1,574 matches
-
sesizeze, chiar daca sunt un simplu cetatean, indiferenta noastra chiar le lasa mina libera. Sunt alaturi de dvs, fiti tare, nu va lasam singura! Legătură Răspunsul lui Ivănescu Ștefana cu 7 ore în urmă Cu ce i-o fi călcat pe bătătură domnul Mihai Ganea? Legătură Răspunsul lui Virginia Paraschiv cu 6 ore în urmă Doamnei Ivănescu Ștefana Cu LOLI, BATALIONUL DE PEDEAPSĂ, SENTINȚA, ADEVĂRUL, MOTORETA MOBRA, BLESTEMUL VIOLEI și multe alte "drăgălășenii" scrieri în proză, în care clanurile milițienilor torționari, ai
UN SCRIITOR ROMÂN BĂTUT ÎN PLINĂ STRADĂ DE POLIŢIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Un_scriitor_roman_batut_in_plina_str_al_florin_tene_1355978828.html [Corola-blog/BlogPost/351549_a_352878]
-
Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea, de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile, de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
mămăliga și-o procurau din bruma de porumbiște pe care o lucrau din primăvară până în toamnă.Dacă era vară, erau prune, mere, pere, câteodată corcodușe.Ana se ducea la lucru cu ziua și acolo primea mâncare și țuică.Creșteau în bătătură un purcel și câteva zeci de găini costelive pe care uneori le mai lua vulpea sau vreun câine hămesit.Iarna, când zăpezile albe se lipeau de pământurile negre și înghețate, tăiau godacul și sărbătoreau Crăciunul cu vin roșu și caltaboși
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p4_fragment_florin_ciprian_ispas_1348648052.html [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
cu brutalitate, clipele noastre cele mai frumoase... La despărțire ne-am îmbrățișat. Dar stupoare! Strângându-le pe rând mâna cu căldură, m-am cutremurat de ceeace mi-a fost dat să simt între palmele mele: Amândoi aveau palmele pline de bătături... Dar de ce? - i-am întrebat eu revoltat. Îl ascultam pe unchiul meu povestind și a început să mă răscolească cel mai amar sentiment în inimă, căci profesorii mei locuiau la bloc: Oare ei cum s-or descurca, căci n-au
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesorii_nostrii_de_ieri_.html [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
pod, pe coastă la Tirică și priveam exact în curtea lor. Poate apele dezlănțuite, ar fi trebuit să ne sperie, însă nici un copil nu conștientiza asta. Erau destui îngrijorați, pe noi ne amuza ceea ce se întâmpla la bieții oameni pe bătătură. Doamne....dă puțină minte și înțelepciune și copiilor! Acum, când realizez grozăvia celor întâmplate, mă apucă remușcarea! Biata Turnica...nici moartă n-a avut parte de liniște! Sunt sigură că spiritul ei tremura de teamă și ciudă, așa cum mâna i-
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497263432.html [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Adam la furat Am furat un măr în vară Din livada nu știu cui, Acum dorul vrea să ceară, Plata furtișagului, L-am rugat,l-am implorat Chiar la el în bătătură, Dar nu vrea,nu m-a iertat Să-mi fie de-nvățătură, Mărul poate l-am mâncat Sau l-am dat iubitei mele, Cred,sigur am deranjat Nu mai suntem între stele, Am rămas cu doru-n casă Printre șoapte și
ADAM LA FURAT de VALER POPEAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/valer_popean_1485928254.html [Corola-blog/BlogPost/383477_a_384806]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DESPRE COPILĂRIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului despre copilărie în bătătura noastră plină de vise tatăl meu a răstignit speranța și a legat-o de cumpăna fântânii din care ieșea apa ca aurul și noi o sorbeam în lunile secetoase când arșița verii ne muia oasele și călcam pe desculțe pe
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1418742860.html [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]
-
frumoasă și blondă și sfioasă și timidă și impertinentă, pentru că ea își trăia viața cu intensitate și nu învățase să-și disimuleze instinctele primare. 69 LECȚIA O ființă educată are următorul avantaj față de un prost: educația! Cînd o calci pe bătături, ea îți cere ție scuze, boului care ai călcat-o pe picioare în autobuz, iar tu, animalul rumegător, rîgîi satisfăcut și te benoclezi în oglindă, ca să te asiguri că ai cărarea exact pe-o parte, șmecheroasă! Cînd Lizuca s-a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
ani și odată se trezea cu ea că vrea să se mărite și chiar și cea mică începuse să scîncească, că vrea și ea la discotecă ... Avea țăranul ăsta cai și căruță, două vaci, vreo șase porci în fiecare an, bătătura plină de găini, sera din grădină era plină cu ardei grași, castraveți, fasole și roșii și ei se lăudau că nu cumpărau nimic, niciodată, făceau și vreo cincisute de kilograme de cartofi, iar livada de pruni de la mal le aducea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Busuioc. Dom' colonel, cînd s-a prins că sînt încercuiți, a spălat putina, a măturat curtea, a văruit pomii din livadă cu var alb - cum zicea el, plin de învățătura științifico-fantastică, a recitat trei capitole din Jules Vernes, plus ocolul bătăturii în optzeci de secunde și a plecat să bea o bere, da' nu mai înainte de a-l pune la punct de nea Ilie Busuioc, ieuropean din naștere și nu din vocațiune: Bă, animalule, ai tu noroc că mi-e sete
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
de lemn și a ridicat deasupra ei grajdul vacilor. O mai păstra să scoată apă cu găleata pentru vite, că pregeta să le ducă la adăpat tocmai în Vâlceaua Ursului. - Vecinii... crezi că nu știu că ați avut ciutură în bătătură? - Cine crezi că-și mai aduce aminte că-n grajdul nostru a fost o ciutură. Oamenii au uitat, Ei cred că a fost astupată cu pământ. Când te-ai mutat la mine, tu știai de ciutură? - Nu... Mai bine aș
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
și se numește coasta lui Ilie al Ioanii. Noi ne jucam pe ea și ne apuca frica, fiind izolată de alte case. Seara, când luna era cât roata carului, cum zicea mama, nea Ilie al Ioanii venea pe lemnele din bătătura casei noastre și ne cânta din caval. Eu priveam la stele și mi se părea că jucau în ritmul cântecului. Lemnele erau puse în bătătură, pentru că din ele vroia tata să facă o casă. Casă nu au ajuns niciodată, ba
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
era cât roata carului, cum zicea mama, nea Ilie al Ioanii venea pe lemnele din bătătura casei noastre și ne cânta din caval. Eu priveam la stele și mi se părea că jucau în ritmul cântecului. Lemnele erau puse în bătătură, pentru că din ele vroia tata să facă o casă. Casă nu au ajuns niciodată, ba, din cauza cântecului din caval, începuseră să lăstărească, se trezise în buștenii tăiați viața. Și azi mă urmărește cântecul din caval al moșului. Chibrituri nu se
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/_drumul_spre_suflet_saufe_al_florin_tene_1392788823.html [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
la ore, am început să primesc solicitări: - Domnișoara profesoară, dacă mai aveți pe acasă haine pe care nu le mai purtați, ni le dați nouă? Că și noi suntem amărâți, nu doar asta. „Amărâții” aveau casă cu etaj, găini în bătătură, porci în coteț, hambarul plin cu de toate și Dacia în garaj. - De ce nu o chemați să vă muncească, domnișoară?, a deschis într-o zi, în cancelarie, discuția, o profesoară mai înfiptă. Zău așa, o umplurăți pe asta de haine
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Daniela_prima_parte_corina_diamanta_lupu_1343735093.html [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
nu se ferește”. - Măi, Gigele, drept îți spun: Nu că vreau eu să mă plâng; În firidă, pe săpun, Dorm și eu; afară-i frig. Și cum au dat de căldură, Pe toți somnul i-a cuprins. În casă... pe bătătură... Nu se-auzea nici un pâs! Însă, Michi dinspre ziuă Se înfurișă pe ușă Și între canini își luă Dintr-un dud o nuielușă. În ghetuțele din sală Lustruite de Gigel, Michi găsi o comoară: Dulciuri și... teleghidatul tren. Pisoiul rudă
MICHI, PRIETENUL MEU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417765143.html [Corola-blog/BlogPost/371924_a_373253]
-
Poeme > Duioșie > BETEGITA DE FRUMOS Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului betegita de frumos, betegita de simțire plânge doina lăcrimos, plânge fără contenire betegita de căldură, betegita de alean, pustiită-n bătătura, plânge tristă an de an betegita de pădure, betegita mișelește, fără fragi și fără mure, doina încărunțește și precum rugina roade până în adâncuri fierul, doina noastră-ncet decade fiindcă-și pierde fluierul ne rămâne amintirea doinei noastre din bătrâni, pierita
BETEGITĂ DE FRUMOS de DORA PASCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474488149.html [Corola-blog/BlogPost/380827_a_382156]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură, iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Stoica și viitoarea ei soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea, de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile, de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]