108 matches
-
în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome XII, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Sîmbotin, Dan, " Clasificarea științelor în secolul al XVII-lea, piatra de temelie a specializării specifice științelor moderne", în Symposion, Tome III, nr. 2, 2005. Sîmbotin, Dan, " Forma baconiana - trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în Studii si cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002. Sîmbotin, Dan, "Fracis Bacon - cenzura imaginarului științific. Teoria idolilor", Revista de filosofie, Tome XLVIII, nr. 5-6, Romanian
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1845. 4 René Descartes, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992, pp. 171-177. 5 Francis Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, pp. 110-113. 6 Acest capitol s-a dezvoltat pornind de la articolul "Forma baconiana - trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în Studii și cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002, pp. 213-222. 7 Aritotel, Metafizica, (981 a) Editura Iri, București 1996, p.14. 8 Francis Bacon, Novum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cum arată o zi din viața Dumneavoastră și ce proiecte pregătiți în viitorul apropiat? Cum bine spunea Aristotel, de multe ori lucrurile diferă prin ceea ce au în comun. Așa și zilele de lucru de care vorbim. Deseori se interpun idolii baconieni, un fel de viruși ai spiritului. Între ei, minciuna cu care ne încoronăm de voie sau fără voie: utilitatea noastră în relație cu cei din jur. Prozaisme. Servituți? Depindem poate și de-o victoriolă, de un extaz inutil. Ținutul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a lui Bacon: a observa cu exactitate, a analisa cu precisie, a generalisa cu rigoare, metodă științifică în ale gândirii, este aceea care convine în adevăr filosofiei și care a fondat filosofia științifică. Ea mai poate fi numită și filosofia baconiană. Începând cu Pascal în Pensées; cu Newton în Eléments de la philosophie; cu Goethe în Métamorphose des plantes; cu Dolomieu în Philosophie minérale; continuă, se întinde, în Philosophie anathomique a lui Geoffroy Saint-Hilaire și sfârșește, azi, cu Philosophie positiviste a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Highate a lordului Arundel. 1626-1627 William Rawley începe publicarea operelor postume: apar, tipărite într-un singur volum "Sylva Sylvarum" [SS] și "New Atlantis" [NA] (London: Printed for William Lee). Acest volum compozit va deveni cea mai populară dintre scrierile baconiene de-a lungul secolului al XVII-lea (17 ediții până la sfârșitul secolului). 1629-1659 Rawley publică "Certaine Miscellany Works" (London: Printed by I. Hauiland for Humphrey Robinson, 1629), "Operum moralium et civilium" (Londini: Exculum typis Edwardi Griffini, 1638), "Resuscitatio" [ alături de "Viață
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
după ultima versiune în SEH I: 1-18] (London: Printed by Sarah Griffin, for William Lee, 1657), "Opuscula varia posthuma" (Londini: Ex officina R.Danielis, 1658). O gândire enciclopedica și originală, dublată de un remarcabil talent literar, a făcut ca scrierile baconiene să inspire mișcări intelectuale precum marile proiecte de reformă religioasă și socială din Anglia anilor 1640-1660, înființarea primelor academii științifice în Anglia și Franța, Iluminismul francez sau proiectul unei științe universale de tip inductiv. Opere principale: Essays (1597); The Two
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
Accentuarea unilaterală a rolului analizei și al inducției în cunoaștere, în detrimentul sintezei și al deducției, conceperea pur analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele' sau 'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esență fiecăreia) au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic). Bacon a scris și o utopie neterminata, Noua Atlantidă imaginând o societate organizată pe baze raționale, științifice, dar în care erau menținute diferențieri de clasă. Acesta a influențat gândirea asupra unei probleme de etică aplicată, eutanasia
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
intuiție bazată pe ceva de tipul unei contopiri cu obiectele experienței’’ . Astfel Popper ne face un portret romantic al ’’geniului științific’’: intuiție deosebită, fantezie creatoare, independență în gândire și atitudine critică necruțătoare. Modelul inductiv, pe care îl consideră de propagandă baconiană, este înlocuit cu modelul ipotetico-deductiv. Aceasta pentru că noi nu pornim de la observații pure (considerate astăzi un mit epistemologic), ci întotdeauna avem anumite ipoteze pe care le lansăm în exterior. Nu avem o observație, ci o facem. Noi avem zilnic anumite
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]