375 matches
-
apă vie, din care și-au adăpat sufletul moșii și strămoșii noștri. Pe drumul ce duce către fậntậna Frenței, m-am întậlnit cea dintậi oară cu moartea. Poposise acolo, la jumătate de cale, peste trupul înfierbậntat de prea multă licoare bahică a unui tractorist curajos care încercase să-și întoarcă tractorul mai sus de fậntậna din vale. Din gura mortului se prelungea subțire un firicel de sậnge care se îngroșa treptat, șuvoind negricios apoi către bulgării de tină. Copil fiind, am
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
nu ar fi strigat: „Taaată! Taată! N-ai niște hârtie igienică?“. Înjură, Își scoase cartea din buzunarul de la geacă și rupse cu inima Îndoită paginile pe care le citise deja. „Lasă!“, strigă el drept răspuns. Astfel Întrerupți din Îndeletnicirea lor bahică, doi Nați Întrupați În doi polițiști militari săriră ca arși. Cu ceva timp Înainte Își părăsiseră posturile și se furișaseră pe câmp ca să poată fuma țigări de foi și să se Îmbete cu rachiu de palmier. Bărbații, bine afumați, strigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Asociației Scriitorilor din Craiova. De la prima plachetă, Testamentele înțeleptului (Descriptio Valachiae), apărută în 1974, Ț. cultivă simplitatea expresiei și tonalitatea baladescă. Registrul e variat, cuprinzând, cu egală aplicare, peisajul rustic și plictisul provincial, legendele haiduciei și pantomima de bâlci, cântecul bahic și atmosfera melancolică a hanurilor așezate la răspântii sau poezia patriotică, adesea declamatoare. Din manierismul celor dintâi volume poetul încearcă să se desprindă în Scrisori de fiecare zi (1980), în timp ce versurile care formează ciclul Elegii provinciale din Baladă pentru vinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
lamentație, produc rareori o atmosferă poetică originală. Înclinația satirică și tendința către formele concentrate se concretizează în câteva cicluri de epigrame. Stimulul cercului de epigramiști ploieșteni, precum și influența tutelară a lui Al. O. Teodoreanu sunt evidente în Epigrame (1938), Poante bahice și Epigrame (ambele din 1941). Orientarea către sonet devine aproape exclusivă în ultimele cărți tipărite, Cântec pentru Prometeu (1969) și Marea aurărie (1975). S. și-a conturat târziu o identitate lirică, după experiența scrisului ocazional, adunat în două volume de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
cea mai mare parte, în pagini de reviste. Menționate în diverse publicații, volumele Fântâni arteziene (1934), Noi, milioanele (1946) și Scurt tratat politic (1946) nu se găsesc în biblioteci. SCRIERI: Boema, Ploiești, 1938; Epigrame, Ploiești, 1938; Epigrame, [Ploiești], 1941; Poante bahice, [Ploiești], 1941; Cneaz peste furtuni, București, 1942; Marele salt, [Ploiești], 1943; Cântec pentru Prometeu, București, 1969; Marea aurărie, București, 1975. Repere bibliografice: Niculae Manolescu, „Boema”, „Gânduri și rânduri”, 1938, 8-10; „Boema”, VRA, 1938, 545; „Boema”, „Deșteptarea României” (Ploiești), 1938, 23
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
și nu Nichita Stănescu a creat necuvintele și poezia necuvintelor, afirmă la un moment dat criticul, primul descoperind inconsistența semantică a oricărui enunț "poetic", cel de al doilea complăcându-se de prea multe ori în logoree, în vorbărie, în limbuție bahică. În concluzie, în poezia românească ar ființa câteva universuri lirice absolute: universul mioritic, universul eminescian, universul bacovian, bineînțeles, cu interferențe. Ce se întâmplă cu ceilalți "mari"? Arghezi ar fi printre primii și cel mai important, până azi, "bacovian", Blaga se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prune. Avea o rețetă secretă de pregătire a unui vin special în care adăuga mătrăgună și alte plante într-o cantitate numai de ea știută, astfel încât cel care bea, după ce trecea printr-o stare de euforie, cădea într-o nesimțire bahică din care nu se trezea cu una cu două. Se spunea despre sătucul acela apropiat de comună, cu doar câteva gospodării, printre care și cea a Rucsandei, că ar fi bântuit de duhuri necurate. Femeile de acolo știau descântece și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de la țuică și aerul mirosea a bodegă, deși în sat nu era nici o crâșmă. Nici nu era nevoie de un așa local până după Postul cel Mare, când sătenii terminau butoaiele cu vin și damigenele cu țuică. După terminarea rezervelor bahice, mergeau la restaurantul din centrul comunei, unde consumau vin spumos și șampanie pe datorie. La intrarea în satul Cocârț era casa lui nea Voineac. Acesta, când vedea șareta în depărtare, ieșea în drum și dând din mâini, mă invita să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
primăriță, dar au venit milițienii să o apere. Să o legăm și să o dăm pe mâna oamenilor sau să o omorâm! Ce facem cu ea? Cred că cele auzite la capătul firului i-au potolit brusc elanul „revoluționar”, stimulat bahic din belșug la crâșma din centrul comunei noaptea trecută, astfel încât a pus ușurel telefonul în furcă și, târâindu-și piciorul beteag, a ieșit pe ușa pe care a și închis-o ușor de tot. Odată cu el au ieșit și cei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
argintie, ea s-a dat Înapoi și-mi atinse ușor brațul cu umărul. Materialul era alunecos și vâscos, lăsând În urmă o dâră de umezeală, asemenea unui melc. Într-un final, am răzbit până la toalete, unde atmosfera era mai curând bahică. Băieți și fete stăteau aplecați peste chiuvete, iar printre ei ( Într-un caz, chiar printre picioarele lor) se Împingeau alții care voiau să bea de la robinete. M-am Întrebat dacă nu cumva conducerea clubului tăiase apa, ca să-și oblige clientela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
șest, cu ocazia onomasticelor și a zilelor festive (mai mult ori mai puțin oficiale) sau însăilate pur și simplu așa, de-ai dracu' și fără motiv, contrar oricăror norme și regulamente în vigoare; chefurile și agapele cu strigături, țipurâturi, chiote bahice, cântece și orații belicoase, care culminau invariabil, cu țopăieli și cu hore împleticite, pe muzici lăutărești de țambal și de acordeon, partiturile fiind executate, pe viu, de către diverși hartiști mai tuciurii, din pegra culturală a localității, mulți dintre ei figurând
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
definitiv mințile. Comandantul bateriei e un locotenent-major grăsuț, cu un chip rotund, marcat de o mustăcioară scurtă și groasă, care, din cîte se pare, e un accesoriu local al uniformei. Veselia pe care o afișează În permanență e de origine bahică, diplomatul cu care vine dimineața În baterie zornăie de sticle. Cornea e al patrulea ofițer, tot locotenent, un tip scund și Îndesat, cu un cap rotund și mare așezat direct pe umeri, e versiunea un pic mai matură a lui
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
spart strategic, nu e greu de ghicit de ce camera de duș trebuie să fie Întunecoasă), cocoțat pe un scaun, În timp ce șoferul comandantului de baterie, Împreună cu comandantul de baterie Însuși (care În seara aia era OS), suferind amîndoi de o veselie bahică nestăpînită, se joacă cu Întrerupătorul (bă, io zic să te facem pe tine bec), iar În clipa În care reușești să faci lumină, Îi vezi năvălind goi pușcă În sala de duș, chiuind ca la nuntă, vezi grilajul scurgerii aco
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să-și toarne În pahar. Bea lichiorul direct din sticlă și Îmi relata destul de incoerent peripețiile personajelor sale, ca și cum ar fi fost vorba despre niște cunoștințe comune. Îl ascultam resemnat, fără să acord vreun credit fabulațiilor generate de exaltarea lui bahică. Se făcuse tîrziu, eram și obosit, nu mai aveam puterea să-l contrazic. Nici n-ar fi folosit la nimic, dimpotrivă, probabil că l-ar fi Întărîtat. Inițial crezusem că e o poveste cu extratereștri, Însă mi-am dat curînd
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de o moralitate cel puțin dubioasă, nu a ținut câtuși de puțin cont de nădejdile obștei În confruntarea sportivă de a doua zi. L-a târât pe sărmanul Baronu la Bufet, unde au băut tărie contrafăcută, apoi, suferind de nomadism bahic, s-au apucat să cutreiere ulițele spre casele foștilor prieteni din copilărie. Aceia - majoritatea oameni așezați, cu neveste și copii - s-au rușinat să nu-i primească așa cum cer legile ospeției pe cei doi invadatori beți și le-au oferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
daruri zeilor, carne și fructe, vinuri de soi? Să le oprim pentru noi, să bem și să mâncăm ceea ce niște proști oferă unor false divinități. Toți afirmă necesitatea măsurii în domeniul sexual? Gnosticii valentinieni vor mai degrabă orgie, banchet, isterie bahică și fără opreliști. Morala dominantă interzice copularea cu membrii familiei? Trăiască incestul!... Ea exaltă cuplul, fidelitatea, monogamia? Fiecare să-și caute perechea oriunde s-ar afla ea, nu contează căsătoriile sau obligațiile contractuale în prealabil... Mântuirea ți-o afli numai
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din punct de vedere formal a autorului, matca stilistică folclorică este supusă unor prelucrări și distilări de mare subtilitate, la capătul cărora versurile se ordonează într-un palimpsest muzical ce rezumă, în spirit postmodern, o întreagă evoluție literară, de la exuberanța bahică a stihurilor antonpannești („! Nu mă-mbăt de beutură/ De durerea mea mă-mbăt/ Beau otravă și pe gură/ Vorbe dulci ca mierea scot!”) la tonalitatea gravă și monocordă a lirismului bacovian („! merg și scriu - și scriu! -/ și că te caut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
care o îndeplinește de la caz la caz, fie generativă, ca la nuntă, fie funerară, la moarte. În mormintele sumerienilor, egiptenilor, etruscilor s-au descoperit vase care au conținut cantități de vin; dacii însoțeau și ei mortul la groapă cu ritualuri bahice spectaculoase. Ambivalența funcțională apă-vin indică măsura și tonalitatea spectacolului ritualic: sobrietate și reținere în privința Caloianului, secvențe ample, dezlănțuite la Paparudă, Cunună, Nuntă. La Mihai Pop se mai găsește o însemnare semnificativă în legătură cu Caloianul, culeasă de pe teren: „Nici la mort natural
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul avea idei năstrușnice, „harțag” în momente bahice, asta nu ne spune mare lucru. Informațiile de acest tip, ale hangiilor, chiar dacă sunt reevaluate din perspectiva subiectivizată a Vitoriei, rămîn, multe dintre ele, la nivelul accesibilității comune. Ele se fac înțelese de largi grupuri de destinatari, respectiv lectori, neintegrați
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Universității. „Ați venit să Întâlniți istoria psihologiei românești, nu-i așa?”, le-a zâmbit subțire aproape octogenarul profesor. Seara, la un pahar de vin dulce de Cotnari, știam că Îi plac vinurile dulci (doar un pahar, nu prea agrea reuniunile bahice) i-am creat, Împreună cu familia mea, o atmosferă de „intelectualitate ieșeană”, așa cum credeam eu atunci că ar trebui să se Înfățișeze un cărturar moldav unui coleg din recea capitală. Îl Însoțea atunci Diana, prima sa fiică, la care ținea mult
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Ștefan Voievod”, a avut parte de cea mai mare atenție din parte poeților, închinându i catrene și „înclinându-se” în fața acestei licori dumnezeiești și domnești. Prin dezlega rea limb ii, vinul dă aripi spiritului, iar omul, în stare euforică, nu bahică, devine tolerant cu sine și cu alții (scria și acad. Valeriu D. Cotea). Vinul de Cotnari, cunoscut sub numele de Grasă de Cotnari, este licoarea căreia, din cauza controverselor, i s-au dedicat cele mai multe pagini începând cu cronicarii, istoricii, oamenii de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de Cotnari, ridicându-l în slavă, pentru calitățile lui misterioase dătătoare de fericire și de desprinderea cinstitorului de cele lumești, înălțându-l mult deasupra pământului, nu întotdeauna cu îmbrățișări părintești, apoi cum contemporanii noștri să nu închine ode unei licori bahice, cu rezonanțe spiritua le venite din moși-strămoși, cum să nu facă dintr-un nume o făclie de colindat prin trecutul vremurilor, de unde venim cu toții, din tată în fiu? Cum să nu se înflăcăreze în fața unui vin contemporan de la Cotnari, ai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ales politică, în spe cial dup ă 1920. Opere: Balada lunii, Poezii, Antologie și introducere de Dumitru Micu. Autor de feerii dramatice (Făt Frumos, Păcală). Traducător de numeroase texte și de librete d e operă. Redăm un fragment din « Versuri bahice »: în vinișorul ăsta ce are abia un an, Ce am pus ? Nimica toată, ca orice podgorean : Un praf de vorbă lungă și o mână de minciuni, Sămânță de gâlceavă și cheag de-mpăcăciuni. Cotnarul e puternic, cucernic și tăcut Ce ți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
plastic, cum puțini am a vut, ave m și (poate) vom mai avea. La sorocul întâlnirii cu cetățenii din Cotnari, primarul a așternut masă mare, firesc stropită cu Grasă de Cotnari. Se ridică primul pahar. Hatmanu, în prelungi tă pauză bahică (valabilă și astăzi), lasă paharul jos: „Știți, eu nu beau vin”: Și a pierdut alegerile. Cum să spui la Cotnari, că nu bei Cotnar!? N-a mai contat nici prestigiul pictorului Hatmanu, nici susținerea rubedeniilor răspândite prin satele din jurul Cotnarilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
câți ani ar avea Te bate-un gând de zile mari: Ștefan tot „Cotnari” ar bea La Ștefan, de pronunți „MOLDOVA”, Păstorel, fărʹ de pereche, La Păstorel când zici „COTNARI”. Nu l-ar duce la ureche! VINUL DE COTNARI APRECIERE BAHICĂ Cotnariu-i bun, enorm îmi place, Bun e vinul de Cotnari Iar calității lui mă-nchin, Ce se bea la zile mari. Dar nu Știu, zău, cum de se face, E o vorbă de pe-aici: Că permanent e prea puțin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]