit de fertilă, rodind „piramide de grâu“ (v. pp. 94 - 322) etc. Referință Bibliografică: Ion Pachia-Tatomirescu, Pagini monografice ale urbei miniere Anina din Dacia Caraș-Severineană / Ion Pachia Tatomirescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2338, Anul VII, 26 mai 2017
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
școli de muzică de pe lângă Șantierul naval, cu profesor plătit 168. Față de acestea, Societatea muzicală Doina s-a impus atât prin bogata activitate concertistică, cât și prin varietatea repertorială și calitatea interpretării. Pentru doiniști, anul 1900 înseamnă anul familiarizării cu spiritul bănățean. În concertul prezentat la 6 mai s-a interpretat Lugojana lui Ion Vidu, care a ridicat tunete de aplauze și bravo, a trebuit să se repete , lumea a ascultat-o a doua iar în picioare 169. Apoi, prezența lui Ion
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
Eliade, Palade, Eugen Ionescu, Paler, George Călinescu și pentru eroii din 1989, pentru Trinitas, Muzeul satului și Tezaur folcloric, pentru Insula Șerpilor, Pasul Rucăr - Bran și Canalul Dunăre - Marea Neagră, pentru Moș Ioan Roată și Baba Dochia, pentru brâul și rugile bănățene, geamparaua și pandelașul dobrogene, pentru Toma Alimoș, Iancu Jianu, Baba Novac și Andrii Popa, pentru rumânii lui Basarab și vecinii lui Rareș, pentru Cucuteni și Adamclisi, pentru Zavaidoc și Moscopol, Pentru Părintele Teofil Părăian, pentru sceptrul lui Carol I, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]