190 matches
-
se va încheia cu un atractiv foc de artificii - la Stadionul „Dan Păltinișanu“. Organizatori sunt Cramele Recaș în colaborare cu Consiliul Local, Primăria Timișoara și Casa de Cultură a Municipiului de pe Bega. Marea sărbătoare, condusă de însuși Bachus, însoțit de bacante, va face „să curgă râuri” vinul și mustul, asortat cu diferite preparate de carmangerie la grătar și nu numai. Clienții vor avea la dispoziție vin vrac, diferite soiuri, must și vin fiert la prețul de 6 lei/l, sau 1
Agenda2005-43-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284327_a_285656]
-
se strîng cum degetele fantomatice ale unor îndrăgostiți de demult un februarie amestecat cu un august o zi de joi vîrîtă-ntr-o duminică o-nserare ascunsă-n pliurile radioasei amiezi în frapieră o sticlă de vin rubiniu decoltată cum rochia unei bacante pe perete masca unui diavol (un ochi roșu și altul verde bărbița-ncovoiată ironic aidoma unui al treilea corn inversat) ai zice ultimul portret al poetului Abăluță. Întregul În focul fierbinte-al detaliilor cum se călește Întregul cum se face
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
extaz, o ieșire din tine, dar el fiind în același timp însoțit de trezvie, de o supremă luare-aminte la minunile pe care le ai cunoscut, nu înseamnă o uitare de deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
strănepoții; parfumul osiilor de lemn ce trec azi prin fața casei trage perdeaua în fața zilei de mâine, în timp ce canonul s-a așezat în pereții albi ai caselor și a adormit pentru totdeauna; iarna te trimite aici să țeși pânze pentru iile bacantelor viitoare; în timp ce zăpada se așeză netulburată de nimeni peste fostele urme, peste fostele vicii, în care picăturile de sânge înviorează noul anotimp, hai să le punem sub lupă să vedem stratul gros de secole; deasupra mea deasupra mea nu mai
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
din versiunile mitului dionisiac, și anume pe aceea care-l înfățișează pe zeul viței de vie, al beției și petrecerilor ca pe un misionar al propriului cult, propagator ofensiv și agresiv al "misterelor", o nouă religie. Însoțit de cortegiul de bacante și de o gloată mereu sporită de adepți ai "noului Dumnezeu", invadează Teba, cetatea oamenilor cu sângele "subțire" și "puterile moleșite". Acestea trebuiau înviorate, împrospătate, aduse la starea de fierbere prin biciuirea instinctelor, ceea ce își propun să facă slujitorii noului
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
încearcă, în numele rațiunii, să se opună, să reziste asaltului, trece la acțiuni de reprimare, dar nu poate face nimic în fața nebuniei colective dezlănțuite. Și apropiații îl părăsesc, îi devin dușmani, se unesc împotriva lui pentru că toți sunt "umiliți și pătați". Bacantele și femeile Tebei, cuprinse de delir, îl ucid pe nefercitul basileu și propria-i mamă, atinsă și ea de nebunie, îi va purta capul pe străzi în vârful unei sulițe. Întinderea molimii psihice e urmărită gradual în memorabile secvențe, în
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
de ce nu... divertisment. Romanii construiseră primul hipodrom cu cai arabi la mare căutare. După cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mohamed II, iubitorii nobilului animal au deschis o nouă eră în relația om-cal. Renumitele turniruri erau aclamate deopotrivă de sclavi, nobili, patricieni, bacante și senatori. Regelui Richard III doar calul i-ar mai fi salvat viața, dacă și-ar fi dat regatul pentru el. În fine, o seamă de țări cu tradiție și-au întemeiat propriile școli de echitație, iar progresele mai vechi
Agenda2006-13-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284909_a_286238]
-
Matei Chihaia “Lut și cireși” Astfel se numește un mic teatru călător, avînd actori bărbați și femei de proveniență pestriță, care continuă tradiția teatrului în aer liber. De data aceasta se prezintă o versiune a “Bacantelor”, pe o pajiște în cartierul “turcesc” Kreuzberg din Berlin. Locul este ales cu intenție, piesa interpretîndu-se ca un fel de parabolă despre relațiile cu străinii. Dionis este jucat de un indian, al cărui corp slab amintește neverosimil de antica sculptură
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
client sau vârstnic „voyeur". Să reprezinte oare personajul un alter-ego al lui Picasso însuși? Nimeni nu știe cu adevărat... Gravurile nu sunt surprinzătoare pentru cunoscătorii operei sale târzii, o perioadă în care într-o lume plină de mușchetari, saltimbanci, toreadori, bacante și fauni, apar și siluetele altor artiști din trecut precum Rafael sau Rembrandt. Așa cum demonstrează și o altă expoziție recentă, „Picasso - teme și variațiuni", de la Muzeul de Artă Modernă, gravura, ca mod de exprimare, a însemnat enorm pentru Pablo Picasso
Picasso și maeștrii picturii europene by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6051_a_7376]
-
odată, de fărșang, mama făcea mare pregătire, urma să ne luăm și noi vântul la Montreal. Afară, tinerii aprinseseră focuri sălbatice, erau mascați în cotoroanțe și vârcolaci, aveau țepușe și uluce smulse de prin garduri, cioturi de mături și curcubee. Bacantele jucau drăcește în jurul focului, scântei zburau ca licuricii prin aer, se hârjoneau, cântau și curcubeele ce le săltau din când în când în timpul ritualului, îmi aminteau de Golgota. - Gata, nu mai sta să privești c-ai să visezi la noapte
Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
béquets! Iată o coincidență ce ar putea să stîrnească zelul hermeneutic al unui nou Beckett - postmodernist, probabil. Alex. Leo Șerban * Cîteva dintre formulele beckettiene merită măcar consemnate: Curiozitatea e părul zbîrlit de pe trupul obișnuinței noastre"; "animism intelectual"; "orgiastica bandă a bacantelor pe biciclete"; "ostia buzelor sale"; "Adolphe... un "poem" al hipersalivației"; "Gilberte e față de Albertine ceea ce reprezintă Sonata față de Septuor - un simplu experiment"; "acel pamflet prescurtat pe care-l numim insultă"...
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
o mică tabacheră. Și se răzbună pe el, posibil, doar pentru că acolo Nu se minte, nu se strâmbă cu-aplomb de hahaleră. Unde minte și tămâiază, rânjind, confortul Și trântorii trândăvind se târăsc mișelește, El sora dumitale, ca pe o bacantă de pe amforă, O ridică de la pământ și în vers o oploșește. Și topirea Anzilor o va revărsa în sărut, Și dimineața din stepă, pe care o domină Stelele ce ard, când noaptea prin satul tăcut Cu behăit brumăriu îmboldește - áce
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
ruină.// Și se-nclina precum turnul din Pisa/ către fratele său, pămîntul” (Stare). În marginea abisului, se înscriu secvențe orgiastice: „Viața mea e un dezmăț/ iar eu sînt animal sau plantă/ sînt la cheremul unui vînt/ și-al sufletului de bacantă” (Deznodămînt). Poetul nu șovăie a descinde în instinctualitate, în condiția ferină pentru a-și clama atașamentul la viață, chinuitor și totodată feeric prin conștiința efemerului. Dătător de spaimă și de miraj, acesta face cu putință duetul așteptare-împlinire, „cu promisiuni îngrozitoare
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
Mihai Măniuțiu-teoreticianul, a modificărilor de accente pe care regizorul le poate aduce, o motivată deplasare de lumi, de angoase, de problematici, o asumată vulnerabilitate. Mihai Măniuțiu face un popas creator, de ceva vreme, pe tărîmul textelor vechilor greci. Am văzut Bacantele la Tîrgoviște � cel mai tînăr și mai neliniștit teatru din peisajul nostru � iar în festival mi-am completat tripticul cu Electra și Perșii. Investigația regizorului conduce nu la întoarcerea în timp, ci la recuperarea lui, la aducerea lui în cel
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
și într-un mod pe cât de meticulos, pe atât de artificial, ca și cum mai multe dintre degetele scriitorului ar fi ocupate cu răsfoirea unui manual al pozițiilor amoroase. Diferența dintre D.H. Lawrence și Henry Miller, pe de o parte, și închipuitele bacante dâmbovițene Claudia Golea, Ioana Baetica și Cecilia Ștefănescu, pe de alta, vine nu numai din izbitoarea denivelare artistică; ci și din modul radical deosebit în care bucuriile cărnii se amestecă în cele ale scriiturii. La cei doi maeștri, proza respiră
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
fete, evreica, grecoaica, țiganca și nemțoaica, sunt Menadele, care în urma neghicirii, nedescifrării probei inițiatice aparent eșuate, dănțuiesc într-o horă amețitoare. Acest dans și încercarea eșuată de a-i îndepărta gândul de la marea iubire, Hildegard-Euridice, reprezintă sfâșierea, sfârtecarea Menadelor, a Bacantelor a lui Orfeu, mijlocul de a se reîntregi, de a reveni la întregul Iubirii esențiale. Prin dans, Gavrilescu-Orfeu moare, este deființat, se desființează, devine; un semn al acestei deveniri este somnul, Hypnosul ce îl cuprinde și transformarea îmbrăcămintei sale, adică
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
a împins: — Hiii!... Carpeta de la bunica! Plăcuțe de ciocolată unsuroasă se incrustau în fibre. — Poți să-ți spui acum că e lințoliul din Torino, i-am zis, ridicându-mă. Lințoliul din Torino al amorului nostru. Tăcea, mânjită negru ca o bacantă de comando, frecând cu unghiile covorul. — Zi ceva! i-am strigat. M-a privit de jos cu ochii strânși între straturile de nămol dulce ce se strângea în lamele. Mi-a arătat ostentativ, cu degetul, cum masca de ciocolată uscată
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
verde între buze. Când citea, Melissa lăsa să-i cadă sandalele și își freca picioarele goale. Avea nasul mare, buze rele și călcâiele fisurate, globuri cu cartografii din falii fine, obscene, indicând demonstrativ că umbla mult descul ță, ca o bacantă etruscă. în ziua aia s-a nimerit lângă mine, la masa din dreapta, iar eu adusesem dinadins o carte din alea într-un alfabet prelins și nevocalizat, de citit de la dreapta la stânga. Coperțile se sfidau una pe alta, a mea spre
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
din alea aș încerca acum, pe loc, mi-a strigat. Ce m-aș mai lăsa triturată de o moartă din aia cu brocarturi. Asta în timp ce tu ai pleda reforme agrare în Senat. — Uite-o, i-am zis, arătându-i o bacantă cu păr de Meduză ce se ondula singură printre dansatorii de pe ringul noului bar trendy din Cartierul European, unde eșuaserăm, Le Goupil en Chaleur. Zvâcnind din șolduri pe ring, menada ne privea, și amândoi am ridicat paharul spre ea, rânjind
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o etruscă! Vii din miezul țării lor. — Ah, încetează, a făcut Melissa. — Ce-i? am țipat excedat. — Ești un rigid. Nu mai bodogăni atâta. Deși era noapte, îi vedeam buzele strânse într-o linie rea, dezamăgită. M-am întors spre bacantă, care examina reclamele luminoase de pe celălalt trotuar. — Bun, dacă vreți eu vă las și singure, mi-a ieșit răbufnit. — Oooofff, au făcut simultan amândouă, întorcându-se spre mine de parcă aș fi spus cea mai mare idioțenie imaginabilă. Văzându-le îmbufnarea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nu ziceau nimic, privindu-mă fix, le-am întors spatele și am plecat cu pas rapid, în loc de inimă un punct incandescent de vârf de țigară apăsat în mațe. — Și nu are nasul mare, să știi! mi-a strigat din spate bacanta din Volterra. Ordonatorul, sau amorul în trei Amesteca păr scurt, șolduri cam late, ochelari. La pat, răcnea gimnastic, detoxificându-și plămânii. Altmin teri, nu înțelegeam cum de se amorezase de Remus, „pianistul creștin“... Remus, adoratul cucoa nelor... Remus, care se lasă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu-al viței sânge roși, Să-mi mîngî cu ea - O, viața e o stâncă ce-i stearpă și uscată Pentru un om de flăcări cu inima bogată. {EminescuOpVIII 173} Beția? O, beția e-un mare, mândru vis, E o bacantă pală ce plînge-ntr-a ei ris, Ce-nchină viața-i dalbă plăcerilor aurie, Care sărută-n glumă și cîntă-o nebunie. 2254 Cupare, împle-mi cupa cu-al vieței sânge roș, Voi ca să văd într-însa toți anii mei frumoși. O! viața
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vieței sânge roș, Voi ca să văd într-însa toți anii mei frumoși. O! viața e o stâncă ce-i stearpă și uscată Pentru un om de flăcări cu inima bogată. Beția? O, beția e-un mare, mândru vis, E o bacantă pală ce plânge cu suris, Ce-nchină viața-i dalbă plăcerilor aurie, Care sărută-n glumă și cînt-o nebunie (beau) 1° [BOIER] Vinu-nveselește inima omului, zice prorocul și-mpăratul David... Ș-apoi ce-i viața fără veselie?.... Tristă-i și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Confidență Am strîns poantă lîngă poantă, Cu osîrdie constantă Și dorință incitantă - Uneori un pic pedantă - De a scrie-o iritantă Poezie amuzantă, Combătînd tendința toantă - Din, păcate dominantă - De-a seduce vreo bacantă, Cu alură captivantă, Ce te-atrage-ntr-o locantă Evident, exorbitantă. Poanta mea-i chiar amuzantă, Jovială, elegantă, Poate cam extravagantă, Dar nu-i abracadabrantă Nu e nici prea agasantă, Nu se vrea prea importantă Cum e vajnica bacantă... Insă sper că e
Confiden?? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84329_a_85654]
-
De-a seduce vreo bacantă, Cu alură captivantă, Ce te-atrage-ntr-o locantă Evident, exorbitantă. Poanta mea-i chiar amuzantă, Jovială, elegantă, Poate cam extravagantă, Dar nu-i abracadabrantă Nu e nici prea agasantă, Nu se vrea prea importantă Cum e vajnica bacantă... Insă sper că e picantă!!!
Confiden?? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84329_a_85654]