111 matches
-
istoria medicinii ca "Marea experiență românească". Datorită acestei metode, armata română a fost scutită de ravagiile holerei care au desființat armata bulgară inamică. Aceeași metodă (de această dată modificată, tot de Slătineanu) a fost aplicată și în 1917 împreună cu Korschun, bacteriolog rus, cu același efect. Prestigiul lui Slătineanu ca savant de renume mondial a fost extraordinar în anii interbelici, iar lucrările sale au devenit repere mereu citate. Între 1923-1926 a fost rector al Universității ieșene; într-o perioadă de mari frământări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Medicină din Iași, obținând diploma de Doctor în Medicină și Chirurgie. Între anii 1933-1935 a efectuat un stagiu de perfecționare la Institutul Pasteur din Paris, unde a lucrat în laboratoarele profesorilor Calmette și Boquet, mari nume în bacteorologie. Formarea ca bacteriolog a început în 1928, mai întâi în cadrul Spitalului Izolarea, apoi în Laboratorul regional de bacteriologie, ambele sub conducerea prof. dr. Alexandru Slătineanu și Mihai Ciucă. Absolventă a cursurilor de specializare în Igiena și Medicina preventivă a Institutului de Igienă și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
astfel că filtratul putea fi testat pentru infectivitate. În Germania, Fr. Löffler, Frosch și Schütz descopereau prin aceeași metodologie a ultrafil trării primul virus animal: agentul infecțios al febrei aftoase a bovinelor (1898). În sfârșit, în 1900, o echipă de bacteriologi americani (W. Reed, J. Caroll și J. Lazear) au anunțat descoperirea celui de al treilea virus, cel al febrei galbene. Metoda ultrafiltrării și implicit testarea infectivității lichidului trecut prin filtrele bacteriologice, a fost aplicată aproape în același timp și în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de doctorat în medicină cu subiectul Studiul epiteliului. În 1892 a urmat „Le grand cours de microbiologie“ de la Institutul Pasteur, iar între 1892-1895 a intrat în laboratorul lui E. Mecinikov. În această perioadă a publicat două memorii asupra tuberculozei. Eminentul bacteriolog Charles Oberling (1895-1950), conaționalul lui Borrel, precizează într-un articol referitor la așa-zisa „controversă a cancerului“: „Borrel a ajuns la această concluzie (teoria virală) după ce a eșuat în încercările de a izola „microbul cancerului“. Timp de câțiva ani, ideea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Timișoara și machetate de domnul Dan Țăran (stabilit acum în Germania), dedicate următoarelor personalități sau evenimente importante din viața orașului - 275 de ani de navigație pe Canalul Bega (1729-2004); 150 de ani de la nașterea lui Victor Babeș (1854-1926), medic și bacteriolog; 135 de ani de la moartea lui Damaschin Bojincă (1802-1869), jurist și publicist bănățean; 70 de ani de la moartea lui Vasile Goldiș (1862-1934), publicist și om politic; trei plicuri care marchează a 25-a ediție consecutivă a expoziției filatelice NATURA, ce
Agenda2004-32-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282740_a_284069]
-
ana, Elena Badea Cunoscutul bacteriolog britanic, Hugh Pennington, profesor emerit la Universitatea Aberdeen (Scoția), atrage atenția consumatorilor că salata verde din magazine este chiar mai periculoasă decât hamburgerii. Hugh Pennington susține că anumite tipuri de bacterii găsite în pungile cu salata tăiată nu pot fi
Un hamburger, mai sigur decât salata verde din magazine by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64662_a_65987]
-
dat și i-am cerut voie să-i trag o scatoalcă după cap. N-a avut răbdare să asculte și motivul, ba chiar s-a ofuscat de intenția mea. I-o trag acu'... scatoalca: dragă tolomaco, Victor Babeș a fost bacteriolog și Janos Bolyai a fost matematician. Azi am avut șansa să revăd celebra Aula de la UBB Cluj, una din primele 1000 de universități din lume!", a scris Dan Negru pe Facebook. Universitatea Babeș-Bolyai Universitatea „Babeș-Bolyai" (UBB) este una din cele
Dan Negru, enervat la culme: Dragă tolomaco! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37543_a_38868]
-
memorabile, material care urma să-i servească, printre altele, la redactarea în iarna apropiată a unui serios studiu anatomo-patologic asupra holerei, proiect a cărui realizare avea să fie posibilă doar în perioada postbelică. La "vremea holerei", preocupările științifice ale celorlalți bacteriologi și imunologi români n-au contenit de fel. Elevii lui Cantacuzino s-au străduit în permanență să scoată concluzii practice și chiar teoretice din experiența pe care o acumulau în cursul activității lor de fiecare zi. La fel procedau Babeș
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pătrunde în unul din acestea se creiază un nou tip de bacterie care se dezvoltă mai mult pe organul respectiv. Cum ne apărăm de infecții Editura Medicală 1964 Doctor Radu Vlad Acest geniu a continuat să nască noi idei. Un bacteriolog englez, F. Berheim a observat că microbii tuberculozei respiră mai bine în medii în care se găsesc acidul salicilic( componenta principală a asprinei acid acetilsalicilic) și acidul benzoic. În felul acesta a apărut medicamentu P.A.S.(acid paraaminosalicilic). Doctor Radu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
începuse deja (1943) să fie fabricată la scară industrială. Paralel cu experimentarea penicilinei, sulfamidele își afirmă acțiunea lor antiinfecțioasă. Ceea ce unii credeau imposibil — dezinfecția într-un organism viu — sulfamidele dovedesc contrariul, posibilitatea terapeutică eficientă. Germanul Paul Ehrlich (1845 - 1915 — histolog, bacteriolog, biochimist, farmacolog, cu Premiul Nobel în 1908 dovedește că sulfamidele au un rol important și în conceperea terapiei de sinteză. În 1932, Gerhard Domagk (n.1895), biochimist german de origine cehă (Praga), experimentează cu succes tratamentele cu sulfamide pe propria
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al XIX-lea iar dezvoltarea școlilor de medicină are loc în secolul XX. Printre cei mai importanți creatori de școală a fost Victor Babeș (1854 - 1926).El a contribuit la dezvoltarea medicinei în țara noastră prin complexa activitate de anatomo-patolog, bacteriolog și parazitolog. Totodată, Victor Babeș ilustrează de acum și sincronia creatoare dintre medicina românească și cea occidentală, publicând împreună cu francezul André-Victor Cornil „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]