943 matches
-
de schelet, - / Învinețit ca un cadavru așteaptă trezirea în viața de dincolo, șoptind parcă umbrelor care se dezmorțesc în întuneric, ferite de privirile muritorilor: Emult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet... („Amurg”, 1965:93). Există un regret în versul bacovian și, de multe ori te întrebi dacă este penitență sau dorință de detașare de fiindul teluric.Îl auzi cu plânsul în noapte și îi urmărești mișcarea, care exprimă viață, un existent profund al dorinței creației de a nu se mărgini
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
poetul-om plânsul a însemnat o eliberare a stării sale, o descărcare de energii în dimensiuni nehotărâte și unde trist, de multe ori aștepta ca cineva să se oprească și să îi aline sufletul lovit de deznădejdile trăirii. În creația bacoviană, femeia a fost darul lumii de dincolo: blondă, goală, adormită, dar înaltă, despletită și albă ca de var. Cum ar fi putut ea apărea decât ca o entitate căutată și dorită în nemurire. Bacovia prețuia feminitatea, chiar dacă rece trecea pe lângă
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
presară în expunerea lui această locuțiune adverbială, în sensul în care Mântuitorul a dorit o luminare a tainelor cuvintelor sale când a spus: Adevărat, adevărat vă spun... . Este o alternață între codul biblic și misterul prezentării acțiunii timpului, în versul bacovian. Poetul este solidar umbrei sale în toată existența lui, o simte ca nimeni altul cum trăiește, cum se hrănește din fiindul lui și cum jinduiește spre eul creator: O umbră, în odaie, pe umeri m-apăsa și continuă, declarându-și
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
urât, sunt supt, / Frigul începe sticla s-o asude. Bacovia va rămâne în continuare un poet al transmiterilor, al mesajelor codificate, pe care cu greu exegeții încearcă să le descifreze. Când toate aceste trimiteri, care fac totul dând valoare creației bacoviene, vor fi deslușite, timpul se va fi scurs de mult. Poetul a întregit scopul anume al misterelor și a dat zorile pe întunericul în care lumea se zbătea din timpuri memoriale, veghind și arătând chipul hidoșit de vicii: - Adio, pustiu
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
în care lumea se zbătea din timpuri memoriale, veghind și arătând chipul hidoșit de vicii: - Adio, pustiu, și fior. / Va fi, poate-odată, amor („Romanță”, 1965:127). București, 22.11.2012 Referință Bibliografică: FUNERAR ȘI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 694, Anul II, 24 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Funerar_si_sens_al_regretelor_in_scan_stefan_lucian_muresanu_1353778341.html [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
Ediția nr. 1574 din 23 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului I-auzi paișpe! Pădurea făr’ de breton, făr’ de tulee, cu siluetele copacilor căzute-n gânduri funebre, se laie-n umbrele norilor parfumați în mov, portocaliu, galben - brun, ori cenușiu - bacovian. Noaptea cu mâinile la ochi se furișază-n Valea Corbului. Pe umerii crucilor cu identificații bătrâne dospește bruma neagră, iar rufele Domnului adorm pe sârma de fum a vremurilor triste și fumegoase care-au fost, ce sunt și care vin. Mereu
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1429770644.html [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > AGATHA GRIGORESCU -BACOVIA Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Soția lui George Bacovia, literat și iubitor de frumos, îngrijind opera bacoviană făr de spleen. Din opera Agathei răzbat ecouri ca adieri lirice de peste timp. Am strâns la piept toată durerea ta pe buze ți-am sărutat întreg veninul O comemorăm de 8 Martie cu iz de Clipe ce trec clipe trecute
AGATHA GRIGORESCU -BACOVIA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1488953980.html [Corola-blog/BlogPost/362675_a_364004]
-
activ al Umanului și a conviețui, prin înțelegere - armonie spirituală, - cu Ceilalți. Nu doar cu cei dragi, ci, in extenso, cu lumea. Poetul, atunci când ESTE, ne poate transmite,comunica- cumineca, starea benefică, de reconfort, Fericire, de la Feeric, sau, la extrema bacoviană - a.e. baconsky-ană, oribila stare - psihotoxină - a singurăciunii (aș zice SINGURÎCIUNII). După totalitarismul cazon în care am „supraviețuit”, cel puțin trei generații au fost bruscate în Existență neo-sclavagistă - de tip Comunism ( cu „fața umană”/ Imagine, Adică MASCĂ? O fi, dar
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
și un eu interior problematizat.Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului, ce o numim realitate textuală.Mai este metoda bacoviană ce constă într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situate, cum ar spune Marin Mincu în
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1358009707.html [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
și un eu interior problematizat.Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului, ce o numim realitate textuală.Mai este metoda bacoviană ce constă într-o formă de existențialism al eului poetic care se contemplă pe sine într-o formă degradată și agonală, urmând metoda stănesciană care este dată de postmodernismul necuvintelor, eul poetic fiind situate, cum ar spune Marin Mincu în
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_starea_poezi_al_florin_tene_1359571277_zksy8.html [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
în deplinătatea anotimpului ei spiritual, este „ nevinovat sălbatică?“, cum scria Al.Piru. Ea răspunde unei atracții firești trăită în extaz până la autodevorare, e poteca spre un orizont pur a cărui depășire prin descătușarea simțurilor înseamnă dezagregarea lumilor. Descoperim o influență bacoviană și a lui Adrian Maniu, vezi Cântece de dragoste și moarte, ce găsește în Emil Botta un sol fertile, pentru a vibra într-o atitudine de “ damnat“, incapabil, de foarte multe ori, de a iubi fără sarcasm și conștiința morții
POEZIA LUI EMIL BOTTA NAVIGÂND ÎNTRE EROS ŞI THANATOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_emil_botta_navigand_intre_e_al_florin_tene_1350026032.html [Corola-blog/BlogPost/359419_a_360748]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TOAMNĂ BACOVIANĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna în suspine de dor și-n lacrimi ce spală catrene, se scurge în ploi de amor, trezind gânduri bacoviene. Chiar toamna se moare sonor
TOAMNĂ BACOVIANĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1444121437.html [Corola-blog/BlogPost/352564_a_353893]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TOAMNĂ BACOVIANĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1740 din 06 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna în suspine de dor și-n lacrimi ce spală catrene, se scurge în ploi de amor, trezind gânduri bacoviene. Chiar toamna se moare sonor, în vântul cu șoapte celebre, prin frunze cu-același decor și-n valsuri cu tacte funebre. Toamna se moare odată, în vise și-n sumbre comploturi, clipe de-o moarte brăzdată, mute-n palide eșafoduri
TOAMNĂ BACOVIANĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1444121437.html [Corola-blog/BlogPost/352564_a_353893]
-
amprente ce-n glod se-neacă, - un ritual misterios, când vântul crengile dezbracă. Toamnele sunt toate la fel, suflete-ntr-o tristă piață, moartea se vinde la un preț, costă doar... o singură viață!.. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Toamnă bacoviană... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1740, Anul V, 06 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TOAMNĂ BACOVIANĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1444121437.html [Corola-blog/BlogPost/352564_a_353893]
-
cu iubirea de neam și țară. Cu stimă profundă și mândru că este român lasă moștenire flacăra tradițiilor românești din tată în fiu, fiică și nepoti... și nu numai .Decorul construit pare în context deprins parcă și dintr-un tablou bacovian, unde lacrimi, despărțiri, amăgiri, patimi, promisiuni, regrete, neîmpliniri, visuri spulberate, îi golește existența. Sensul realității este compus din fărâme de vise , unde speranța prin intermediul iubirii îl propulsează spre un univers posibil atins. Titlul volumului, ”Adieri lirice” este sugestiv, destăinuie intenția
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_buldum_1430580874.html [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ "ASTFEL" Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ „ALTFEL[1]” prof.dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Omul începuse să vorbească singur... / Și totul se mișca
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ "ASTFEL" Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ „ALTFEL[1]” prof.dr. Ștefan Lucian Mureșanu Motto: Omul începuse să vorbească singur... / Și totul se mișca în umbre trecătoare - . (George Bacovia, „Altfel”) Cuvinte cheie: artă, catrene, tăinuitor, poetul-om, altfel În anul 1914, George Bacovia publică o poezie cu un
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
îl asculte. Înțelepciunea din Înalt coboară și prinde în jocul ideilor pe cei pregătiți să întâmpine lumea nevăzută a formelor în cuvinte. Formele sunt imagini ale imaginației literatului, iluminări zădărnicite în teluric pentru o preîntâmpinare a senzațiilor. Greutatea obsedantului metal bacovian dă veșnicia cerului încărcat de nevoile faptului fiindual al omului profan, căzut, însă literatului îi ardeau cu lumina soarelui vieții ideile lucide ale vindecării și menținerii purității prin sens al poetului-om. Bacovia a venit în lume ca un hrismos
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
de întuneric. Era un timp al spuselor, nu a oricăror vorbiri, ci al dorinței de exprimare, poate chiar timpul rugăciunilor când de teama întunecimii cerului omul căuta iertarea și, de aceea, creierul său ardea „ca flacăra de soare”. Sugestivă, metafora bacoviană deschide cel de-al treilea ochi și lasă ca omul să vadă și să simtă adevărul prin teamă. Cine putea acum, cu milostivenia lui, să fie în creierul său decât lumina divină care ardea răul, risipindu-l. Cine avea puterea
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
Daniel, Bacovia, Iași, Editura Junimea, 1981. Flamând, Dinu, Introducere în opera lui G. Bacovia, București, Editura Minerva, 1979. Grigorescu-Bacovia, Agatha, Bacovia (viața poetului), București, Editura pentru Literatură, 1962. Grigurcu, Gheorghe,Bacovia, un antisentimental, București, Editura Albatros, 1974. Indrieș, Alexandra,Alternative bacoviene, București, Editura Minerva, 1984. Petroveanu, Mihail, George Bacovia, București, Editura pentru Literatură, 1969. Scarlat, Mircea, George Bacovia - nuanțări, București, Editura Cartea Românească, 1987. xxx, Opere, prefață, antologie, note, bibliografie de Mihail Petroveanu, text stabilit, variante de Cornelia Botez, București, Editura
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
București, 1965, p.70. [2]Altfel, complement circumstanțial de mod, folosit în titlu de poet pentru a identifica și sugera că omul poate fi și de altă natură sau în alt chip. Referință Bibliografică: Artă a sensului codificat în poezia bacoviană Astfel / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 908, Anul III, 26 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
femeie frumoasă./ Am cunoscut-o într-o seară/La Barul Turist, colț cu Piața Romană./ Intrasem acolo să beau o cafea/ între două trenuri accelerate/ și alte navete de noapte”. Lavinia Pospesch își extrage stările emoționale dintr-un acvariu...lacustru bacovian, chiar și când invocă iubirea: “Îngerul meu s-a îmbolnăvit/ de iubire/lustruiește oglinzi/retușează pereții plini de riduri/coase pământul/fumează iarbă/și croșetează noroi,/pe acoperișul casei/a sădit larve,/desenează drumul lor/cu degetul pe geam/dar
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
români, ca o concesie, ci că prin Bacovia, de pildă, România devine un adevărat occident”. Tot de la Steiger a înțeles că după Bacovia ar trebui să-l studieze pe Eminescu. Și a făcut-o! Victor Teișanu în „Un reper exegetic bacovian” (vezi adevărul.ro), ține să sublinieze despre această carte: 1. „avem o primă, cronologic vorbind, valorizare editorială critică a acestui insolit univers poetic”; 2. autoarea „dovedește aptitudini hermeneutice ieșite din comun prin analiza structurilor intime, atât de stranii ale marelui
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
critică a acestui insolit univers poetic”; 2. autoarea „dovedește aptitudini hermeneutice ieșite din comun prin analiza structurilor intime, atât de stranii ale marelui liric din Bacău”; 3. „de notat mai întâi spiritul apusean, absolut liber, în care este privită poezia bacoviană”; 4. „exegeta nu ezită să-l așeze pe Bacovia lângă G. Trakl ( ... ) considerându-i pe amândoi la originea expresionismului poetic european” etc. Studiul Svetlanei Paleologu Matta debutează printr-o inspirată asociere a categoriei duale Moldova - Bacovia cu alta, arbore ce
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
de istorie, de ruine - ciudat, decolorat, suspendat în vreo tradiție și vreun vals depășit în care tipul eșuatului își plimbă plictisul moștenit de-a lungul generațiilor.” Veritabilă demonstrație de forță, studiul Svetlanei Paleologu Matta face o fixare spațială a poeziei bacoviene care poate fi greu demontată pornind de la faptul că întreaga operă ține ombilical de geografie: 1. „occidentalitatea la marginea Europei”; 2. „Bacovia este un occidental la gurile Dunării”. Reținem principalele idei ale Svetlanei Paleologu Matta despre Bacovia: 1. „trebuie să
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]