976 matches
-
este vânătoarea astfel cum se răsfrânge în literatură și în alte arte, în plastică, în muzică, felul în care această îndeletnicire a creat mentalități și moravuri, legende și mituri. Raportările la Pseudo-kynegeticos erau de așteptat, la descrierile de acolo ale Bărăganului cândva populat de dropii, mirându-ne doar că, în acest context, lipsește vreo referire la Ștefan Bănulescu. Nu a evocat el Dropia în Iarna bărbaților ? Fiindcă altfel scriitorii români contemporani sunt mereu invocați, vânători ei înșiși sau numai preocupați de
Un cărturar ludic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5260_a_6585]
-
2011 al revistei MEMORIA. REVISTA GÎNDIRI ARESTATE atrage atenția prin articolul „Memoria deportărilor din România”, în paginile căruia e descris episodul mutării într-o singură noapte a anului 1951 a locuitorilor din Banat și Mehedinț i, către o destinație „bucolică”: Bărăganul Brăilei. „În urma unui plan pregătit timp de trei luni de zile, cu o precizie diabolică, au fost scoși din casele lor, pe parcursul nopții de 18/19 iunie, fără nici un anunț prealabil, peste 44 000 de oameni, începînd cu femeile și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5124_a_6449]
-
fetei, interpretat de Remus Mărgineanu, un țăran care vrea să testeze curajul viitorului ginere. Mizerabilismul acestei existențe boeme are aura lui scăldată în apusuri de soare, în lumina flăcărilor unui foc aprins în noapte, în soarele verii care arde pe bărăganuri. Toate acestea concură la un efect de fictivă înnobilare, de romanțare subtilă a poveștii subliniind tăcerile lungi pentru că atât Luca cât și Veli sunt laconici, confruntarea dintre ei atât cât este se face fără vorbe multe. Ambii par să trăiască
Fantele și marioneta by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5138_a_6463]
-
interbelice, fiind un spirit de dreapta care, în anii ’50, a intrat sub teascul represaliilor politice. A trecut prin șapte ani de pușcărie, pe care i-a petrecut la Jilava și Aiud, încheiați cu un an de domiciliu obligatoriu în Bărăganul brăilean. Întors în București, și-a găsit un obscur loc de muncă la Uniunea Artiștilor Plastici, unde a rezistat pînă la pensionare grație culturii sale artistice, dar mai ales datorită flerului plastic cu care intuia cîtă paradă goală e în
Scribendi cacoethes by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5212_a_6537]
-
găsit o geantă cu o sumă consistentă de bani și a restituit-o proprietarului sau de câte un olimpic internațional la matematică care a mai luat încă câteva premii la concursuri, născut undeva într-un sat mic și sărac în mijlocul Bărăganului. Altcineva crește un copil orfan, un cățel de pe strada sau duce mâncare în fiecare zi la un azil de bătrâni. Sunt momentele în care mă luminez la față și la suflet și îmi aduc aminte că esența noastră interioară este
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-Meditație și echilibru (5) () [Corola-journal/Journalistic/66883_a_68208]
-
de artiștii mai tineri. Jurnaliștii au mai uitat de artiștii care au avut o altă perioadă de lucru și de frumusețe”. Marele actor Florin Piersic împlinește azi, 27 ianuarie, vârsta de 78 de ani. A jucat în filme precum "Ciulinii Bărăganului" (1957), "Neamul Șoimăreștilor" (1964), "Haiducii lui Șaptecai" (1970), "Zestrea Domniței Ralu" (1971), "Colierul de turcoaze" (1985), "Fix alert" (2004) și "Eminescu versus Eminem" (2005). Printre spectacolele de teatru celebre în care a jucat Florin Piersic se numără "Zbor deasupra unui
Adevărul despre Piersic. Ce a spus Dorel Vișan când a fost întrebat despre actor-VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/47883_a_49208]
-
unghi estetic. Autoarea nu are meandre de intelect, fiind în carență de subtilități psihologice, de aici și aerul de ființă nesofisticată, fără pretenții docte, care zugrăvește direct, adică în termeni generali, încercările prin care trece. Textul e iremediabil plat, ca Bărăganul în care a fost întocmit. Într-un cuvînt, cartea e ternă sub unghi literar, dar judecată pe fundalul tragediei în care a fost scrisă, e înfiorătoare. Încă o dată se confirmă ideea că sunt cărți a căror valoare nu poate încăpea
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
Mai mult, adevărul are virtuți mai adînci decît talentul. Veritas are cîștig de cauză în fața lui eloquentia. Artificiul de a mînui cu ușurință cuvintele e cu totul inferior calificării intime pe care o capeți respirînd în anii ’50 printre „ciulinii Bărăganului”. E o inițiere pe care nici un talent nu ți-o poate da, tocmai de aceea ea nu poate fi simulată. Și astfel ajung la clipa prezentă: drama autorilor contemporani e că centrul lor de greutate e prea comod ca să poată
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
aceea ea nu poate fi simulată. Și astfel ajung la clipa prezentă: drama autorilor contemporani e că centrul lor de greutate e prea comod ca să poată avea verosimilitate în ficțiunile pe care le scriu. De pildă, a scrie despre ororile Bărăganului stînd în fotoliu la București denotă dexteritate lexicală și nimic mai mult. Măreția pe care un astfel de autor o inspiră nu depășește pragul unui scenograf de filme. Îi admiri imaginația, dar nu-l iei în serios. Cine se apucă
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
ai momentului”. Patriarhul Miron Cristea e un „Mazarin rural”. Ardeleanul Ion Inculeț este „enormul malagheț, încet la gând și la vorbă,onctuos și șiret, rural în concepții și pământos în expresii”. Iar Pamfil Șeicaru are „o figură de condotier din bărăganul presei, mergând spre burghezie,după ce printr-o haiducie de-un deceniu și-a pus temeiurile unei solide gospodării”. Sunt și portrete așa zicând în mișcare. Iată-l, bunăoară, pe al lui Stelian Popescu, directorul „Universului”: „A ieșit neica să se
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
de la Gorki la Victor Erofeev și de la Șolohov la Nadejda Mandestam). Voluptatea de gourmet a notelor de lectură și de atelier le apropie de paginile diaristice ale lui Mihail Sadoveanu, editate în 2005 de Constantin Ciopraga. Căci acest scriitor al Bărăganului brăilean și bon viveur incorigibil e dublat de un cititor generos, îndrăgostit de inefabilul lingvistic: „Sunt atît de frumoase cărțile pe care aș fi vrut să le scriu eu și le-au scris alții încît le-aș tot citi și
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
neîmblânzit de nimic, în stare să sacrifice orice pentru avere, inclusiv pe propriul fiu, la capătul unor aventuri existențiale-limită vor învăța, amândoi, să iubească, să înțeleagă, să ierte, să spere. Nu întâmplător, sfârșitul romanului este unul deschis. Ajunși în aridul Bărăgan unde le este destinația finală ca deportați, cei doi trebuie să înceapă o viață nouă, în condiții imposibile. „Am să fac o casă pentru noi la capătul lumii” decide Jacob, devenind, din acel moment, un învingător. Impresionant este însă și
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
zice Blaga, și anume cu pămîntul acesta, cu terra nostra, adică cu «țara lor țărănească», cu țarina lor”. E cu putință să acceptăm drept unică marcă stilistică a românilor spațiul mioritic blagian? Vasile Băncilă are în vedere însă și spațiul Bărăganului, precum și spațiile lacustre și dunărene, care au o altă factură decît cea ondulatorie a zonei carpatice. Să amintesc în treacăt faptul că, la întrebarea pe care i-am pus-o la un moment dat, dacă spațiul mioritic este exclusiv românesc
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
îi scria lui Romain Rolland: "... je crois que j'irai participer aux fętes de Delphes, oů je suis invité."7 Nu putem ignora numele personajelor sale cu rezonanțe grecești și nici cântecul Neranțulei. Știm că a scris fragmente din "Ciulinii Bărăganului" la Atena și Kifisia, că a fost amenințat cu închisoarea în "patrida", că a vrut să cunoască locul de unde se trăgea tatăl său. Asimilarea de care discutăm, orgolioasă, făcută de Ministerul Elen al Culturii cu știință, demnă de admirat și
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
cum pare la prima vedere, a creat o adevărată cultură a imaginarului? Eseurile Corinei Ciocârlie din Un țărm prea îndepărtat. Seducția frontierelor, frontierele seducției sunt pline de asemenea provocări. De pildă, ce rost ar mai avea celebrul dialog din Ciulinii Bărăganului: „-Încotro, Ionele? - În lume, Matache, cu ciulinii după noi ...”? Sensul vechi ținea de necunoscut, de infern. De izgonire. Fără frontieră, călătoria absoarbe numai vocația rătăcirii. Mai mult: cum ar fi să traversezi lumea fără obstacole? Frontiera definește eul, structurează depășirea
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
suferință în nuanțe din care e imposibil să extragi detalii amuzante. Totuși, foști deținuți împacați cu prigoana de altădată au amintit și câteva momente umoristice. E cazul lui Peter Falk, sas închis la celebrul lagăr din Luciu-Giurgeni, numit și „infernul Bărăganului”. El povestește cum gardienii analfabeți sperau să intre în structurile securității, atrași de salariile mari. Flămânzi după colecționarea de abateri ale deținuților, ei se remarcă prin excese comice. Acuzat aiurea că a încălcat regulamentul, Tuțu Spiru, student încarcerat din Iași
Pașii de dincolo by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3349_a_4674]
-
totuși amuzant să constați că mai mult de zece povestiri fănușiene sunt încadrabile, pe o latură sau alta, în primele cinci povestiri românești din toate timpurile... Printre cele mai importante merite ale volumului rețin repoziționările din al doilea capitol (Timpul Bărăganului) referitoare la mutarea a ceea ce E. Lovinescu numea „placenta literaturii române” din nordul moldav al lui Eminescu și Sadoveanu spre Sudul și Estul țării. Adică spre - în termenii lui Vasile Băncilă - „spațiul Bărăganului”, legitimat estetic în anii ’60 prin povestirile
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
rețin repoziționările din al doilea capitol (Timpul Bărăganului) referitoare la mutarea a ceea ce E. Lovinescu numea „placenta literaturii române” din nordul moldav al lui Eminescu și Sadoveanu spre Sudul și Estul țării. Adică spre - în termenii lui Vasile Băncilă - „spațiul Bărăganului”, legitimat estetic în anii ’60 prin povestirile lui Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu sau (postum) Vasile Voiculescu, dar și prin proza lui Zaharia Stancu, Marin Preda, Petru Dumitriu, Nicolae Velea, D. R. Popescu sau Constantin Țoiu, pe urmele lui Istrati sau
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
dintre primele forme romanești ale ‘nețărmuririi’ realismului practicat în anii dogmatismului literar - formează cel mai modern răspuns provocărilor anilor ’50 (...). În cele douăsprezece hărți în care prezintă și analizează răspîndirea miturilor pe teritoriul național, Romulus Vulcănescu, în Mitologie română, prezintă Bărăganul ca pe un spațiu sec, cu cîteva mituri care își prelungesc aria de răspîndire dinspre Moldova, dinspre curbura Carpaților, sau dinspre Dunăre, în rest, un gol mitologic. Or, cele 60 de povestiri scrise în primele decenii postbelice (...) au un fond
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Carpaților, sau dinspre Dunăre, în rest, un gol mitologic. Or, cele 60 de povestiri scrise în primele decenii postbelice (...) au un fond recuperator exemplar. Omul acestor locuri - fie că trăiește în Balta Brăilei, fie în Balta Borcei sau în miezul Bărăganului -, este un om vechi al pămîntului, cu o mare putere de a trăi în orizont magic”. Sunt contribuții notabile la topografiile și „geografiile literaturii române” indicate, între alții, de Valeriu Cristea și elaborate, mai nou, Cornel Ungureanu, care fac din
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Sorin Titel, „romancieri sobri, greoi”, fără „organ” pentru povestire). Pe firul cronologiei apariției în volume, autorul cărții de față discută (aproape) de fiecare dată povestirile lui Fănuș Neagu în relație cu ale altor prozatori ai cîmpiei (și, în particular, ai Bărăganului). Analizele propriu-zise denotă nu doar aplicație analitică, poftă speculativă și vervă contaminantă, ci și o familiaritate „intimă” cu povestirile fănușiene. Viorel Coman realizează, aici, și o „biografie a operei”, urmărind „temele și motivele literare specifice, miturile personale și mai ales
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
a imaginarului, de la realismul robust al începuturilor, cînd magicul și lirismul aferent sunt utilizate precaut, la dezlănțuirea poetică a senectuții (după Pierdut în Balcania), cînd epicul e redus la minimum și devine, adesea, simplu pretext. Un „indice” al acestei evoluții: Bărăganul indicat explicit în volumul de debut (Ningea în Bărăgan) apare înlocuit, la un moment dat, cu spațiul de generalitate simbolică al „Balcaniei”. Perfect creditabilă mi se pare situarea centrului de greutate al povestirilor asupra imaginarului prin excelență magic al inocenței
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
redresare. Cu ea, un civil, o femeie fragilă, nu știe cum ar trebui să procedeze. Se preface că nu o vede. Nici de data asta, ea nu-și pune întrebări, nu-și răspunde. Se simte sleită ca o fântână din bărăgan. Mâine, da. Mâine va merge la doctorul Damian, singurul tămăduitor în care are încredere oarbă. El este mai mult alchimist decât psiholog, dar o va invita totuși, pe sofaua aia verde și cu flori de levănțică mov. O va lăsa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Târgușor - Începutul represiunii comuniste, despre rezistența a 800 de tineri la tortura și intimidările Gherlei, ale Canalului, ajungând apoi, iarăși spectaculos, în Canada. De cele mai multe ori, deportările se apropie de suprarealism. Povestea Silviei Păunel-Roșca, deportată la 15 ani sub soarele Bărăganului, pare o lume infernală, ce poate fi imaginată numai de literatură; Mircea Popescu, alt deportat, e devastat de istoria recentă, nu numai de cea trăită. Pentru el, Revoluția furată a fost „ultima lovitură a destinului înainte de moarte”. Sunt foarte interesante
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
acestui periodic pe anul 1946, am fost literalmente uimit de frecvența articolelor sale, toate publicate pe prima pagină. Fie menționate titlurile câtorva articole: Insemnările d-rului Ulieru - în care era vorba de starea gravă a asistenței sanitare în sate -, Mărirea producției Bărăganului, Casele de naștere, Noile impozite directe, Pâine, Scrisoarea d-lui Wallace - care trata despre relațiile dintre Statele Unite și U.R.S.S. -, Deschiderea școlilor, Dezamăgirile noastre - legate de consecințele războiului -, Tot despre ei - în care era vorba de situația pensionarilor de la acea
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]