238 matches
-
coboară treptele, se strecoară pe poarta din fier forjat și se pierde în lapoviță, ca o umbră. A închis și ea ușa, apoi, cu greu, pe rînd, a dus traistele în bucătărie. Doamne, copilul ăsta-i nebun! a exclamat, desfăcînd baierele traistelor. Maria a găsit-o fericită, trebăluind în jurul mesei pline. O singură dată fata a întrebat de unde atîtea bunătăți, apoi, după ce a mîncat, zărind între timp traistele, s-a retras să învețe, schimbată dintr-o dată, cu ochi răi, de dușmancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Richard în acea seară. Apoi s-a uitat la mine. — Nu-i așa că am dreptate, Barbara? — Ei bine, poate că nu e așa de rău că Sheba e precaută, am zis. Poate știe ea câte ceva despre cum e să strângi baierele pungii. La urma urmelor, e fiică de economist. — Pfaf, a făcut Richard un gest nervos. Sheba nu știe nimic despre bani. Prudența ei vine din ignoranță. Atunci a sunat telefonul și Sheba a ieșit din cameră ca să răspundă. Richard a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dezlipește de pe curul bombat al unei muncitoare la, probabil, fabrica de Îndreptat șine de tren, sînteți În Calea Severinului, la a doua stație, și ea Își dă seama că un hoț i-a furat geanta, mai precis, i-a tăiat baierele traistei hippy, de piele Întoarsă, și acum, la 10 jumate seara, nu mai are nici acte, nici portofel, nici chei. Ce facem? Cum intrăm În casă? Sigur că-ți amintești jacheta ei din imitație de leopard. De fapt, era o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mâinile șefului familiei, iar autoritatea lui se impune fie că este vorba de fiicele sale, fie că este vorba de fiii săi. Aceștia trebuie să asculte și să se supună alegerii tatălui, tatăl fiind de altminteri persoana care de ține baierele pungii și controlul economic al familiei. Au to ri ta tea tată lui în conducerea politicii matrimoniale este confirmată deseori de micile în sem nări testamentare atunci când bărbații familiei țin să marcheze îndeplinirea atribuțiilor care le revin față de copii, mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rupturi radicale sociale și politice. Dacă se operează cu eșantioane generaționale reprezentative, calificarea de transgenerațional pentru seturile de atitudini și valori sociale este întemeiată, așa cum atestă și alte studii structurale realizate în ultimii ani (Homer, 1993; Scott, 2000; Boehnke, Hadjar, Baier, 2007; Boehnke, 2008). Prin urmare, ipoteza la longue duree se confirmă, iar straturile sociale investigate sînt caracterizate prin următoarele patternuri transgeneraționale, atît la nivelul valorilor (cu un accent aparte pe valorile conservatoare), cît și al atitudinilor fundamentale: interdependență (scoruri specifice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
apar astfel de situații în cazul acestei noțiuni. A recompensa presupune darea unei recompense, a pedepsi aplicarea unei pedepse, dar a ierta nu implică consecințe palpabile, e.g. înmânarea unui certificat scris de iertare"157. I s-a replicat de către K. Baier că "pedepsirea și iertarea sunt feluri certe de a face ceva, adică îndeplinirea unei proceduri mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva". Diferența importantă dintre pedeapsă și grațiere se referă la faptul că presupun categorii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Quinton face o trecere nelegitimă de la "E necesar ca pedeapsa să fie pentru un delict" la "E necesar ca pedeapsa să fie pentru o persoană care a comis delictul"175. Teza lui Quinton conține o greșeală evidentă, indicată de Kurt Baier în articolul său Is Punishment Retributive 176. Quinton se bazează pe o comparație între "a pedepsi" și "acea clasă familiară de verbe a căror utilizare la timpul prezent persoana întâi este în mod semnificativ diferită de restul utilizărilor" și susține
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este în mod semnificativ diferită de restul utilizărilor" și susține că a spune " Te pedepsesc pentru ceva ce n-ai făcut" este la fel de absurd cu a spune "promit să fac ceva ce nu este în puterea mea"177. În replică, Baier arată că verbul "a promite" este un cuvânt performativ, în timp ce "a pedepsi" nu este. Dacă folosim verbul "a pedepsi" în sens performativ, atunci "eu te pedepsesc" ar însemna de fapt "eu te condamn". Prin urmare, Quinton nu se referă la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și lipsită de aplicabilitate. Utilitatea este irelevantă pentru aplicarea normei, pentru că odată ce o normă a fost stabilită, pedeapsa este hotărâtă în funcție de vinovăție; odată ce normele sunt aplicabile, fac pronunțarea sentinței să le urmeze cu necesitate"179. În ciuda greșelii evidențiate de K. Baier, teza lui Quinton a demonstrat că poate supraviețui corectării ei și se bucură în continuare de o largă acceptare. Ea constituie și punctul de plecare al încercării lui Richard Hare de a dovedi că utilitarismul și kantianismul nu trebuie să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
1996. Aristotel, Etica nicomahică, traducere de Traian Brăileanu, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Armstrong, K.G., The Retributivist Hits Back, în Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972. Baier, Kurt, Is Punishment Retributive?, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment, State University of New York Press Albany, 1972. Banks, Cyndi, The Purpose of Criminal Punishment, în vol. Criminal Justice Ethics. Theory and Practice, Sage Publication, Inc., 2004 Bauman, Zygmunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
30 Aristotel, 27, 28, 33, 34, 35, 84, 85, 148, 166, 215 Armstrong, K.G., 185, 190, 219, 220, 223, 229 Augustin, Sfântul, 28, 61, 75 Austin, J. 22, 50, 51, 52, 53, 55, 56, 68, 117 Ayer, A., 21 B Baier, K., 189, 191, 221, 222, 231 Beccaria, C., 183, 209, 210, 211, 212 Bentham, J., 20, 25, 26, 47, 48, 59, 67, 77, 81, 94, 210, 226 Buber, M., 29 Buckle, S., 33, 34, 35, 39 C Cătineanu, T., 17
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Joel Feinberg, The Expressive Function of Punishment (Funcția expresivă a pedepsei) în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972, p. 25. 80 J. Feinberg, op. cit., pp. 25-28. 81 Kurt Baier, Is Punishment Retributive?, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment, State University of New York Press Albany, 1972, p. 20. 82 K. G. Armstrong, op. cit., p. 36. 83 E. Durkheim, op. cit., p. 104. 84 Ibidem, p. 105. 85 Cyndi Banks
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
K. G. Armstrong, op. cit., p. 36. 83 E. Durkheim, op. cit., p. 104. 84 Ibidem, p. 105. 85 Cyndi Banks, The Purpose of Criminal Punishment, în vol. Criminal Justice Ethics. Theory and Practice, Sage Publication, Inc., 2004, p. 104. 86 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 87 Ibidem, p. 17. 88 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 89 C. Rotaru, op. cit., p. 64. 90 Stanley E. Grupp, Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971, p. 5. 91 Stanley E. Grupp, op. cit., p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 104. 84 Ibidem, p. 105. 85 Cyndi Banks, The Purpose of Criminal Punishment, în vol. Criminal Justice Ethics. Theory and Practice, Sage Publication, Inc., 2004, p. 104. 86 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 87 Ibidem, p. 17. 88 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 89 C. Rotaru, op. cit., p. 64. 90 Stanley E. Grupp, Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971, p. 5. 91 Stanley E. Grupp, op. cit., p. 6. 92 Imm. Kant, Metafizica moravurilor, în M. Flonta și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
9. 155 K. G. Armstrong, op. cit., p. 36. 156 J. D. Mabbott, Punishment (Pedeapsa), în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment (Teoriile pedepsei), Indiana University Press, Bloomington, London, 1971, p. 47. 157 A. M. Quinton, op. cit., p. 12. 158 Kurt Baier, op. cit, p. 23. 159 Ibidem, p. 24. 160 J. D. Mabbott, op. cit., pp. 49-51. 161 A. M. Quinton, op. cit., p. 7. 162 K. G. Armstrong, op. cit., p. 37. 163 A. M. Quinton, op. cit., pp. 12-13. 164 C. Rotaru, op. cit., p. 122
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 38. 173 A. M. Quinton, op. cit., pp. 6-7. 174 A. M. Quinton, op. cit., p. 10. 175 R. Hare, Pedeapsa și dreptatea retributivă, traducere de Maria Cernat, în: V. Mureșan (editor), Filosofia morală a lui Richard M. Hare, p. 347. 176 Kurt Baier, Is Punishment Retributive, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972, pp. 16-24. 177 A. M. Quinton, op. cit., p. 11. 178 K. Baier, op. cit., p. 21. 179 A. M. Quinton, op. cit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Richard M. Hare, p. 347. 176 Kurt Baier, Is Punishment Retributive, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972, pp. 16-24. 177 A. M. Quinton, op. cit., p. 11. 178 K. Baier, op. cit., p. 21. 179 A. M. Quinton, op. cit., p. 15. 180 R. Hare, Pedeapsa și dreptatea retributivă, p. 352. 181 Ibidem. 182 R. Hare, Pedeapsa și dreptatea retributivă, pp. 352-353. 183 Ibidem, pp. 353-354. 184 H. L. A. Hart, "Prolegomenon to the
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pună la „bătaie” și așa se face că cea de-a doua Romă, Constantinopolul, a căzut în mâna lui Mahomed al II-lea, la 1453. Orice împotrivire contra expansiunii otomane era înconjurată și privită cu simpatie, atâta timp cât nu implica desfacerea baierelor pungii, chiar dacă promotorii luptei antiotomane erau „schismaticii” ortodoxi din sud-estul european, considerați tot atât de periculoși ca „păgânii necredincioși” , poziție exploatată cu abilitate și de turcii mahomedani care-și extind dominația și datorită opoziției catolicism - ortodoxism . Interesele și integritatea țărilor catolice trebuiau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a le face dreptate. După cum se poate vedea, memoria individuală se pliază pe modele preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I, Prier, 2000. Baier, Hannelore (ed.), Deportarea etnicilor germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Hora, Sibiu, 1994. Volumul conține documente privind deportarea, grupate tematic (cadrul internațional În care a avut loc deportarea, pregătirea deportării, protestele, ridicările, deportarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și lichitura și diochitura/ De fete mari , de vădane, de nebuni,/ De zăncite , de despletite, de zălude, de breahude./ Să iasă de la inima lui Ion/ De sub inimă, de la baierele inimii,/ Din chele, de sub chele, dintr-o mie de ciocănele/ Să rămână curat, luminat/ Ca soarele când răsare/ Ca busuiocul în floare/ Descântecul de la mine,/ Leacul de la Maica Domnului’’. Se descânta de trei ori. După primul descântec se bea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
printre degete. Este doar una din căile sugestiei. Antiteza dintre bogăția peisajului și penuria din palma cerșetorului poate merge la fel de bine și pe linia empatiei cu cel În nevoie. Se pare că abundența coloristică a naturii nu reușește să desfacă baierele pungilor trecătorilor. Aurul toamnei nu se convertește În compasiune. Doar dacă nu cumva, fascinat de splendoarea toamnei (ipoteză pe cît de generoasă, tot pe atît de ironică), cerșetorului (căzut În reverie)... i-ar fi scăpat printre degete celelalte monede aruncate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mod inextricabil, așa cum susține E. Burke; - contract mai puțin extins între membrii unei generații și membrii generației imediat următoare, așa cum susține Rawls; - drepturi bazate pe ideea că generațiile viitoare vor avea cam aceleași interese, nevoi și drepturi, așa cum susțin A. Baier, G. Pletcher, E. Partridge. 2. Drepturile generațiilor viitoare sunt drepturi in rem care presupun datorii imperfecte în sens kantian. 3. Avem datorii față de generațiile viitoare și putem vorbi despre diferențe de grad între aceste datorii, comparativ, în primul rând, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unu din noapte îl învăț să pășească, înțelegerile lui fără plîns, primește o pungă de bomboane și pachetul de biscuiți, are bărbatul, ia, desfă, dulciuri drajeuri, nici măcar un mulțumesc! vraja care ține limbile de înțeles se dezleagă, limbile se abțin, baierele pungilor deschise pe rînd, conțin somn, mama la o țigară, cum o asociezi maternității, pași în schițe involuntare, vorbeai în detrimentul pruncului, te plictisești, lambriul pilonului de pe mijlocul sălii, biet duet în distragerea atenției de la minunatele mișcări posibile, copilul ți le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ghetele proaste! mimica mamei, nu pleacă, nu vă temeți! la coborîre pe jos crusta de gheață, excedat de aventură, la 14 ani la Timișoara și înapoi, acuma la sfîrșit o făceai! pași aerieni, geanta dusă cu părinții, te țin de baierele ei, Romanul cu malul de Moldovă, comuna suburbană Horia, centrul, hotelul, unul știe, altul fixează reperele, noaptea asta trag la ei, dar merg la casa mea la Stejaru, stau cu fata mea, a patra fată, cea cu mintea rătăcită, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Peter, Anuichi, Silviu, Aquino, Toma d', Apafi, Mihai, Arayo, Rabbi Solomon Ben, Aramont, Gabriel Luetz Baron d’, Aristofan, Aristotel, Armbruster, Adolf, Aron, P. P., Aron Tiranul (principe al Moldovei), Aschenazi, Salomon, Atzel, Peter, Augustin, B Bach, Johann Sebastian, Bacon, Francis, Baier, Johannes, Bainglass, S., Bakfark, Valentinus Gref, Balăzs, Eva, Balăzs, H., Barițiu, G., Barth, Hans, Basarab, Matei, Basarab, Neagoe, Batthyăni, Ignăc, Bayle, Pierre, Bălcescu, N., Bărnuțiu, Simion, Beck, Hans Georg, Bel, Mathias, Bela al II-lea, Bela al IV-lea, Belsius
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]