149 matches
-
rar sint inundate. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. Ihtiofauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Specii rare: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a.
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
bufnița de pădure. Cele trei lacuri artificiale din țară reprezintă o zonă faunistică separată, dovadă a unei izolări teritoriale și temporale de lungă durată. Fauna Lacului Ohrid este relictă a unei ere mai vechi, iar lacul este cunoscut pentru păstrăvi, , babușcă, precum și pentru anumite specii de melci dintr-un gen vechi de peste 30 de milioane de ani; specii similare pot fi găsite doar în Lacul Baikal. Lacul Ohrid este remarcat în textele de zoologie și pentru anghila europeană și pentru complicatul
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
80-90 cm în diametru. În preajma râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni"), murgoi bălțat ("Pseudorasbora parva"), boarță ("Rhodeus amarus"), caras argintiu ("Carassius gibelio"), obleț ("Alburnus alburnus"), osar ("Pungitius platygaster"), zvârluga ("Cobitus taenia") și ghiborț ("Gymnocephalus cernuus"). Există o legendă care explică originea
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Frenciugi, comuna Drăgușeni, necunoscuți și nedovediți, . În actul de acuzare sunt enumerați și capii răscoalei din satul Bâcu, comuna Borăști, anume: Gheorghe Niță, Vasile N. Lupu, Gheorghe Chițescu, Vasile Gh. Vieru, zis Albu, Ilie Ciumală, Ion V. Anastasici, Vasile Gri. Babuștei, Costache Bistriceanu, Dumitru Bontaș, Costache Aelenei, Cost. Savin, Dumitru Chifănescu, Cost. V. Vieriu, Vasile T. Mironeanu (minor), Manole Chirilă și Costache V. Chifănescu (minor), care au distrus din proprietățile arendașului. Proprietara moșiei Frenciugi În 1945 era Clara Scharf. Practicarea morăritului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar mediul acvatic includea specii diverse de pești (crap, șalău, somn, știucă, caras, babușcă, oblete). Aceste specii de animale sunt contemporane cu fauna mamiferelor actuale, apărută în momentul dispariției mamiferelor adaptate la clima rece, mai exact la limita dintre Holocen (11-12.000 de ani) și Pleistocen (1,6-1,8 mil. ani), prima fiind considerată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
hrană oferite și anume: - pentru valorificarea planctonului s-a introdus coregonul, specie planctonofagă prin excelență, care s-a adus sub formă de icre embrionate începând cu primăvara anului 1963; - pentru valorificarea vegetației din zonele inundabile, alegerea s-a oprit la babușca din Lacu Roșu, care a fost adusă sub formă de reproducători pescuiți din lac în toamna anului 1961; - pentru valorificare faunei bentonice de fund din jumătatea superioară a lacului a fost introdusă plătica, aceasta fiind adusă sub formă de icre
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
de pești, din care 9 autohtone și 4 aclimatizate, primele reprezentând 87,7%, iar ultimele 12,3% din populația piscicolă. Fauna autohtonă este reprezentată prin clean, mreană, scobar, moioagă, lostriță, păstrăv indigen, mihalț, obleț și porcușor, iar cea aclimatizată prin babușcă, plătică, păstrăv curcubeu și păstrăv indigen forma de lac. Nu s-a semnalat prezența coregonului, deși a fost introdus în cantitate însemnată în 1963. Densitatea populației piscicole crește din zona barajului înspre zona viaduct Poiana Teiului (coada lacului) și dinspre
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
jumătatea lungimii lacului); 32% în zona Ceahlău; 35,8% în zona Bistricioara și coada lacului. Din speciile pescuite, mreana, cleanul și scobarul au fost prezente într-o cantitate constantă, scobarul fiind în ultimul timp specia predominantă (50%). Dintre speciile aclimatizate, babușca a luat o dezvoltare excepțională, ea prezentând la diferitele pescuiri între 5 și 12% din totalul speciilor pescuite. Procentul redus de salmonide (3,5) și respectiv menținerea lui de-a lungul anilor în limite apropiate, se datorează lipsei condițiilor de
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
cei doi, Maria și Costache Gheorghiu să-și schimbe oarecum judecățile privind evenimentele și mai ales oamenii cu care li se încrucișau viețile. Pe poarta casei au intrat doi soldati ruși iar unul din ei îi spuse, râzând, Mariei: − Hei, babușca, dur dur cerceaua? − Ce zice ista, Costache, că eu nu înțeleg? − Zice că de câte ori te miști ți se zdruncină cercelul din ureche; este o glumă căzăcească, Marie, n-o lua în seamă. încearcă și ei să vorbească pe românește; − Nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Valeria Mîcnea Victor Pruteanu Ana Simion Rodica Vîrnă Doina Buzincu Maria Erașcu Marian Pântea Valentina Popa Vasilina Trofin Constantin Arhip Lenuța Cristea Elenă Filon Veronica Mardare Angela Pară Elenă Pascal Miluța Florea Nina 1976-1977 Anghel Adela Antoniu Elenă Bahna Măricel Babușca Constantin Buceac Dinuța Felicla Cătana Maria Chetran Cornelia Chirițoiu Jenica Chirvasă Doru Ciobanu Mitică Codreanu Cezarină Codrea Adi Corneliu Croitoru Olga Croitoru Tiberiu Ciocan Tatiana Dascălu Ioan Furtună Ștefan Ghiorghiu Gabriela Gîlcă Mariana Harnagea Nicolae Ifteni Melania Lavăr Valeria Mândrea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Cristina Tofan N. Valentlna Vasile A. Georgeta Zaharia J. Liliana. Zaharia Ghe. Mariana Bucur P. Ela .. Gavriliță Const. Măricica Registru matricol 209/19861987, f 145-177; 215.216; Costin Clit,op.cit.,p.236. XII Mecanică Bălan M. Mihaela Bălan I.Vasile . Babușca V. Vasile Bugeac M. Liliana Chetran Ghe. Gigel Cârlan Ghe. Lenuța Cotae V. Vasile Diaconu Adrian Ioan Diaconu V. Adrian Dicu Dtru. Gheorghiță Frențescu M. Danlela Gugescu V. Nicu Idriceanu I. Ioan Ifrim N. Tonica . Masdrag Const. Nicușor Marin Ghe
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
V. Ștefan Florin Sardaru P. Beatrice Ancuța Sava M. Adrian Sîrbu V. Ramona Andreea Tălpălaru I. Anca Elenă Timofte C. Adriana Tăcu C. Liviu Andrei Vasiliu E. Dorin Voloacă N. Adrian Florin XIII FR Diriginte Mihaela Florea Aroșculesei V. Dorinel Babușca P. AlinaMihaela Burhuc C. Alină Buta I. Loredana Ionela Căciulă C. Ancuța Claudia Cazan V. Irina Ecaterina Decuseară N. AnaMaria Dragomir V. Monica Graur I. Daniel Nicuță Alină Mariana Nițica C. ElenaGabriela Oprea F. Cristi-Florin Polei Ț. Olimpia Puiu Ț
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
întrebat ea. Bine, a răspuns bătrânul; să vedem. Nu era rău. Pâine, lapte, carne, unt, legume, fructe li se puneau toate la picioare. N-aveau nevoie de nimic într-ale vieții zilnice. Ne mai trebuie încălțăminte și îmbrăcăminte, a observat babușca. Ce ne facem? Să vedem, a răspuns moșul. S-a înfățișat la tinerii conducători. Le-a spus ce dorește. Să se ducă la târg cu baba să cumpere de unele și de altele. Nimic mai ușor. Vechiul președinte beneficia de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au fost nici n-ar fi trebuit să fie, dacă tu, Peștișorului, readuceai Basarabia la România, cum a fost. Prutul s-a învolburat dintr-o dată. Peștișorul a sărit în sus ca orice pește înțepat de cârlig și i-a spus: „Babușco, eu pot face multe, cum zici, dar tu nu vezi că aurul din care sunt făcut este aur roșcat, de Urali?” 13 august 2007 Bantustanizarea României ? (I) Motto: El moare! Și cântă păgânii! N-au domn și n-au țară
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
faté cu funde mari trecea prin clase și strigă: „chiar la careu, da, hai cé-i careu!” Și noi o tuleam toți din clase cu mare gélégie, chiar dacé Nadejda Petrovna și Maria Ivanovna și Parascovia Fomovna, céreia copiii Îi spuneau Babușca, strigau din clase: mai Încetișor! mai Încetișor! toaté lumea de mînuțé! mai Încetișor, boilor! Noi eram de acum În curte și ne trégeam palme În cap și șuturi În fund, si ne fugéream, izbindu-ne În fetele cu fundé, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
eram de acum În curte și ne trégeam palme În cap și șuturi În fund, si ne fugéream, izbindu-ne În fetele cu fundé, care-și aranjau dupé aceea sorturile și strigau: debilule! debilule! Apéreau Nadejda Petrovna, Maria Ivanovna și Babușca, si ne luau de ureche și de pér, și spuneau: treci În rînd! treci În rînd!, si ne trégeau vreo doué palme peste ceafé. Noi ne mai chicoteam, uitîndu-ne unul la altul, roșii și ciufuliți. Pe urmé Nadejda Petrovna ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
aleargé ar fi grébiți și tineri, iar dealurile iazul și pédurile din depértare ar fi bétrîni și ar veni Încet, atunci Șasa s-a gîndit cé el este un copac sau un stîlp de lîngé drum, iar babă Vera și Babușca, așa cum o poreclesc toți copiii pe Parascovia Fomova de la a treia „E”, sînt niște dealuri mari, care se véd sub pédurile din depértare. Ele merg Încet și gîfÎie, parcé le vede. Dar cine știe, poate cé vor ajunge, totuși? Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sînt, unul mai deștept decît altul! Pe ușé au intrat mai Întîi Crulicovskii, care gîfÎia și-și trégea pantalonii, si se uită prin clasé, de parcé ar fi vrut sé mai fugé și nu avea loc, pe urmé a intrat Babușca cu Matveenco de mîné și, dupé ce i-a tras o palmé dupé ceafé, a trimis-o pe Matveenco În rînd, iar ea s-a dus lîngé șefa de studii și Nadejda Petrovna. - Moachino! Ea se ducea acasé! Bine cé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pășind în cameră. Fața zbârcită abia îi mijea din broboada cu care îi era acoperit capul, iar ce nu îi era înfofolit în zdrențe, era acoprit de viclenie. Aducea un pachet învelit în hârtie maro și legat cu sfoară. ă Babușca! strigă Vera. Abandonându-și păpușa, Vera sări în sus și se aruncă înspre bătrână, a cărei înfățișare solidă absorbi forța dragostei ei. Fetița se dădea în stambă în fața bunicii ei, mângâindo, lovind-o și zâmbindu-i cu fața ei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
păstrează o ținută oarecum decentă, de îndrumător cultural, folosindu-se de tiparele literaturii de aventuri pentru a realiza implicit o bună propagandă lumii din care face parte. Ostrovul lupilor (1969) sau Extraordinarele peripeții ale lui Scatiu și ale prietenului său Babușcă (1974) tind să se înscrie în filiația Jules Verne-Mark Twain. Acțiunea este inteligent construită, vie, personajele sunt niște copii-model, puși în situații pline de neprevăzut. Succesul acestor cărți, ca și al filmelor turnate după ele, este astfel explicabil. SCRIERI: Nufărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
în munți, București, 1955; Puiul de rață sălbatică, București, 1961; Tăurașul, București, 1963; Zona abstractă, I-II, București, 1964-1966; Jaguarul roșu, București, 1967; Cerbul alb, București, 1968; Ostrovul lupilor, București, 1969; Extraordinarele peripeții ale lui Scatiu și ale prietenului său Babușcă, București, 1974; Iubire interzisă, București, 1974; Fiul munților, București, 1979; Pasărea măiastră, București, 1981. Repere bibliografice: Andrei Roman, „Fiul munților”, LCF, 1979, 36; Piru, Ist. lit., 536; Micu, Scurtă ist., III, 297; Popa, Ist. lit., II, 1064-1065. A.Ml.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
cuprinsă de crispările morții. În același rol, Sena Hidaka a configurat un personaj de o fluiditate delicată, detaliile mai cerându-se modelate. În rolul lui Effie, Diana Tudor, din cea de a doua distribuție, a fost mai caldă decât Oana Babușca, iar în rolul lui Gurn, Yoshida Shuhei în mult mai bună formă decât Vlad Toader, care nu a fost la nivelul său obișnuit. În rolul vrăjitoarei Madge, nici Alexandra Gavrilescu nici Adina Tudor nu au avut nici o vină că au
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]