33,137 matches
-
Rep.: În afara acestui târg, ce alte evenimente majore mai pregătește CNM Astra pentru această toamnă și pentru iarnă? O. B.: Avem multe evenimente în pregătire și aș menționa pentru început animațiile pe care le realizăm în colaborare cu Cârciuma din bătrâni. Luna aceasta vom avea Mustăria, care a ajuns în al treilea an de când o organizăm. Vor fi aduși struguri de la Podgoria Ciumbrud și împreună cu reprezentanții podgoriei vom produce în muzeu must pe care apoi îl vom oferi vizitatorilor. Bineînțeles că
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
am constatat aproape o dublare a numărului de vizitatori în zilele în care avem programate animații. Și ca să rămânem în această zonă, de evenimente și animații, mai trebuie spus că în iarnă vom avea tăiatul porcului, tot la Cârciuma din bătrâni. Este un eveniment care a prins la public și care a ajuns în al treilea an. În paralel pregătim și produsele specifice perioadei, cârnații, slana și murăturile, care sunt foarte căutate și apreciate de vizitatori.
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
în Siliștea, la marginea pădurii, jucau singure, fără fluier și a doua zi s-a dus acolo să vadă ce era și a găsit iarba uscată, așa ca un cerc!...” Romanul „Moromeții” cuprinde un întreg univers, în care se mișcă bătrâni și copii, tineret și oameni maturi cu grijile lor zilnice. Scena mesei moromeților e o admirabilă prezentare a ierarhiilor familiale, a atmosferei din casă, a raporturilor dintre frați, o introducere uimitoare în psihologia moromeților. Tulburătoare scene de dragoste rămân întipărite
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
de ceară. Ea îl urmă fugind cu el departe Lăsând un semn pe lespedea de piatră, Sunt ca o filă ruptă dintr-o carte Părinții ei. Și-mbătrâniți deoparte Îmbrățișau singurătăți la vatră. Plecarea ei lăsă casa pustie Și ochi bătrâni îngândurați la geamuri, Iar parcă-n legănări de elegie Se sfarmă-o dulce nevinovăție Răpită prea devreme de pe ramuri. Dar vai, minciuna cea de mult hulpavă Își împroșcă veninul din culise Se transformă iubirea lui în pleavă Și tânăra fecioară-ajunse
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
adâncă Și visul mai ciudat și mai deplin. Ca soarele de dincolo de nori Visul meu nu-i marfă de negoț, Cu el în brațe mă trezesc în zori Cum ne trezeam acolo printre Moți... El niciodată nu mi-a fost bătrân, De nicio boală pe pământ nu zace, Treaz dacă sunt și-atunci îl port la sân- Îmi place să visez și cui nu-i place? FÂNTÂNA MEA Fântâna mea e încă la amiază, Ferice dar de cel ce însetează, Drumețule
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_inven_nicolae_nicoara_horia_1392634592.html [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
Acasa > Impact > Istorisire > VÂRCOLACII Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 422 din 26 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Povestire de Al.Florin ȚENE Vârcolacii Bătrânul Costică îi spunea, cu câteva zile înainte de a muri, vărului Mărin a lui Guriță, că el se face vârcolac, pentru a se mai întâlni cu prietenii la cârciumă. -Așa ... să ne treacă de dor! -Băi, Costică, poate acum suntem vârcolaci
VÂRCOLACII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Varcolacii_al_florin_tene_1330262111.html [Corola-blog/BlogPost/346846_a_348175]
-
ne batem capul cu asta, ne balansăm picioarele încântați. De dincolo de fluviu, vântul care s-a mai întețit, rotindu-se de tot spre sud, aduce miros de mâl și de iarbă crudă. Este pentru prima dată când facem cunoștință cu bătrânul Danubiu și clipa asta nu poate nimeni să ne-o ia. Nu scria oare Dostoievski în Jurnalul de scriitor că „...amintirile pregnante, care exercită asupra omului infoluența cea mai puternică, sunt întotdeauna cele din copilărie?” Senzația de zbor o trăiesc
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
sărbători, cu oameni cumsecade, buni megieși, dar și cu unii care disprețuiau legile, un amestec ciudat de candoare, violență și demnitate, unde vocea mahalalei se făcea auzită și chiar ascultată ca o instanță morală, la fel cum la țară, sfatul bătrânilor hotărăște soarta obștii. Unde oamenii se salutau și se respectau, dar și când intrau în gurile mahalagioaicelor care forfecau totul, era vai și amar... O lume apusă, păstrătoare de frumuseți lăuntrice și de lumină de sine, ale cărei urme încă
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
soarele-ntre stele,Cea mai... vie dintre ele-... VII. CARPAȚII, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017. CARPAȚII de Nicolaie Tony DINCĂ Se văd în zare munții Cu tâmplele lor ninse, Albiți de-atâtea veacuri, Bătrâni de-atâta dor... Carpații sunt părinții Și paznicii de vise, Stăpânii-acestor locuri, Zeii românilor. N-avem alți frați pe lume- Bătrânii munți și marea, Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor, se spune Că ne-am găsit
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt -străbunul- De lotri să-l ferim! Carpaților cei veșnici ... Citește mai mult CARPAȚIIde Nicolaie Tony DINCĂSe văd în zare munțiiCu tâmplele lor ninse,Albiți de-atâtea veacuri,Bătrâni de-atâta dor...Carpații sunt părințiiși paznicii de vise,Stăpânii-acestor locuri,Zeii românilor.N-avem alți frați pe lume-Bătrânii munți și marea,Și Dunărea mlădieNe-au întărit tulpina;Sub paza lor, se spuneCă ne-am găsit cărarea,Ne ducem cu
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. SĂRMANĂ ȚARĂ de Nicolaie DINCĂ La Răsărit bat lupi flămânzi Iar la Apus tâlhari bolânzi, Îți dau târcoale vulpi și corbi, În piețe-ți strigă surzi și orbi, Bătrâni și tineri exaltați De forțe-oculte agitați, Amestecați cu trădători Cu inamicii plătitori; Se-amestecă români curați Și bine-intenționați Cu prădători și complotiști, Cu zbiri străini, cu antihriști, Cu promotorii de minciuni, Cu ctitori de imixtiuni Și cu mulțimi manipulate De
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
trup, ci este purtat de Duhul lui Dumnezeu și e face fiu al lui Dumnezeu și a ajuns asemenea chipului Fiului lui Dumnezeu”. Printre altele și, dincolo de „paternitatea sa spirituală” ce are două sensuri: - acela de „părinte” și acela de „bătrân - avvă”, care avea ucenici, responsabilitățile părintelui duhovnicesc sunt: acceptarea și asumarea delicatei meniri de părinte spiritual, rugăciunea continuă pentru fiii săi duhovnicești, iubirea dezinteresată a acestora și purtarea sarcinilor acestora, în duhul iubirii lui Iisus Hristos. În altă ordine de
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
trebui să ne aducem aminte „de mai marii noștri”!... Alături de mentorii săi duhovnicești: Arsenie Boca, Serafim Popescu, Veniamin Tohăneanu ori mitropoliții: Nicolae Bălan, Nicolae Colan, Nicolae Mladin și Antonie Plămădeală, Avva Teofil a fost darul lui Dumnezeu, om al bucuriei, bătrân frumos, duhovnic odihnitor de oameni, echilibrat, realist, cu zâmbetul mereu pe chip, Părintele Arhimandrit Teofil Părăian a fost un om împlinit, un om fericit. Nevăzător, dar luminat, om al rugăciunii, Părintele Teofil și-a întemeiat viață pe credință și cultură
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
adevărul Când adevărul o să pară o minciună, Minciuna o să pară adevăr, Stânga devine dreapta, ca o spumă Este opinia de astăzi până-n zări. Eu spun că n-am mințit vreodată, Pare suspect. Se supără pe loc Doi golănei și doi bătrâni de treabă, Cum să nu minți, când adevărul este foc? Precum acidul tare sau leșia, Cuvântul cade greu pe cei dibaci, Mai bine taci și mori ca păpădia, Voi ați văzut cum ard pe câmpuri maci? Borosi Marian Referință Bibliografică
CÂND ADEVĂRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cand_adevarul_boris_mehr_1350974201.html [Corola-blog/BlogPost/346529_a_347858]
-
bună a fetei. Dar chiar dacă ar fi știut, cu ce schimba aceasta situația pentru ea? *** Afară soarele dogorea puternic. Trecuse doar o săptămână din luna august și vremea era mai caldă decât în luna lui Cuptor, cum îi mai spuneau bătrânii lui iulie. Săgețile ascuțite ale razelor soarelui se strecurau prin umbrelele cu acoperiș din stuf, montate pe plajă ca niște adevărate ciupercuțe și se înfigeau fără milă în trupul fragil al Daliei. Nu avea curajul să se expună razelor fierbinți
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_farg_5_stan_virgil_1333616580.html [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
despre ce este vorba, discuta cu ceilalți reporteri mai mult despre ce a făcut la facultate și dacă a mai scris articole. Redactorul șef i-a spus că va colabora la început cu un reporter mai hârșit în ziaristică, un bătrân ajuns în pragul pensionării. Mai avea un an și va rupe vârful la creion, cum îi plăcea lui să spună când venea vorba despre pensionarea sa. Metaforic, voia să spună că nu va mai scrie nimic după aceea. Se gândea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496591590.html [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
și le zise cu glas duios: - Soții și părinții voștri vor lupta ca să vă apere și, de-o vrea bunul Zamolxis, i-om alunga pe cotropitorii cei lacomi. Iar tu, iubita mea copilă, să mergi cu femeile, copilașii și cu bătrânii, sus în codri, la Peștera Adâncă și acolo să îi aperi cum vei ști mai bine. Să ieșiți de acolo, numai dacă veți primi vreo solie de la noi sau, de nu veți primi, numai, când vei socoti că primejdia a
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
unei regine(1901), Crăciunurile unei Regine (1905) și poezii: Rinul meu (1884), Monorepos (1884), Patria (1891), Cântecele de mare (1891). Regina Elisabeta a tradus din poeziile lui Alecsandri, în germana pentru a-și alina suferința pricinuită de dispariția fiicei sale. Bătrânul Alecsandri era un apropiat al casei regale, dovedind devotamentul prin activitățile sale diplomatice de la Paris. Vara își petrecea concediul la Sinaia, înveselindu-i pe suverani cu snoavele sale. Atunci când acesta se îmbolnăvii, în 1890, Regina poetă îi dărui un fotoliu
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
nu irosi Căci limba omului e dată Doar pentru verbul "a iubi! Când prin vorbirea ta creștine Tu n-aduci rod, n-aduci alin Zadarnică ți-e toată truda, Zadarnic ți-e orice suspin... Căci vorba dulce mult aduce Spuneau bătrânii mai de mult Și mult îmi place...mult mi-e dor Vorba ce-i dulce să ascult... Să nu vorbești când n-ai ce spune Mai bine taci! Tăcerea ta Va spune lumii mult mai mult Când poartă dragostea în
OMAGIU DIVIN 17 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1448722133.html [Corola-blog/BlogPost/383008_a_384337]
-
exact a școlii vieții spirituale, în legătură directă cu nivelul de evoluție spirituală al persoanei respective, la un anumit moment. Cu alte cuvinte, un prost cu diplomă poate fi canditatul ideal pentru o răutate fără margini. Căci așa cum spuneau și bătrânii noștri, ar trebui să ne ferim de prostul cu școală, căci cel fără școala este inofensiv. Și ca întotdeauna, prostul dacă nu este fudul nu este prost destul. Iată altă vorbă adevărată. Dar nu cumva este el fudul, folosind tot
DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1412944684.html [Corola-blog/BlogPost/352808_a_354137]
-
durat ceva timp, căci metroul circulă mai greu duminică. Am simțit că protestul va fi masiv deoarece peronul de la Piața Victoriei era plin. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns a fost să văd dacă nu cumva bătrânul acela cu riduri adânci căruia toți îi zic Soroș e în Piață să plaseze sub zgarda lui Grivei dolarii câștigați speculativ la bursă. Nu l-am zărit. Am văzut, în schimb, altceva. Oameni de toate vârstele, părinți cu copii pe
Eu i-am văzut pe bătrânii frumoși și liberi din Piață. Plus o întrebare pentru premierul Grindeanu: vreți să fiți premierul lui Șefu’ sau al tuturor cetățenilor? by https://republica.ro/eu-i-am-vazut-pe-batranii-frumosi-si-liberi-din-piata-plus-o-intrebare-pentru-premierul-grindeanu-vreti [Corola-blog/BlogPost/338260_a_339589]
-
răsplătita la diferite concursuri de muzică, statale și naționale la care au participat. Pe langă interpretările din cadrul corurilor bisericilor românești din zonă, aceștia sunt invitați să facă miniconcerte sau recitaluri pentru persoane de vârsta a treia din unele aziluri de bătrâni, să participe în diferite misiuni în afara Statelor Unite, sau la numeroase alte evenimente artistice comunitare. Pe lângă acestea, Școala de Muzică Logos organizează anual patru concerte majore. Cel mai popular, devenit deja o tradiție în ultimii ani, este Concertul de Crăciun, la
SCOALA ROMANEASCA DE MUZICA DIN CHICAGO de MARIAN PETRUŢA în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Logos_school_of_music_scoala_romaneasca_de_muzica_din_chicago.html [Corola-blog/BlogPost/348184_a_349513]
-
din ce în ce mai lungi și cu amărăciunea neputințelor legate de gâtul nostru. Cu întrebările sugerate de rafturile cămărilor goale. Reparații mărunte, curățatul coșului, grija pentru lemnele de foc, tăiatul, adăpostirea lor și retragerea în cea mai călduroasă cameră. Când făceau o casă, bătrânii spuneau de regulă: Să-i lăsăm pe copii în camerele astea mari, iar noi să ne retragem în niște camere mai mici. Să nu stăm la un loc cu ei, că nu e bine. Tot la fel gândiseră și gospodarii
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_5_.html [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
taverna mea ! - Nu toți suntem hoți. Eu unul,am fost profesor. -Profesor în hoție poate .... - Nu glumesc ,chiar am fost. - Și ce cauți acum aici ? S-a luat vacanță în România ? - Nu... Își deapănă încet povestea lui nedorită, de fugar . Bătrânul îl ascultă și-n mintea lui începe să încolțească planul mârșav,de stăpân asupritor. Un zâmbet nedisimulat de bucurie i se citește unchiașului pe față. „ Al meu ești ! ” - Dacă ești fugar înseamnă că nu ai prea multe variante. Una ar
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
mi-ești dator . Lustruiește -mi pantofii sau te dau pe mâna poliției ! Nu avea nevoie de complicații , înțelegea că este un fugar, ajuns acum o slugă . Se simțea murdar până în măduva oaselor ,la fel ca și cârpa pe care hidosul bătrân cu strungăreața neagră, i-o întindea acum în față. Se apleacă,scuipă cu scârbă și începe să dea luciu scarpeților oribili ce nu mai avuseseră parte de o lustruire amănunțită din vremuri ancestrale. Fiecare urmă de praf ce dispărea de pe
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1449653533.html [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]