173 matches
-
imagini din povești, mâncam hulpav, alături de obișnuiții locului, ce mai! -Și în restul timpului, nu se lăsă inamicul, stăteai, pesemne, acasă cu bona?! -Da! Era știut că avea bonă, interveni Miramoț. -Ia te uită! Ți-ai găsit apărător din oficiu, Babacule! Da’ tu de unde știi, fato?! o chestionă ciudos pe colegă, pentru că nu-i plăceau intervențiile în disputele sale, cu atât mai mult îi repugnau băgăcioasele! Și starea de perdant îl făcea mai nerăbdător, estompând tactul cu care se fălea ca
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
după prima oră de sport din primul an?! se hlizi întrebător Papa. -Se pare că ai un complex al întâiului... prima oră, primul an, primul etaj... Auzi, tu ai fost vreodată primul la ceva, în afară de vorbărie?! îl împunse deosebit de sonor Babacul pe Papa. -Interesant ce zice Patriarhul... un eveniment dintr-un șir ne-a făcut să ne întâlnim cu un scop anume, controlat de cineva ori ceva?! readuse tema în discuție Doc. -Păi, asta ne poate tranșa foarte bine în două
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
glasul Patriarhul. -Cum suntem suma experiențelor noastre, nu cred că putem da oricare dintre noi aceeași definiție pentru vorbele astea, replică Miramoț. -Sunt noțiuni complementare, nu...? încercă marea înțelepciunii cu degetul Papa. -Bravo, băiete, te adaptezi, îl luă peste picior Babacul. -Nu știu dacă sunt complémentaires ou pas, mais... nu se exclud... le amestecă simpatic Solitarul. Ziceți și voi, chiar nu vi s-au întâmplat niciodată lucruri catalogate măcar extraordinare, dacă nu inexplicabile?! -Bine, bine, inexplicabile, dar, ca să revenim, întâmplătoare ori
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
șir nesfârșit de De ce-uri, de simt că albesc subit necontenind să dau răspunsuri. -Iar când nu mai ai răspunsuri, îi minți frumos, nu?! reveni Patriarhul. -Și minciuna e tot un fel de fantastic... și, câteodată e binevenită, zâmbi Babacul. Ce zici, Papa, cum o inciți tu pe Karmel a ta, cu realități discutabile ori cu fantasticul din tine?! Papa nu mai găsi de cuviință să toarne un răspuns acid, deși îi sta pe limbă... Ceva din discuție îi schimbase
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Mai târziu vine și Marius, băiatul lui Ilie și îi fac semn bucuros să șe așeze alături. Un tânăr simpatic, voluntar cu privire deschisă și comandă cu larghețe alune și bere. - Cu ce treburi pe acasă? - Am mai venit pe la babaci dar și după niscai interese. - Te lansezi în afaceri? - Cam pretențios spus, dar vreau să fac și eu ceva pentru comuna asta. Se uită de mai multe ori mustrător spre Zărzărică dar cântărețul masacrează cu ochii închiși tot ce-i
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
al Solitarului. Papa nu se supuse imediat examinării. Râdea în hohote pipăindu-și singur fața: -Baieți, mi-am pierdut mustața și barba în cădereeee! Ha, ha, ha...Și tenul meu, ce fresh e! Le iau pe doamne, ce mai! Nici Babacul nu se lăsă mai prejos: -Și eu - mustața! Îmi șade bine și așa! Io sono bello! Io sono tanto bello! -Formidabil e ăsta! În ce s-o vedea?! Întotdeauna a fost ca un păun! Ca ieri parcă-l văd și
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
dar iată că am pierdut cu toții cincizeci de ani și ne-am recăpătat figurile de copii! -Mais uite că am găsit les neiges d’antan! se iți zglobiu și Solitarul. Papa nu pierdu ocazia: -Cred că știți cine e vinovatul! Babacul! Atâta ne-a pisat cu tunelurile lui, că a adus năpasta pe capul nostru! Dar, de fapt, și Doc, și Patriarhul, și chiar și tu, Americanule, sunteți la fel de responsabili pentru dezastrul ăsta! Toți ați ținut-o de-a gaia mațu
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
părerea, dacă în câteva minute am pierdut cincizeci de ani, în cât timp crezi că ajungem la stadiul de bebeluș?! zise el printre hohote. -Da’ de unde știi tu ca toată povestea s-a petrecut în câteva minute?! sări înțepat și Babacul. -Nu știu, dar am o relație specială cu timpul... așa-mi dictează inteligența emoțională! replică sacadat Patriarhul. -Mă uit la ceas și, într-adevăr, nu au trecut decât patruzeci-cincizeci de minute din clipa în care ne-am oprit sus, pe
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
timpul... așa-mi dictează inteligența emoțională! replică sacadat Patriarhul. -Mă uit la ceas și, într-adevăr, nu au trecut decât patruzeci-cincizeci de minute din clipa în care ne-am oprit sus, pe potecă, să dezbatem tema ciorovăielii dintre Papa și Babacul. -Ia uite a naibii tehnică americănească, te ia vârtejul timpului și ceasul cu busolă și ecran fosforescent funcționează ca nou! Ori și povestea asta cu tunelul și întoarcerea în timp o fi tot de proveniență americană?! strigă enervat Papa. -Nu
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
oasele din cădere, că altfel ne luam la trântă! ripostă ursuz Papa. -Ba norocul tău, uiți că Patriarhul a făcut judo?! interveni Diplomatul. -Stați că judo a făcut abia peste cinci ani de-acum înainte, nu vine așa socoteala?! zise Babacul. În timpul ăsta, Solitarul o luase la dans pe Flower-Power și bolborosea în franceză... parcă deslușiră ceva despre à la recherche du temps perdu. -Hai că mă zăpăciți de tot, mai bine să vedem ce coace Americanul, prea e tăcut, propuse
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
putere... -S-ar cuveni ceva mai mult optimism, unde dai peste un așa noroc! inteveni Diplomatul. Și continuară să sporovăiască, adunați în jurul iepurașului. Flower-Power chicotea fericită când Patriarhul o alinta zână mică sau Solitarul o striga ma fleur; iar Papa și Babacul se amenințau cu voci în schimbare; Doc intervenea firoscos din când în când, iar Diplomatul încerca să-i împace pe toți, luând-o drept martoră la judecata sa pe Miramoț. Nu-i preocupa nimic altceva decât revenirea la vârsta adolescenței
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
când spațiul despărțitor se micșoră până la dispariție. Reveni puțin optimism în grup, căci întâmplarea li se păru tuturor veselă. Și umplură coridorul cu râsul nebunului, stârnind ecouri înfricoșătoare... După ce terminară cu hârjoana și chicoteala, le cerură socoteală lui Papa și Babacului pentru incident. Aceștia se dădură la o parte, lăsând loc ochilor avizi ce se ițeau din spatele lor. Cu toții rămăseseră stană de piatră în fața priveliștii. Coridorul se desfăcea într-o altă grotă, de data asta uriașă, luminată în galben-aprins. Pârâiașul care
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
este legătura între pictură și medicina recuperatorie?! se arată contrariat Diplomatul. -Nici el nu știa, dar a văzut, ajutat fiind, că poate exista o legătură. Și ce legătură! zâmbi misterios Solitarul. -Pesemne că și câștigă ceva bani, nu? comentă sec Babacul. -Cât să-și plătească mâncarea și vreo călătorie, două pe an. Locuiește într-o garsonieră în clădirea clinicii, pusă la dispoziție de managerul instituției, preciză Solitarul. -Dar artă mai face? se interesă Miramoț. -Seulement d’art! -Cum vine asta? Nu
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
încurajat, adică sponsorizat, cum se zice azi, să expună periodic. -Ce mai, îl recomanda talentul, nu?! concluzionă Americanul. -Și, ca să nu mai lungesc vorba, calea spre succes i-a fost netezită! zâmbi subțire povestitorul. -Șansa, deh! Și la Paris?! oftă Babacul. -A ajuns acolo printr-o permutare de expoziții ale unor creatori francezi, respectiv ale unor confrați români. Orașul Luminilor le-a deschis ochii admiratorilor picturii sale! zise vesel Solitarul. -Ce vrei să spui? ceru lămuriri Diplomatul. -Frate-meu este în pictură
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
palpitații, vertijuri, amnezie, de nu mai știi cine ești, unde ești, iar, în final, creează panică, leșin, pe termen lung - depresie... Desigur, asta pentru cei ce au sensibilitate pentru... finaliză explicația Solitarul. -Totuși, leșinul celui ieșit din Muzeul fumătorului... insistă Babacul. -Prin extrapolare, cred, a fost provocat de impresia covârșitoare a celor văzute. Probabil, cel mai rău i-au făcut portretele de fumători, multe ale unor figuri celebre din toate domeniile, cine știe?! Ba mai mult, din varii motive să se
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
dacă ar fi să ne implicăm în scenariul romanesc, ar trebui să le oferim celor doi și replica: Ei, și ce?! Da. Ei, și ce dacă habar n-au de ce se-ntîmplă, dramatic, în jurul lor! Nu mai pot ei! E treaba babacilor lor să se gîndească la toate astea. Dar, culmea!, nici babacii n-au habar. Și, iarăși culmea!, totul se petrece în crunții ani '70, cînd confruntarea dintre Estul comunist și Vestul civilizat e încă pe viață și pe moarte. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să le oferim celor doi și replica: Ei, și ce?! Da. Ei, și ce dacă habar n-au de ce se-ntîmplă, dramatic, în jurul lor! Nu mai pot ei! E treaba babacilor lor să se gîndească la toate astea. Dar, culmea!, nici babacii n-au habar. Și, iarăși culmea!, totul se petrece în crunții ani '70, cînd confruntarea dintre Estul comunist și Vestul civilizat e încă pe viață și pe moarte. Și cînd te-ai aștepta ca "societatea de mijloc" să fie conștientă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și ai noștri tineri similar? Se fac ei a nu vedea mizerabila prelată sub care se mișcă? Au posibilitatea s-o vopsească mai atrăgător? Nu. În afara unei categorii (din păcate, din ce în ce mai proliferantă), deși află rosturile în umbra manipulatorilor de vîrsta babacilor, restul populației tinere/ foarte tinere e total insensibilă al componenta politică. Dacă nu ține neapărat să se salveze într-o Canadă Eldorado, atunci această populație crudă își scenarizează aici viața zilnică (dar mai ales cea noctrună), într-o totală autoimpusă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așadar, care, din unghi rusesc, s-a vrut o reiterare a imperialismului ei latent, a fost o staniolată contrafacere în dulcele stil kremlinesc. Neînstare să mai sperie pe nimeni. Chiar dacă în spăimoasele atemporale camioane Molotov au fost înghesuiți, ca hamsiii, babacii îmbrăcați în decorații staliniste. Sau, poate, chiar de asta. Ce să fi căutat atunci Băsescu la Moscova? Sigur, era acolo numai lume bună: orice plasare într-o atare companie dădea/ îi dădea bine, vorba portarului de la Filarmonică. Dar același pact
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ajuns Întreagă. Tata n-a pierdut controlul volanului. Tati nu-i un șofer chiar așa de prost, zise Obiectul. ― Când nu-i băut, nu. Dar În seara asta pun pariu c-a avut termosul cu martini pe scaunul din față. ― Babacul tău e cam petrecăreț! strigă Rex răgușit. ― A avut tata ocazia să-și astâmpere setea pe drum Încoace? Întrebă Jerome. ― De mai multe ori, am răspuns eu. Acum râse Jerome, relaxându-și corpul și bătând din palme. Între timp, Rex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
i-am zis: Harry, o ai pe peliculă cu alt cap mafiot. De ce s-ar întâlni cu el dacă n-ar fi ceva putred la mijloc? El: Din nenumărate motive. Mămica lui Racey, Tessie O’Grady, era bună prietenă cu babacul Dettei, Chinner Skinner. Detta ar putea doar să fie, știi, în relații amicale. Eu: Deci Detta și Racey sunt prieteni vechi! De ce urmăresc doi prieteni vechi? Îmi zic, e sărit. Sărit și nebun. Și nu e zdravăn, pe deasupra. El: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
n‐a răspuns, te‐ am strigat și nimeni n‐a răspuns, te‐ am strigat și vocalele ‐ pescăruși disperați ‐ piereau înghițite‐n furtună ... Cum să plec de aici cu povara liniștii blestemate? 323 BUNICA șI NEPOTUL Din nou îi povestește de Babacul, Dar genele de somn i se lipesc, Deși ...când strănuta trăsnea capacul în turn la Sfântul Neculai Domnesc ! și iată‐ n vis s‐a zguduit cerdacul Din bârne, ca de‐ un chiot haiducesc, Bunicăi i‐ a scăpat din mână acul
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
aer condiționat peste tot, dar Gimmi, care ai lui sunt toată ziua afară, Gimmi zice că Dincolo e Încă și mai rău, că de la aer condiționat ți se umflă amigdalele și câte un ochi. Atunci zi-le și tu la babacii tăi să mai stea pe-acasă, l-am sfătuit pe Gimmi. Oricum, aici, la noi, ele erau cu fețele buhăite, de plâns, de râs, de căldură, cu amândoi ochii umflați, boceau și Îi forfecau, pe Traian și pe Buni. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
lângă, ptiu... — De ce să-i fie rușine? Stă o zi și profită o viață Întreagă! E mai bine cum tragem noi mâța de coadă? Și, ca și când nu era de-ajuns, după ce a Înghițit prețiosul Rudotel, l-am văzut pe bietul babac ducându-se direct spre Înaltul oaspete și - incredibil, incredibil, incredibil! - spunându-i: — ...Vere Traiane... Și pe urmă, Îngrozit de ce vedea pe fața Musafirului și amintindu-și, ca totdeauna, prea târziu sfaturile Casandrei, s-a corectat: — Domnule Manu... dragă domnule Traiane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
nici măcar o dată să stăm amândoi de vorbă, oricât am Încercat să mă apropii. Marea ratare a fost atunci când el a venit la noi acasă și eu eram la Secretariat, la Școală, iar se refăcea ancheta morții lui Mihnea, se Întorseseră babacii lui Gimmi de-afară și presau să se rezolve odată, să ne reprimească În facultate, că nu-i vina noastră că s-a pilit Mihnea și a căzut de pe balustradă. Penibil, penibil să ajung să mă bucur că presează babacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]