174 matches
-
plimbă încă liber, ca în țara lui Papură-Vodă, asociat și el la afaceri, babacul se înfățișează semenilor săi ca un creștin smerit. Se dă oficial ca fiind pocăit. Iar cât privește o posibilă mustrare de conștiință, nici băiatul criminal, nici babacul patron, simt că nu-i amenință așa ceva. Fiindcă, în locul acestui tribunal suprem, din interior, au de mai mulți ani o vilă ultramodernă și un sac de bani. ERICH BECK ȘI BUCOVINA 1 Înalt, masiv, monumental și meditativ, cu o privire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tânguielile cu hohote puternice de râs, mișcându-și brusc mâna ca să își oprească trabucul să nu cadă jos. Acum că avea bani purta un set de trabuce Perfecto Queen în buzunarul de la piept. — Nu l-am apreciat cum trebuie pe babac. Eram de partea maică-mii trup și suflet. Zău că da. Și încă aș mai fi, dar a îmbătrânit prea tare. Nu mă mai pot amăgi, mai ales că în ultima vreme am citit și eu niște cărți de psihologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
bere și s-ar bucura de sex neprotejat aici sus, printre bătrânele ruine. În serile de vineri, vârful ăsta de deal ar fi plin de copii zicând: Uite, acolo se vede casa mea. Lumina aia albastră de la geam, ăia-s babacii mei care se uită la televizor. Ruinele sunt doar câteva straturi de blocuri de piatră încă așezate unul peste celălalt. Înăuntrul ruinelor, terenul e plat și stâncos, acoperit cu cioburi de sticlă și iarbă aspră de pomărie. În jurul nostru, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton: să-ți iei de-o seamă soața/ și pe potriva ta - căci bătrânețea/ Nu face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de localnici. Majoritatea acestor cuvinte au dispărut cu timpul ca urmare a schimbărilor survenite în viața social-politică a lor. Totodată, în comună au circulat, iar unele mai continuă să circule și astăzi cuvinte de origine grecească cum sunt: epitrop, catagrafie, babac, țață, taifas, polologhie, plic, sindrofie, lăhuză, magherniță, stambă, aghiazmă etc. în vocabularul localnicilor din Hudești au mai rămas și unele cuvinte rusești,menținute încă din sec. Al-XIX-lea, ca urmare a staționării trupelor rusești în Principatele Române în epoca Regulamentului Organic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă, pe o categorie pe care aș numi-o scato-clovnesc. Jurnaliștii de la Academia Cațavencu au intuit și sancționat tocmai trăsătura suburbană a politicienilor români, zugrăviți în portrete demistificatoare: Ion Iliescu zis (nea) „Nelu”, „babacul”, „despotul de Călărași”, „Titanul”, „Feldwebelul de la Cotroceni” cu zâmbetul „Dalbei ca Zăpada”, „Ioan Gură de aur”, „Emanația Sa”, „Urmașul Împușcatului la Sceptru”, „Ion Săracu”; sau „Führerul” C.V. Tudor, „puhav erou”, „mâncău național”, „inegalabil mahalolog”, „spirochet” care îi repartizează pe foștii
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
ca o namilă și nu ești în stare să ticluești ceva, să născocești un șiretlic dibaci, un mic tertip onest, ca să ieșiți la liman? La naiba ce nerozie! Ce-aș mai fi vrut să mi-i fi dat, odinioară, pe babacii noștri pe mînă, să-i trag pe sfoară, cum i-aș mai fi dus de nas! Nu eram decât de-o schioapă cînd mi se și dusese buhul pentru sutele de vicleșuguri de toată frumusețea! Se poate observa cum acest
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fetele în fața blo cului. Lumina stinsă ne oferea o intimitate pe care altfel nu am fi găsit-o. Vorbeam cîte în lună și-n stele, mai și flirtam, dar activitatea principală era fumatul. Întunericul ne ținea la adăpost de privirile babacilor. Cînd se aprindea lumina, la opt, și trebuia să mergem în casă, rupeam de fiecare dată cîte o crenguță din tufele de tuia și o mestecam, să ni se ducă mirosul. Revenirea curentului era întîmpinată de toți cu mult regret
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dor de tine!” Dar anii trec, și-așa, deodată, Tu nu mai ești “tătic”, ești “tată”; Dar și așa, tot sună bine: “Tată, îmi este dor de tine!” Dar cresc, nu le mai ești pe plac, Din “tată” tu devii “babac”, Și vorba sună trist și gol: “Babacule, mai dă-mi un pol!” Și viața e un foc de paie, Și vrei, nu vrei, ajungi “tataie”, Iar vorba ta în râs e luată: “Tataie, ia mai las-o baltă!” Și-n
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
așa, deodată, Tu nu mai ești “tătic”, ești “tată”; Dar și așa, tot sună bine: “Tată, îmi este dor de tine!” Dar cresc, nu le mai ești pe plac, Din “tată” tu devii “babac”, Și vorba sună trist și gol: “Babacule, mai dă-mi un pol!” Și viața e un foc de paie, Și vrei, nu vrei, ajungi “tataie”, Iar vorba ta în râs e luată: “Tataie, ia mai las-o baltă!” Și-n anii care-ți mai rămân, Te vor
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
lui Titus Popovici, unde Safta, trezită la lupta cea mare, striga din rărunchi: „Vrem pământ, că ne-am luptat”. Unde se luptase Safta? Tot acolo unde au lucrat întreținuții guvernului de dreapta, cu măsuri de stânga: „Trai, nenică, pe banii babacului!”. De când primul ministru a îndrăznit să vină cu o nouă lege a pensiilor, care are la bază principiul contributivității, țara a luat foc, toți cei atinși și neatinși de prevederile legii, și-au dat mâna și combat energic, cu pretenții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
construirea casei) fuseseră plantați doi salcâmi, dintre care unul, regenerat, se păstrează și astăzi. Un amendament se impune și la afirmația lui Călinescu în legătură cu faptul că nu trebuie exagerat numărul cărților din bibliotecă. Se știu astăzi titlurile cărților din biblioteca babacului de la Ipotești, la care s-au adăugat și cele din biblioteca Nicului, de mare valoare, despre care vorbește Harieta în scrisoarea către Titu Maiorescu, scrisoare datată, Ipotești, 1884, martie 18/3024. Mai mult, sunt informații că și Balșii ei înșiși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
adesea în camera cu biblioteca, mare cât un perete întreg, pentru a-și completa lecturile. Când revenea la Ipotești, Nicolae, despre care Slavici spune că era inteligent și învățat, nu-și refuza niciodată plăcerea de a se refugia în biblioteca babacului pentru a sta de vorbă cu toți învățații lumii. Acest frate, pasionat, între altele, de filozofia indiană, l-a inițiat pe Mihai în unele lecturi și, poate, i-a dat explicații în acest sens. Se spune despre Mihai că, abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu gem, mă lăsa cu televizorul deschis, iar ea se ducea cu tata în camera de la stradă. Mai bine ți-o dădea tac-tu și ție, ca să te nvețe meserie. Ești tâmpit, aia era o doamnă, da` se amorezase de babacul după ce pricepuse madama că are talent la condus. El mi-a zis așa, că dădea ochii peste cap când vedea cum bagă în viteză, o apucau amețelile. Numa-n scumpeturi era echipată, și-n chiloți cu șnur, îi vedeam prin
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mama că de ce nu vine tata, și dă să bocească de dorul lui - că l-a iubit, Baroane, ca pe ochii din cap l-a iubit, îl călca și-l spăla și din omu` meu nu-l scotea -, odată intră babacul pe ușă. Se trântește ușa de perete, cade și tencuială de pe pereți, e aproape ca-n filme, mă, și apare tata, îmbrăcat ca la înmormântare, cu costumul negru, cămașa albă, da` acu` e pătată de sânge și sfâșiată. Mă, și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
zi - și am ieșit pe holul căminului studențesc. mai toți erau plecați Încă În vacanță, În afară de câțiva africani care nu aveau bani de avion și de niște québecoși care consi- derau sub demnitatea lor să-și petreacă vacanța acasă la babaci. Eram gata să beau vinul cu primul suflet care mi-ar fi ieșit În cale, ca să nu mor de tristețe. Dar holul era pustiu. Nici miros de mâncare de la bucătĂrie, nici măcar miros de cafea nu venea de nicăieri, doar nelipsitul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
retoric, sprinteneala ignară a povestirii nu-l prinde câtuși de puțin: „Că cică facultatea adamică de a numi lucrurile - era să pic pe jos de râs când am auzit-o pe asta cu facultatea adamică, dar m-am abținut, că babacul meu asculta foarte pătruns -, deci facultatea asta ar putea fi interpretată și în sensul biblic, ca un dar lăsat de la Dumnezeu, dar mai poate fi interpretată și existențial, adică ieșind din mit sau cam așa ceva, și a mai zis de
Dosare de existență, exerciții de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2631_a_3956]
-
Mă rog nu cre'că i-a zis că n-ar trebui. Nu că ar fi avut vreo importanță. Adică el avea motocicleta lui. Plătită cu banii jos și aranjată așa cum a vrut el și puteau să se mute la babacii ei. Jos. Așa că ce dracu. Și eu am crezut că oricum ea cam vrea să se mărite. Știi tu. Dar nu știu dacă măcar i-a cerut-o. Adică putea să scape de copil fără prea multă bătaie de cap
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
va merge la fel de bine ca orice altă motocicletă de pe șosea și când te gândești că nu l-a costat decât o lețcaie a fost un târg al dracului de bun... a trecut o vreme de când Suzy s-a dus de lângă babacii ei și își îndesa sandviciuri cu salam pe gât ca o apucată și socoteala a început să o ia la vale. Bineînțeles câțiva dintre burtoșii de la bar și-au făcut loc și i-au felicitat și au înhățat cât au
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
ia la vale. Bineînțeles câțiva dintre burtoșii de la bar și-au făcut loc și i-au felicitat și au înhățat cât au putut de mult și când s-a terminat botezul și s-au întors cu copilul toată lumea le spunea babacilor că seamănă cu ei (și nenică tipa-i urâtă ca porcu!) și ei pufneau și îi băteau pe spate și le spuneau să mai dea una pe gât și cineva avea un aparat de fotografiat și blițul i-a prins
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
pe benzedrină, ca de obicei (doar dacă n-o fi fost iarbă) și unul dintre băieți a întrebat-o dacă nu e ea mireasa și ea a zis nu, ea practică sexul controlat și apoi a început să danseze cu babacii lu Suzy. A fost căcarea lumii! S-a făcut toată numai muci și lacrimi și dădea din curu ăla mare și gras și noi ne-am pișat pe noi de râs. Frățicule, distracție! Bineînțeles, Tommy n-a prea băut. Adică
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
Tudor. I-am întrebat, firește, pe unii dintre ei ce i-a atras la liderul „României Mari”, iar răspunsurile au fost stupefiante: „Gagiul le-o zice de la obraz” , „E haios”, „Îmi place ideea c-o să-i frigă pe stadion pe babaci!”, „L-am votat pe nebunu’ ăsta, că de minciunile normalilor m-am săturat”, „Latră mișto”, „Va fi distracție pe cinste cu el la cârmă”, „Cu el, o să fim cei mai tari”, „O să le dăm cu flit evreilor și ungurilor” etc.
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
iveală progeniturile. M| refer la noul val al fiilor care ocupă tot mai mult paginile ziarelor. Deocamdată, rubricile mondene sau de scandal. Nu e foarte sigur că fiii să spunem ai fraților Păunescu vor prelua chiar atât de lin afacerile babacilor, după cum nimeni nu-i garantează noului Titulescu ( un exemplu de slugărnicie juvenilă cum rareori am întâlnit chiar pe plaiurile noastre intens irigate de fanariotism) că va urma automat sfântului patron Năstase. PSD-ul, înainte de a se sparge, va mai avea
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
comentariu din off îmbracă o situație din film. "Profu'! Te tai ca pe crenvurști!", îl amenință, în caz de exmatriculare, elevul Robert pe profesor. Comentariul profesorului: "Robert merita o șansă"! Sau: într-un bloc din Berceni, promiscuitatea sărăciei din casa "babacilor" pensionari e condimentată cu certuri și cu o casetă "liniștitoare", cu muzică de Crăciun, ascultată în septembrie. Comentariul: "Eram o familie unită, care trăia un Crăciun perpetuu"!... Alteori, umorul e pur vizual, strict cinematografic: vezi momentul în care (printr-o
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
Zarifopol cuprinde numeroase referiri la muzică. Preferințele muzicale ale lui Caragiale se îndreptau spre Bach, Händel, Haydn, Gluck, dar mai ales către Mozart și Beethoven; agrea și „janrul leger” reprezentat de lucrările unui compozitor ca Offenbach. Pe Beethoven îl numea „babacul” și era nerăbdător de a asculta în sala Gewandhaus un concert integral cu muzica titanului din Bonn. În casă avea peste tot portrete ale compozitorului venerat, unele în transpuneri alegorice. Caragiale nu cânta la nici un instrument, descifra cu greutate partiturile
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]