149 matches
-
concertul grozav al celor doi Oistrakh 3 cu Gewandhaus 4 - în Leipzig. Eu am fost cel dintâi care ți-am recunoscut vocea: „Dar ăsta e Bubu, măi băieți!” Fuga s-o aducem și pe Buba néni5 - pe când să vină biata bătrânică, tu amuțiseși și se anunța în altă limbă. Noroc că nu peste mult știmpț ai mai avut de anunțat câte ceva. Și așa, toată seara am fost cu tine alături, la concert, ba chiar în antract. Numai că, în loc de familiarul tău
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
a revenit unui tînăr croat, Vinko Bresan (n. l964, fiul scriitorului Ivo Bresan), pentru Mareșalul. O comedie savuroasă în acreala ei, plasată azi, într-o insulă patriarhală din Adriatica, unde se zvonește că ar bîntui fantoma mareșalului Tito; drept care toți bătrîneii comuniști nostalgici din vechea gardă se trezesc din letargie și răstoarnă regimul, pe insulă! Mareșalul, difuzat la noi, ar face mare succes de public. Dar importatorii noștri sînt monopolizați de filmele americane; cine mai are timpul și curiozitatea să caute
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
Angajații Primăriei Bistrița lucrează de trei zile să curețe locuința unei femei de peste 70 de ani, de tonele de gunoaie pe care ea le-a strâns, acțiunea având loc după ce vecinii bătrânei au făcut mai multe reclamații, nemulțumiți de mirosuri și de prezența rozătoarelor. Directorul executiv-adjunct al Poliției Comunitare Bistrița, Florin Frandeș, a declarat că din locuința bătrânei, aflată în centrul istoric, s-au scos tone de gunoaie, dar curățenia nu este
Tone de gunoaie scoase din locuinţa unei femei de 70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/27962_a_29287]
-
curte în noaptea de marți spre miercuri întrece orice imaginație, oricât ar fi de bolnavă. Procurorul criminalist a fost șocat. O bătrână de 80 de ani a fost lăsată de nepoți în grija nurorii ei pentru o săptămână. Dimineață, vecinii bătrânei au alertat autoritățile. Nora femeii se plimba dezorientată cu mâinile pătate de sânge. Ce au găsit procurorii este șocant. Femeia de 60 de ani a ucis un miel, animal de companie al victimei, apoi a ucis-o pe bătrâna de
Crimă îngrozitoare. Și-a ucis soacra și i-a decapitat câinele by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22041_a_23366]
-
seama că gândurile tale sunt nimicuri, când, pur si simplu, oricâtă experiență de comunicare ai avea, îți dau lacrimile și nu mai știi ce să spui. Câteva zeci de minute după ce a plecat mi-au răsunat în minte doar cuvintele bătrânei: El își dorește să ajungă la fel ca dumneavoastră când va crește mare....'' Cum vine asta? '' Când va crește mare...'' Se spune că realizam că ne-am făcut mari atunci când rămânem fără mamă. Pistruiatul ăsta timid e deja mai mare
Morar, despre o tragedie cumplită: De ziua lui, am îngropat-o pe mama sa () [Corola-journal/Journalistic/44246_a_45571]
-
el jalnic, fiindcă fierarul a încercat să facă din el un cântar. În locul patului, unde femeii i-au zăcut și i-au murit patru băieți, se află acum o ladă de fier. Toate aceste diferențe, percepute de cititor prin ochii bătrânei venite să moară, indică nu numai sensul unei drame personale, ci și cursul istoriei mari. În fapt, drama acestei familii (ca și a altora) vine din caracterul implacabil cu care Istoria trece peste viețile și destinele unor oameni, fără altă
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
câteva anexe, unde probabil, se păstrau obiecte necesare într-o gospodărie țărănească. Ușa casei s-a deschis și în cadrul ei a apărut o femeie de peste cincizeci de ani, care privind spre poartă, după ce îi ceru câinelui să tacă, se adresă bătrânei: - Ce urli, fă, Leană, că doar nu dau turcii! - Ieși, fă, la poartă, că-ți veniră neamurile! Femeia se încălță pe piciorul gol cu niște papuci din cauciuc aflați în dreptul ușii și veni la poartă. Îi trase un picior și
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
facă omul, se justificase el era tânăr încă... La trei zile a murit, tânără și frumoasă. A băut sodă caustică. De îngropat, a îngropat-o tot bărbatusău, fără preot, în spatele cimitirului... Nu era două noaptea când Petrache opri în fața porții bătrânei. Vezi, ai grijă la ecran și să nu comentezi nimic. Fratemeu e-n stare să ne împuște... Câinele nu-i lătră. Intrară în hol și se opriră descumpăniți. Din odaia mare răsuna un cântec ostășesc, interzis până acum câteva zile
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cu palma de pământ. Atunci s-au privit ochi în ochi. Din privirea lor s-a născut lumină. și-au închis pleoapele și a fost întuneric, le-au deschis, a fost lumină. Așa a trecut ziua întăi. Bătrânul privea ochii Bătrânei cum plâng. Îi înțelegea durerea și bucuria, dar nu putea să le definească. S-a apropiat, i-a șters ușor, cu ambele mâini, lacrimile de pe obrajii moi. A avut tăria să le despartă și a lăsat obrazul curat. Bătrâna tăcea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a privit. Se iubeau prea mult. Învățau să se iubească. Se priveau de parcă s-ar fi văzut pentru prima dată. Gândeau la fel. Era prea mult și totuși nu se simțeau obosiți. Chipul lui începuse să împrumute ridurile ei. Mâinile Bătrânei aveau forma mâinilor lui. Bătrânul semăna cu ea, iar în jurul lor totul era plin de viață. și totuși, în jurul lor parcă nu era nimic. Sau speriat. S-au înspăimântat. Se uitau privire în privire și deveneau unul. Vroiau să rămână
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
militanții săi. Autorul devenise, pentru tinerii confrați și admiratori, domnul Paul Georgescu, iar pentru prieteni „conu’ Paulică” - o mai potrivită identificare a șugubățului locvace, tobă de carte și iuțit de talent, avid de mâncăruri, bârfe și lecturi. Încăpățânat, Închina totuși bătrânei copilițe Utopia osanale când vitejești, când elegiace, când sarcastice, după cum Îi dicta schimbătoarea meteorologie a Încăperii și a Încăperilor din suflet. Criza În care viețuia era acută și urâtă, Într-adevăr. Și-o ameliora prin scrisul tenace, prin lecturi reluate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
e flăcău. Neica Dinu l-a botezat. Îl cheamă Constantin ca pe taică-său. — Să-ți trăiască, Stanco! Asta da, veste! Stanca veni cu pași ușori până la jilțul maică-sii, se lăsă în genunchi, își puse coatele în poala fustelor bătrânei și, privind-o atent în ochi, spuse cu o gravitate stranie: — Înțelege, mamă, de când am rămas văduvă m-am simțit legată de nu știu ce, în nu știu ce fel. Apoi a murit Mateiaș, pe urmă socru meu, pe urmă taica... Când a fost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mama, care a prins fir de undeva, a umblat zile Întregi pe la poarta Penitenciarului Aiud, s-a rugat plângând de noul director Crăciun să-i Îngăduie ca să mă vadă numai o dată. Dar colonelul Crăciun n-a avut milă de biata bătrânică. În 1948 a ridicat-o din spital și a băgat-o În pușcărie, dar, după aceea, când l-a implorat s-o lase numai o dată ca să mă vadă, Înainte de a muri, inima de piatră a colonelului Crăciun a rămas de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
noi și alte ustensile de dogărie, scoase în fața prăvăliilor, printre mormane de rogojini, pe dinaintea prăvăliilor cu lână și plăpumi, și intră în Fundătură, ocolind prin strada Vaselor și strada Mașinii, ca să se gândească mai bine ce felicitare să-i facă bătrânei. Atunci și-aduse aminte că nu i-a adus nimic. Se căută prin buzunar, unde găsi câțiva franci, strâmbă din gură și se întoarse spre Barieră. Acolo dibui o simigerie, intră înăuntru și ceru o pungă cu alune americane prăjite
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mine. Cu bine, copii!) Și își continuă drumul, adresându-se unchiului Gustl cu remarca: „S’ist höchste Zeit zum Abkratzen! “ (Este timpul suprem ca să dispar!), pe când noi intonăm prima strofă a imnului imperial.“ Lumea pe care o guverna acest împărat bătrânel și fragil pare, astăzi, multora, o lume de basm; poate chiar aspirația de „basm“ pe care Uniunea Europeană caută, cu greu, s-o realizeze. Un basm care poate începe chiar așa: „Un bătrânel iese pe poarta cetății pe care o stăpânea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ține ore de algebră și de latină; ar ajunge direct la episcopat, cu un birou de cardinal și covrigei moi de marțipan la cafea. — Așadar, ce sugerezi să facem? — Mai devreme sau mai tîrziu, va trebui să dezgropăm mumia Îngereștii bătrînici și s-o scuturăm de glezne, ca să vedem ce pică. Pentru moment, o să trag de cîteva fire, să vedem ce mai aflu despre Miquel Moliner. Și n-ar strica să arunc o privire și la Nuria Monfort, care mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
aprinsă dintr-o dată. — Copila mea, murmură ea și păru că o să izbucnească În plîns. — Chiar ea. Îți aduci aminte? Noi sîntem prieteni cu Julián. Julián Carax. Cel cu povestirile de groază, Îți amintești și de el, nu-i așa? Ochii bătrînei străluceau, ca și cînd cuvintele și mîngăiereile lui Fermín ar fi adus-o treptat la viață. — Părintele Fernando, de la colegiul San Gabriel, ne-a spus că o iubeai mult pe Penélope. Și el te iubește mult și Își amintește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
aceasta nu-i deloc primejdios! spuse Ganea, râzând cu răutate. De altminteri, precis că ceva nu-i în regulă. Se prea poate să se fi îndrăgostit, căci nu-i decât un băiețandru! Dar... nu s-ar apuca să-i scrie bătrânei scrisori anonime. E o mediocritate răutăcioasă, o nulitate mulțumită de sine!... Sunt sigur, știu dinainte că m-a zugrăvit ca intrigant. Cu asta și-a început scrisoarea. Recunosc că am fost prost dându-mi la început drumul la gură; credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întâmplat așa, fiind clar că nu spusele despre Pavlișcev fuseseră cauza. Din colțul lor, doamnele îl priveau ca pe un smintit, iar Belokonskaia avea să mărturisească ulterior că “încă un minut și ar fi vrut s-o ia la sănătoasa“. „Bătrâneii“ se pierduseră din prima clipă de perplexitate; generalul-șef privea nemulțumit și sever de pe scaunul său. Colonelul din domeniul tehnic ședea absolut nemișcat. Nemțoteiul chiar se făcuse palid la față, dar încă își mai afișa zâmbetul fals, uitându-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trebui să ne asumăm acest risc. Spune-le celor de la interveție să se uite după... cine știe după ce trebuie să se uite? Oferă-le o descriere generală, cât de fidelă se poate. Bărbat de 50 de ani, îngrijitor de 60, bătrânică de 70... Interveni Cooper, care tasta la computer: - Am găsit. Academia de Călărie Hammerstead. Acolo e grajdul. Bell, Sellitto și Sachs porniră spre ușă. - Vreau să merg și eu, interveni Kara. - Nu, veni răspunsul lui Rhyme. - Aș putea fi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Mopete! Se cuvine să ne înclinăm adânc și afectuos în fața lui Mircea Ivănescu și să-i dorim sănătate și liniște sufletească... în izolarea lui dureroasă și superbă... VERBA WOLANd Woodstock (I) Ruxandra CESEREANU Într-o vale cu pajiști, cu fermieri bătrânei și bonomi, s-a strâns cândva o puzderie de pletoși, bărboși și fete cu rochii largi ori blugi strânși pe șolduri. S-au strâns să cânte și să fumeze și să trăiască vreo trei zile la îngrămădeală. Și erau legați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
nu s-ar atinge de porcăriile alea. Mi-au plăcut întotdeauna gustările cu plătică, pe care le cumpăram din gara Gotenba. Dacă vorbești așa, trebuie să mă port cu tine precum cu o bătrânică. Asta se întâmpla demult. Păi sunt bătrânică, nu? răspunse Reiko. În trenul de Kichijoji, a privit tot timpul pe fereastră, cu deosebit interes, peisajul oferit de câmpia Musashino. — S-a schimbat mult peisajul, în opt ani? am întrebat-o. — Ia ascultă, Watanabe! Nu cred că îți dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
exasperarea lui era de înțeles. L-am rugat pe Paul să nu se supere, dar să mă lase singur. nu mă puteam desprinde de scuarul acela, mai ales că se formaseră în parc cel puțin patru sau cinci cupluri de bătrînei jucători de șah. mai stau puțin, i-am spus lui Paul, nu te supăra, ne vedem diseară, vreau să notez cîte ceva, scuarul ăsta mă inspiră. Paul plecă fără să se mire, după cum acceptase să vină cu mine în căutarea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
are doar nouă luni de trăit. Se răsfățase, profitase de orice ocazie ca să se cuibărească în pat și epuizase toate sortimentele de budincă de la Marks&Spencer, de la Pâine cu Unt la Profiterol cu Ciocolată și Lapte. Fusese o desfătare. Cu excepția bătrânei infirmiere specializate, cu convingeri radicale care îi spusese că trebuia să dea jos din pat dacă nu voia să facă tromboză. Ce se alesese de minunata tradiție a lăuziei? Însă nesuferita de babă îi spusese că până și lăuzia ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fie bine. Cu toate astea, unele dintre vicleșugurile lui Basie Îl descumpăneau pe Jim. În dimineața În care muri doamna Partridge, Basie află știri Încurajatoare despre cumnatul din Nanking și, curînd după aceea, putu să-i vîndă doamnei Blackburn periile bătrînei. De cîte ori murea cineva, Basie era acolo cu informații și mîngîieri, deși moartea era un termen elastic pentru stewardul de cabine, deschis tuturor interpretărilor. Jim adună porțiile soldatului Blake timp de două zile după ce acesta rămase nemișcat pe podeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]