198 matches
-
taie oi, cămile sau vaci și împarte carnea la rude, prieteni sau musafiri. Naționalitatea uigură organizează în zilele de Corban un festival al cântecelor. Kazahii, kârgâzii, tadjicii și uzbecii participă la curse de cai, lupte și întreceri în prinderea oilor. Bairamul mic Bairamul mic este sărbătoarea comună a naționalităților hui, uigură, kazahă, uzbecă, tatar, kârgâză, sala, dongxiang și bao'an. Aceasta are loc la începutul lunii octombrie, după calendarul islamic. În fiecare an, în luna septembrie este Ramadanul. Timp de 29
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cămile sau vaci și împarte carnea la rude, prieteni sau musafiri. Naționalitatea uigură organizează în zilele de Corban un festival al cântecelor. Kazahii, kârgâzii, tadjicii și uzbecii participă la curse de cai, lupte și întreceri în prinderea oilor. Bairamul mic Bairamul mic este sărbătoarea comună a naționalităților hui, uigură, kazahă, uzbecă, tatar, kârgâză, sala, dongxiang și bao'an. Aceasta are loc la începutul lunii octombrie, după calendarul islamic. În fiecare an, în luna septembrie este Ramadanul. Timp de 29 sau 30
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Antonescu. arborele genealogic al familiei ion c. brătianu SCHEMA GENEALOGICĂ A FAMILIEI BRĂTIANU † Dima cumpără moșie în Șuici la 1570, mort la 1623, căs. cu Stanca, fiica † Căpitanul Iene † Pârcălabul Ienache, mort la 1723 † Logofătul Iene zapciu la banii pocionului bairamului la 1727, mort la 1776, căs. cu Safta, fiica comisului Vlădescu † Oancea † Vistierul Constantin (Dincuță) † Constantin † Constantin † Zoe † Elena † Maria † Mihăiță fără posteritate † Ion fost vătaf de plai căs. cu Victoria Păianu a doua oară † Ion sau Nică căs. cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să mănânce sărmăluțe cu mămăligă caldă, în aspectul țărănesc al sălii de mese. Urcați în camere, instalară boxele, orga de lumini și, o dată ce muzica cuprinse clădirea, fetele dădură năvală în fața oglinzii, să se gătească. Băieții veniră să le invite la bairam. Luana ezita. Prefera să rămână în cameră decât să repete experiența nu de mult petrecută. Mara insistă să meargă împreună. Forțată să participe la distracție, Luana descoperi o atmosferă incendiară. Se dansa nebunește, se bea bere. Lumina difuză și aglomerația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
glas. Avea, în sfârșit, posibilitatea să plângă, fără lacrimi, fără să se vaite. Să-și verse amarul prin cântec, acel vers melodios blestemat de a da roade numai în durere. Tinerii aplaudară extaziați, bătură din picioare. Din ziua aceea, fiecare bairam se încheia cu repertoriul celor doi. La un moment dat, au înregistrat câteva casete și Victor i-a propus o modalitate de participare la diferite spectacole. Luana a refuzat categoric. Nu avea starea necesară unei astfel de activități și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de istorie. Debutul literar și-l face în 1939, cu nuvela Ctitorii de grai bătrân. De la Herța, în „Viața românească”. Un an mai târziu îi apare în „Însemnări ieșene” povestirea Pleacă dilijansa, care va fi inclusă și în volumul Răzmerița bairamului domnesc (1943). Sub titlul Pe urmele lui Vasile Bălțatu la întrecere de halca, tipărește în „Iașul nou” (1954) o secvență din romanul, rămas în manuscris, Volnicii norodului, care cunoaște două faze intermediare: Flamura cernită (1945) și, mai târziu, Paloșul cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
și barocă, acțiunea, condusă cu mână sigură, este dinamică, povestirile sunt concise, lectura agreabilă și antrenantă. Autorul are capacitatea de a reține amănuntul revelator pentru firea personajului, care se definește prin gest și replică, întocmai ca în teatru. SCRIERI: Răzmerița bairamului domnesc, București, 1943. Repere bibliografice: Gheorghe Băileanu, Note autobiografice, titluri, lucrări, activitate, jurisprudențe, aprecieri, Iași, 1939; G. C. Nicolescu, „Răzmerița bairamului domnesc”, UVR, 1943, 11; Petru Comarnescu, Romanțările istorice și juridice ale d-lui Gh. Băileanu, „Timpul”, 1943, 2173; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
reține amănuntul revelator pentru firea personajului, care se definește prin gest și replică, întocmai ca în teatru. SCRIERI: Răzmerița bairamului domnesc, București, 1943. Repere bibliografice: Gheorghe Băileanu, Note autobiografice, titluri, lucrări, activitate, jurisprudențe, aprecieri, Iași, 1939; G. C. Nicolescu, „Răzmerița bairamului domnesc”, UVR, 1943, 11; Petru Comarnescu, Romanțările istorice și juridice ale d-lui Gh. Băileanu, „Timpul”, 1943, 2173; Mihai Ursachi, George Băileanu, CRC, 1975, 29; S. Marin, O valoroasă retrospectivă istorică, TR, 1969, 49; Maftei, Personalități, III, 38-39. G.H.-T
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
2); frumos (2); împreună (2); legare (2); mariaj (2); moarte (2); nunta (2); povară (2); preot (2); prostie (2); răsplată (2); rege (2); sfînt (2); sfîntă (2); sfințenie (2); simbol (2); soți (2); zurgălăi (2); acțiune; de argint; aură; aureolă; bairam; basm; bine; binecuvîntare; blîndețe; botez; brad; buchet; bucurii; bunăvoie; călătorie; cap; cărămidă; cerească; civil; clar; colac; colind; colindă; comoară; coroană de flori; cred; cucoană; cumătră; cuminte; cununat; cununiță; cuvînt; dans; de; demult; devotament; dispoziție; distracție; divorț; dorință; drăguță; Dumnezeiască; Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lînă (2); mîndrie (2); naționalism (2); naționalitate (2); nimic (2); pînză (2); populară (2); românească (2); simbol (2); strai (2); subțire (2); tu (2); vară (2); absurd; aclamație; acoperămînt; acum; se află; alergie; animăluț; apă; aprobare; apucă; as; așa; baie; bairam; bătrînețe; bej; bluză populară; borangic; brodat; bună; bundiță; bunici; caldă; cana; o cană; căldură; cămașă națională; cămașă populară; cămașă tradițională; ceai; cere; cioban; ciocîrlie; ciupici; de cînepă; codiță împletită; colegi; colorată; concert; copac; costum național; costum tradițional; croșetat; cusută manual
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împlinire (5); soți (5); vis (5); oameni (4); bucurii (3); ceremonie (3); chef (3); cheltuială (3); cumătrie (3); de vis (3); dorință (3); gălăgie (3); în cer (3); început (3); înmormîntare (3); jurămînt (3); mută (3); poveste (3); aglomerație (2); bairam (2); băutură (2); ca în poveste (2); casă (2); chin (2); copii (2); cumetrie (2); cuplu (2); faină (2); frumos (2); frumusețe (2); închisoare (2); joc (2); legătură (2); mariaj (2); minunat (2); mîncare (2); muri (2); nuntași (2); prostie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
studenții rudimentari. În sfîrșit, în urma unui lanț de evenimente suprarealiste, declanșate la o petrecere libertină (unde nu dorise să participe, dar a cedat la insistențele ultimative ale consoartei), Wilt reușește să fie arestat și anchetat, sub suspiciunea de omor. La bairamul amintit, protagonistul, în stare de ebrietate, fusese umilit public de amfitroană, o americancă postmodernă, femi nistă și nimfomană, care l-a înțepenit într-o păpușă gonfla bilă, expunîndu-l apoi tuturor. Eva Wilt, nevasta persona jului, isterizată, pleacă într-o croazieră
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
E drept că zona centrală a sinonimiei și a înnoirii permanente se află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful, de pildă, e în adeseori monstru: „Crede că de fiecare dată
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
la registrul colocvial, fiind greu compatibil cu stilul formal, oficial. Originea lui turcă este emblematică în română pentru un fenomen mai general: orientalismul inerent adevăratei petreceri. Se poate constata că și alți termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude totuși sursele occidentale: din franceză provin soarea, soir, banchet, chermesă, partuză; iar englezismul party este foarte la modă în prezent (“Party-ul va continua la Discoteca Millenium, unde motocicliștii
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
un chiolhan; un ceai nu este numai o băută, o chermesă nu e o partuză ș.a.m.d. Moda limbajului juvenil poate însă crea sinonimii ad-hoc, prin exacerbarea frecvenței în uz a câte unui termen. Astfel, seria soir - ceai - chindie - bairam - party oferă cîteva repere pentru plasarea unui discurs juvenil de-a lungul mai multor decenii. Nu sînt foarte sigură de raportul dintre ultimele elemente citate și succesiunea generațiilor mai noi; cuvîntul ceai mi se pare însă un exemplu cert și
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
în melodii nostalgice („Mi-e dor să mai merg la un ceai, la un ceai, / Să fiu liceanul bălai etc.”). Există, în plus, clare diferențe regionale. Un schimb de mesaje de pe un forum din Internet pare să indice că substantivul bairam e simțit ca „regățenism”, poate ca muntenism, dacă nu chiar ca element tipic al argoului din Capitală: un timișorean îi scrie unui bucureștean: „Păi trebuie să iei legătura cu ceva studenți de pe-acolo să te «cazezi», adica să chefuiești
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
e simțit ca „regățenism”, poate ca muntenism, dacă nu chiar ca element tipic al argoului din Capitală: un timișorean îi scrie unui bucureștean: „Păi trebuie să iei legătura cu ceva studenți de pe-acolo să te «cazezi», adica să chefuiești (bairam cred că spuneți voi) timp de 2 nopți”. Altul intervine: ”ahahah , deep, ce l-ai înțepat cu «bairam», mai bine îi ziceai că stă într-un oraș la 300 km de Istanbul. Totuși cred că înțelegea singur ce înseamnă «a
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
timișorean îi scrie unui bucureștean: „Păi trebuie să iei legătura cu ceva studenți de pe-acolo să te «cazezi», adica să chefuiești (bairam cred că spuneți voi) timp de 2 nopți”. Altul intervine: ”ahahah , deep, ce l-ai înțepat cu «bairam», mai bine îi ziceai că stă într-un oraș la 300 km de Istanbul. Totuși cred că înțelegea singur ce înseamnă «a chefui» hahaha”. Primul revine: “eu i-am auzit zicand «bairam» la petreceri, chefuri etc. Mă gândeam că nu
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
intervine: ”ahahah , deep, ce l-ai înțepat cu «bairam», mai bine îi ziceai că stă într-un oraș la 300 km de Istanbul. Totuși cred că înțelegea singur ce înseamnă «a chefui» hahaha”. Primul revine: “eu i-am auzit zicand «bairam» la petreceri, chefuri etc. Mă gândeam că nu-i familiarizat cu termenul, nu a fost cu intenția de-a face o glumă” (onlinesport.ro). Sensul de petrecere al lui bairam (evoluție semantică foarte firească) e vechi în română și este
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
a chefui» hahaha”. Primul revine: “eu i-am auzit zicand «bairam» la petreceri, chefuri etc. Mă gândeam că nu-i familiarizat cu termenul, nu a fost cu intenția de-a face o glumă” (onlinesport.ro). Sensul de petrecere al lui bairam (evoluție semantică foarte firească) e vechi în română și este atestat, de pildă, în corespondența lui Creangă. Ceea ce probabil diferă de la regiune la regiune e uzul său în limbajul tineresc, pentru a denumi orice fel de petrecere; în unele zone
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
este atestat, de pildă, în corespondența lui Creangă. Ceea ce probabil diferă de la regiune la regiune e uzul său în limbajul tineresc, pentru a denumi orice fel de petrecere; în unele zone, frecvența e maximă - „am agățat o gagică la un bairam”, fanclub.ro); „înainte de Anul Nou a început calvarul: mai un Cristi (adica un bairam), mai un Ionuț (încă 3-4 bairamuri), mai un Vasilică (vreo două bairamuri), la care s-a mai adăugat Revelionul” (EZ 4.01.2001); dovadă și oscilațiile
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
regiune e uzul său în limbajul tineresc, pentru a denumi orice fel de petrecere; în unele zone, frecvența e maximă - „am agățat o gagică la un bairam”, fanclub.ro); „înainte de Anul Nou a început calvarul: mai un Cristi (adica un bairam), mai un Ionuț (încă 3-4 bairamuri), mai un Vasilică (vreo două bairamuri), la care s-a mai adăugat Revelionul” (EZ 4.01.2001); dovadă și oscilațiile pluralului: bairamuri, dar și bairame (“ Chestiile cu bairame și așa mai departe... sunt relative
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
tineresc, pentru a denumi orice fel de petrecere; în unele zone, frecvența e maximă - „am agățat o gagică la un bairam”, fanclub.ro); „înainte de Anul Nou a început calvarul: mai un Cristi (adica un bairam), mai un Ionuț (încă 3-4 bairamuri), mai un Vasilică (vreo două bairamuri), la care s-a mai adăugat Revelionul” (EZ 4.01.2001); dovadă și oscilațiile pluralului: bairamuri, dar și bairame (“ Chestiile cu bairame și așa mai departe... sunt relative”, fanclub.ro).
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
de petrecere; în unele zone, frecvența e maximă - „am agățat o gagică la un bairam”, fanclub.ro); „înainte de Anul Nou a început calvarul: mai un Cristi (adica un bairam), mai un Ionuț (încă 3-4 bairamuri), mai un Vasilică (vreo două bairamuri), la care s-a mai adăugat Revelionul” (EZ 4.01.2001); dovadă și oscilațiile pluralului: bairamuri, dar și bairame (“ Chestiile cu bairame și așa mai departe... sunt relative”, fanclub.ro).
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
ro); „înainte de Anul Nou a început calvarul: mai un Cristi (adica un bairam), mai un Ionuț (încă 3-4 bairamuri), mai un Vasilică (vreo două bairamuri), la care s-a mai adăugat Revelionul” (EZ 4.01.2001); dovadă și oscilațiile pluralului: bairamuri, dar și bairame (“ Chestiile cu bairame și așa mai departe... sunt relative”, fanclub.ro).
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]