310 matches
-
Valea Mare, Valea Largă, Valea Lungă, Valea Râului, Râul Mare, Odovajnița (Apa Mare), Valea Izvoarelor, Valea Fântânilor, Strîmbu, Adâncata; - după felul scurgerii: Repedea, Bistra, Bistrița, Bistrețu, Homorod; Apele Vii și opus Valea Seacă, Seaca, Sohodol; Pluvaia, Potopinu, Potopu, Valea Urloii, Urluia; Bahna, Valea cu Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
prinse vaca de nări și-i vârî adânc în beregată gâtul șipului. Răsucindu-și grumazul, vita, aproape înecată, fu nevoită să înghită cu bale uleiul. - De-acuma dați-i drumul și fugăriți-o. Tremurici mână vita roșie pe drumeagul dinspre bahnă, făcu un ocol către livada popii și de acolo o aduse înapoi. Umflată pepene, vaca venea în trap ușor. - Se baligă ! chiui de departe Tremurici. - Ei, de-amu a scăpat, zise Hortolomei, și, ușurat, se puse săși răsucească o țigară
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dispoziție a omului. - Cum am fost eu ieri după lemne în pădure pe Chihan, am venit sara cam trudit. M-am lăsat oleacă pe cuptor și, după ceam ațipit, parcă îmi trece prin gând să mă duc la grâul din bahnă, că parcă era vară. Mă duc eu și numai ce văd pe zonă unul cu șapcă și cu halat alb. Călca mărunțel pe cărare. I-am dat bonjur și odată el mă întreabă : „Ce mai faci tu, măi, Vică Gheorghiță
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cucoane Grigoriță, și găsesc urmă pe cărarea asta... Erau multe labe pe omăt... Trecuse Sfântu-Andrei, umblau jivinele potăi... Găsesc eu urma, o cercetez, o găsesc afară din pădure până-ntr-un loc, o mai găsesc spre sat, pe urmă spre bahnă, întoarsă... Mă gândesc eu că-s în bahnă... Și m-am dat așa, la marginea pădurii, cucoane Grigoriță, m-am dosit între tufișuri, ș-am început să-i urlu... Urlu eu o dată, urlu eu de două ori, numa’ ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Erau multe labe pe omăt... Trecuse Sfântu-Andrei, umblau jivinele potăi... Găsesc eu urma, o cercetez, o găsesc afară din pădure până-ntr-un loc, o mai găsesc spre sat, pe urmă spre bahnă, întoarsă... Mă gândesc eu că-s în bahnă... Și m-am dat așa, la marginea pădurii, cucoane Grigoriță, m-am dosit între tufișuri, ș-am început să-i urlu... Urlu eu o dată, urlu eu de două ori, numa’ ce-i aud că-mi răspund din bahnă... Acolo erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-s în bahnă... Și m-am dat așa, la marginea pădurii, cucoane Grigoriță, m-am dosit între tufișuri, ș-am început să-i urlu... Urlu eu o dată, urlu eu de două ori, numa’ ce-i aud că-mi răspund din bahnă... Acolo erau, în trestii... Iar îi chem, și mai aștept... Atunci i-am zărit că ies... Erau șase... Da’ unu mare, înainte, ia așa, cucoane Grigoriță... (Și Vasile înjură și arătă cu mâna, de la pământ, mărimea lupului.) Încep eu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
descântat puțin, cu glasul lui aspru: —Iaca, măi băiete, aicea-s vitele. Într-un ocol sunt mulgătoare, dincolo sterpe, mai încolo juncile, juncii; iaca, toate sunt după rânduială așezate... Tu îi lua mulgătoarele. Acestea trebuiesc purtate la locuri bune, prin bahnă, unde mai este iarbă verde, ori prin locurile unde a mai rămas mohor... —Bine, bade Sandule, om merge și mi-i arăta și locurile. Așa-i, om merge, macar că le știu și băitanașii iștia... Măi, strigă Faliboga către băieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
strângeau în văgăune liniște. Trezite sub cătușa înghețului târziu, în câmp pulsau miriade de viețuitoare iar pe izlazurile moarte răsărise iarba ; abia vii, în înserare gâzele amorțeau ; chiar aerul tăcea ; iazurile încrețeau valuri mărunte. Ca o piele de buratic, în bahne lucea, printre păpurișuri, un ochi de baltă. Orice mișcare părea să aibă contururi vaste iar umbletele izvorau parcă din eternitate. Estompate în sfârșitul luminii, dealurile pustii urcau spre cer. Dincolo de sensul comun, o lume fantastică și ireală își dură iluzia
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
și se aplecă pe fereastră. Întunericul creștea, parcă, din smârcurile de pe stradă, becurile chioare abia dacă izbuteau să lumineze ferestrele, cum nu sufla nici vântul, întunericul și lumina se țineau deoparte, fiecare cu un sentiment de nemulțumire. Aici era cartierul Bahne, nu se știe cine și de ce îi dăduse numele ăsta. Blocurile nu erau prea înalte și nu existau copaci, așa că luna și stelele nu s-ar fi acoperit, dacă voiai să le vezi cu tot dinadinsul. Și totuși, soarele și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
vase ce pot fi raportate epocii de sfârșit a bronzului, cultura Noua-Coslogeni, un fragment de topor-ciocan din piatră, cu urmă de perforație pentru coadă. S-a găsit și ceramică de la vase ce aparțin secolelor IV-II î. Hr., precum și feudalismului timpuriu. Pe Bahnă, la o distanță de 500 - 600 m vest de Casadie, a fost pus în evidență un punct cu vestigii arheologice la excavarea canalului de regularizare a Bârladului, în 1978. Cu această ocazie a fost secționată marginal o veche așezare, scoțându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În rândurile precedente am consemnat deja situații și obiecte rezultate în urma cercetărilor de suprafață, ce conving asupra existenței unei civilizații geto-dacică numită clasică în literatura de specialitate, adunate pe parcursul mai multor decenii din locurile amintite: La Bucur, Pe Casadie, Pe Bahnă, în zona hotarului Umbrărești-Barcea din lunca Bârladului, Pe Boiereasca, loc situat la nord de moșia răzeșească și căruia îi spuneam în copilărie „pe din sus” (o expresie a noastră și nu un nume propriu). Dar pot fi văzute urme de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Rulmentul reapare după anul 1992 ca publicație a S.C. Rulmentul S.A. Bârlad în paginile sale, alături de aspecte de ordin economic și social, proprii unității, publică informații variate, culturale, istorice, manageriale etc. Din colegiul de redacție de la Rulmentul fac parte; Olga Bahnă, Vasile Crăsneanu, Carmen Dima, Aurelia Doboș, Corneliu Florența, Cătălin Ghenade, Ovidiu Mastacan, Adina Murariu, Florin Păunescu, Florin Pricop. * Rulmentul - 25 ani de la făurirea... Rulmentul, foaie volantă editată de Comitetul de partid și Consiliul oamenilor muncii de la I.R. Bârlad, 1978, la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bacău (1895). Et.: ap. arșiță “teren defrișat” (sinonim cu curătură, runc - de origine latină - și laz - de origine slavă) d. lat. arsicia. Menționăm că numele topic Arșița (simplu sau însoțit de determinanți) este întâlnit în toate zonele geografice din România. BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele dicționare (Candrea - Adamescu, Șăineanu) indică o etimologie multiplă (poloneză, rusă, cehă și slovenă), în cel al lui Scriban găsim adevărata etimologie: ap. bahnò « loc mlăștinos, smârc » d. ucr. bagno (pronunțat bahno
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
BAHNA, loc mlăștinos în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele dicționare (Candrea - Adamescu, Șăineanu) indică o etimologie multiplă (poloneză, rusă, cehă și slovenă), în cel al lui Scriban găsim adevărata etimologie: ap. bahnò « loc mlăștinos, smârc » d. ucr. bagno (pronunțat bahno ). Atât apelativul bahnă, cât și toponimul Bahna sunt cunoscute în special în Moldova, Bucovina și Maramureș. BOLOVĂNIȘ, pârâu, afluent pe dreapta al Trotușului, de lângă satul Făget, care izvorăște de sub vârful Oronias (Munții Ciuc) și are o lungime de 8 km
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în nord-vestul localității Dumbrava. Et.: dacă unele dicționare (Candrea - Adamescu, Șăineanu) indică o etimologie multiplă (poloneză, rusă, cehă și slovenă), în cel al lui Scriban găsim adevărata etimologie: ap. bahnò « loc mlăștinos, smârc » d. ucr. bagno (pronunțat bahno ). Atât apelativul bahnă, cât și toponimul Bahna sunt cunoscute în special în Moldova, Bucovina și Maramureș. BOLOVĂNIȘ, pârâu, afluent pe dreapta al Trotușului, de lângă satul Făget, care izvorăște de sub vârful Oronias (Munții Ciuc) și are o lungime de 8 km. Et.: ap. bolovan
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Et.: dacă unele dicționare (Candrea - Adamescu, Șăineanu) indică o etimologie multiplă (poloneză, rusă, cehă și slovenă), în cel al lui Scriban găsim adevărata etimologie: ap. bahnò « loc mlăștinos, smârc » d. ucr. bagno (pronunțat bahno ). Atât apelativul bahnă, cât și toponimul Bahna sunt cunoscute în special în Moldova, Bucovina și Maramureș. BOLOVĂNIȘ, pârâu, afluent pe dreapta al Trotușului, de lângă satul Făget, care izvorăște de sub vârful Oronias (Munții Ciuc) și are o lungime de 8 km. Et.: ap. bolovan (care are și varianta
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ales, franceză și italiană). Uneori, o localitate apare cu același nume, dar în variante diferite, de la un secol la altul sau chiar la o distanță de câteva decenii. Să dăm și aici câteva exemple notabile: Ardeaoa - Ardăoani - Ardeoani - Ardeoanii - Ardăoanii; Bahnă - Bahni - Bahnele; Borșanii - Borșani - Bârșani - Borșenii - Boroșanii; Buciumii - Buciumenii - Buciumi; Căiuți - Căiuțul; Comanul - Poiana lui Coman - Slobozia Coman - Săliștea Comanului; Deleni - Delenii; Dohtana - Doftana - Dofteana; Gămeana - Gămea - Gămeanu - Gămeni; Gutinașul - Gutinașii - Gutinașiul - Gutinașul; Hàloșul - Haloș - Haloșiul - Hălașul; Josenii - Geosenii - Giosenii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și italiană). Uneori, o localitate apare cu același nume, dar în variante diferite, de la un secol la altul sau chiar la o distanță de câteva decenii. Să dăm și aici câteva exemple notabile: Ardeaoa - Ardăoani - Ardeoani - Ardeoanii - Ardăoanii; Bahnă - Bahni - Bahnele; Borșanii - Borșani - Bârșani - Borșenii - Boroșanii; Buciumii - Buciumenii - Buciumi; Căiuți - Căiuțul; Comanul - Poiana lui Coman - Slobozia Coman - Săliștea Comanului; Deleni - Delenii; Dohtana - Doftana - Dofteana; Gămeana - Gămea - Gămeanu - Gămeni; Gutinașul - Gutinașii - Gutinașiul - Gutinașul; Hàloșul - Haloș - Haloșiul - Hălașul; Josenii - Geosenii - Giosenii - Giosenii de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
față de punctele cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cunosc numărul singular (cam 70 %) sau cel plural, pot fi masculine sau feminine (mai numeroase în cadrul hidronimiei - nume de ape și al oronimiei - nume de înălțimi). Exemplele se găsesc în toată zona Trotușului, de la izvoare la vărsare în Siret: Albena, Bahna, Bobeica, Cascada, Corbu, Dumbrava, Grind, Lunca, Ostrov, Rediu, Salcia, Viișoara (se observă lesne că cele feminine apar cu articol definit proclitic) - Beciuri, Brazi, Ciungi, Cișmele, Coșere, Desculți, Funduri, Gropi, Iazurile, Nisipuri, Poduri ș.a. Cu privire la declinare, trebuie menționate două situații: a
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în Bucovina, unele dintre ele fiind pe cale de a ieși din vorbirea curentă. Câteva sunt strict locale, altele au proveniență ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Circ. Spor., se.fa.-e.bo.; L5T4C5U5R8NX; Thlaspietalia rotundifolii, Bromo - Festucion pallentis FAM. EQUISETACEAE *Equisetum arvense L. (Coada calului) - G., Cosm. Frecv., z.step.-e.bo.; L6T5CXU6RXN3, Arrhenatherion, Filipendulion, Artemisietea, Stellarietea mediae, Md., Tx. -Equisetum palustre L. (Barba ursului de bahne) - G., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L7TXC5U7RXN3; Magnocaricion elatae, Molinietalia, Tx. -Equisetum sylvaticum L. - G., Circ. Frecv., se.go. e.bo.; L3T4CXU6R3N4; Alnion incanae, Vaccinio - Piceetea, Tx. ÎNCRENGĂTURA SPERMATOPHYTA SUBÎNCRENGĂTURA MAGNOLIOPHYTINA (Angiospermae) CLASA MAGNOLIOPSIDA (Dicotyledonatae) SUBCLASA MAGNOLIIDAE (incl. Ranunculidae
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
realitățile desemnate înainte de toponimizare, ceea ce consolidează funcția de individualizare. Printr-o altă figură de stil, metonimia, unele toponime desemnează (și) alte topice decît cele denominate inițial, procesul, destul de frecvent întîlnit, fiind denumit transonimizare. Astfel, nume ca Făgoaia, Bucov, Ciorogîrla, Balta, Bahna, Bistrița au fost transferate de la ape la sate, iar Mălăiești, Brădești, Corbeni, Ohaba, Sîrbi au fost fost transferate de la sate la ape. Motivarea inițială, care ar fi putut diminua forța de individualizare a numelui propriu, se pierde, iar calitatea denominativă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de nume referitoare la aceleași topice, prin documentarea pe teren sau în arhive sau prin experiența de vorbitor și utilizator onimic dintr un anumit spațiu. De exemplu: Depresiunea Bîrsei și Țara Bîrsei, Alba și Limpejoara, Munții Apuseni și Carpații Apuseni, Bahna și Cîlneș, Murfatlar și Basarabi etc. Polionime „la distanță istorică“ pot fi considerate și numele care au denumit un anumit loc, au dispărut în timp, iar locul (de regulă într-o identitate nouă sau reconstruită) a primit un alt nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
oferă Mircea Ciubotaru în monografia toponimică a bazinului superior al Bîrladului. Din nucleul Băbușa (oiconim) se dezvoltă într-o primă etapă (strat) numele Poiana Băbușa, Gîrla Băbușii, Dealul Băbușa, Șesul Băbușii, Cierul Băbușii, iar în etapele (straturile) ulterioare: Fundul Băbușii, Bahna Băbușii, Coasta Băbușii, Capul Dealului (Băbușa); Pădurea Fundul Băbușii, Dealul din Fundul Băbușii, Pîrîul de la Fund, Fundul Băbușa, Drumul Capu Dealului. Tautologiile toponimice sunt formații toponimice constituite din termeni care, la nivel de apelative, sunt sinonime: Vîrful Păguiorului, Pasul Prislop
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]