5,096 matches
-
de Emil Bizga într-o piesă de jazz, interpretată la flugelhorn. “Danube’s Fairy” (Zână Dunării), o altă piesă a lui C. Porumbescu, scrisă că o lucrare de pian solo, este aranjată aici în jazz waltz. „Danny Boy” este o balada tradițională irlandeză, care se adresează celor dezrădăcinați sau celor trimiși pe câmpurile de luptă. În prelucrarea lui, Bîzga îmbină sinceritatea lirica bucovineana cu patosul irlandez și bluess-ul american. „Acacia Flower”, piesa care a dat titlul albumului, este la origine o
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
evoluat în recital. În anul 1995 am cântat în recital la Festivalul „Maria Tănase” de la Craiova. În anul 1998 am interpretat cântece românești în programul realizat de Goran Bregović, intitulat „Tišina Balkana“, („Tăcerea Balcanilor“). O performanță a mea prezintă interpretarea baladei „Arborii îmbrățișați“, înveșmântată armonic cu muzică electronică înfățișând vântul în fiorduri. CD-ul respectiv poartă titlul „Tišina školjke“, („Tăcerea scoicii“), fiind realizat de B. Buta. În anul 2005, la Novi Sad am cântat în cadrul Festivalului ETNOFEST. La ediția 2006 a
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
interpretat melodia ” Când tu nu ești”. Pe locul III s-a clasat Ileana Puia (Uzdin), prezentându-se cu melodia ” Cu pași mărunți”. Autorul celui mai bun text este George țerna, pe ale cărui versuri George Planianin a scris piesa intitulată ”Balada întrebărilor”. Despre acest premiu a decis juriul în componența Teodora Smolean și Teodor Rămianț. Premiul revistei „Tinerețea” a revenit micuței Paul Ioana Maria. În partea a II-a, care a avut loc, sâmbătă, 14 septembrie 2013, pentru titlul de cel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
o mare parte rămase în manuscrise, ele au fost publicate de N. Albu în cadrul "Restituirilor" Editurii Dacia și în revistele literare de către Mircea Popa. Cipariu a dorit să fie poet încă din tinerețe, mai ales sub influența poeziilor și a baladelor populare ascultate de la mama lui. Filonul popular al poeziei sale este evident în majoritatea creațiilor, dar mai ales în amplul poem Pintea, a cărui paternitate e discutabilă totuși, păstrat fragmentar, un amplu tablou, viu creionat, al unei epoci de suferință
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
intenții caricaturale, și tot astfel parodii care nu recurg la pastișă, întrucît nu țintesc reliefarea unor ticuri stilistice, ci tratarea unei teme proprii în cadrul unor tipare preexistente. Sînt acele texte care apelează la procedeul substituției (ca nenumăratele "reciclări" anonime ale baladei Muma lui Ștefan cel Mare), numite în consecință parodii prin substituție. în Vara la țară, Topîrceanu nu-l pastișează pe Depărățeanu, ci preia din el doar cîteva repere verbale pentru a declanșa asociația și contrastul. De alt tip și de
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
consideră lirica lui Ion Heliade Rădulescu sub aceea a lui Cârlova și Grigore Alexandrescu, și anume în termeni acizi: "preferința estetică înduioșează omenește, dar este greșită." Nu este cruțat nici G. Călinescu, în modul în care citește cea mai reușită baladă a lui Dimitrie Bolintineanu, Mihnea și Baba, repovestind-o în termeni socotiți improprii ("horcăit cavernos", "hohot"), ceea ce nu-l împiedică pe eseist să discearnă în opera clasicului poet și un potop de compoziții dulcege. Dar, pe tot parcursul, Ilie Constantin
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
obârșia și ceara până atârnă dijma cât povara: mormântul meu înmormântat în tine. Jos înnecată-n umbra ei femeia înlăcrimată cere îndurare simțind înalte tunetul scânteia scânteia/fiu în greaua lui strânsoare bătând suav cu gingașe picioare /măsura într-o vecinică baladă/ ca o ninsoare pe pământ să cadă vestirea Domnului la mic și mare că fiul cu femeia lui o dată ne va urma pe căile lactee și fiu din fiu în dreapta c-o femee mulțește astre. Binecuvântată a șaptea poartă tremură
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Iordan Datcu Când îi apărea, în 1904, studiul Legendele Maicii Domnului, tipărit de Academia Română, Simion Florea Marian era autorul unei opere impunătoare, constituită din 20 de cărți, cu o tematică ce acoperă un larg spectru: poezii populare, balade, povești, legende, ornitologie populară, descântece, satire, o trilogie despre sărbători, o alta despre naștere-nuntă-înmormântare, un studiu despre insecte în limba, credințele și obiceiurile românilor. Era, din 1881, membru al Academiei Române, discursul său de recepție, din 1882, despre cromatica populară, făcând
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
insinuau steliștii anilor ’50, ’60, “comenzii sociale”, adică unui eticism ideologizat, nici etnicului transformat în patriotism demagogic. Ea, literatura, are propriile legi ale creșterii și descreșterii valorice, tematice, orizontul său este mereu în mișcare, fluid, nu poate încremeni în forma baladei epice a unui Deșliu, sau în simplismul unor contraste poetizate, afirmau steliștii la Congresul scriitorilor din 1956. Poziții de bun simț, de fapt, insurgente în contextul epocii, curajoase atunci, normale acum. Între ele destine de scriitori, cariere, exiluri, destrămări, refaceri
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
mărunți, tăcuți, dar fără milă. Din tot ce-am fost atîrnă numai silă Trecutul meu ca un tardiv debut. Nu am timp, nu am vrere, nu am curajul. Nu mai am nimic din ce mi-ar trebui să termin această baladă pe care am început-o în somn într-o joi: Some lives ago, One death ahead. Săgețile au obosit. Pe coarda arcului se odihnesc niște izmene puse la uscat. Lopățica mică de infanteie furată din dotarea garnizoanei a ruginit îngropată
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
prozaisme și concretețuri de anii '80, cu repetiții obsedante, cu dispreț mai mult decât cu dragoste, cu ingredientele tuturor poeziilor și poeziilor de azi, nici mai bune, nici mai slabe, nici geniale și nici maculatură. Mi-a plăcut totuși o baladă scrisă pentru vreo femeie: "Cum să nu știi? Ești mai frumoasă cu două degete decât oricare femeie/ mai fierbinte mai adâncă mai tandră/ decât orice femeie din lume/ dacă degetele tale n-ar fi deja numărate/ dacă sânii tăi n-
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
România mama scriitorului, ci din România plecase în Franța, unde-l cunoscuse pe viitorul său soț, Eugen N. Ionescu. Ca unul care l-am avut profesor, timp de un semestru, la liceu, pe Eugen Ionescu, luând de la el cunoștință de baladele lui Villon și de lirica medievală franceză, ca unul care, elev în cursul inferior de liceu, mă delectam cu lectura volumului Nu, unde tatăl meu era ironizat, dar cu respect - ceea ce nu se întâmpla cu alții -, ca unul care l-
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
Fiarei. O mie de sori Dragoste-poveste ca un foc în deșert, Ca un rug aprins Din vremi neștiute. Dragoste-poveste Din nopțile Sheherezadei În orașul pradă farsorilor Și întunericului. Strângerea de mână, Șuvița de vânt, Degetele muzicale Pe arcușul coapsei. Dragoste-poveste, Baladă, cântec șoptit, Sub vălul de mireasă al zorilor Când inima, Da, inima, Strălucește mai tare Decât o mie de sori. Ce vedeți voi cu... - Trebuie să îmi răspunzi M-a rugat înecatul privindu-mă fix, Înțepenindu-și privirea de sticlă
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
Mozaicuri romanice. Cât despre Caragiale, nu pare a fi avut cunoștință de el. în volumul de impresii de călătorie, scrie însă despre Cantemir, Șincai, Petru Maior, Alecsandri, Ispirescu, culegerile de folclor ale lui Miron Pompiliu și S. Florea Marian, traduce balada lui Brâncoveanu, pe cea a Meșterului Manole, Miorița, Miu Cobiu și o serie de doine (cu considerații asupra rolului unor invocații de tipul „Frunză verde"). Evident, junimiștii Negruzzi, Slavici și Gane nu lipsesc; nici Vlahuță, pe care l-a întâlnit
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
Cu 4 ani în urmă, a existat o situație similară și în cazul meu. Deoarece eu am primit o foarte frumoasă poezie de la acea persoană..., mi-am “permis” să-mi spun povestea tot în versuri. miercuri, 10 decembrie 2008 Mereu Balada... Cineva-ntr-un ceas de seară, Îmi trimise o balada! Iară eu, nu am răbdat Să n-o pui! D-aia-m postat! Să citiți și voi odat’, Să citiți ce am postat, Iar de vă place ce citiți, Pe la
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
și în cazul meu. Deoarece eu am primit o foarte frumoasă poezie de la acea persoană..., mi-am “permis” să-mi spun povestea tot în versuri. miercuri, 10 decembrie 2008 Mereu Balada... Cineva-ntr-un ceas de seară, Îmi trimise o balada! Iară eu, nu am răbdat Să n-o pui! D-aia-m postat! Să citiți și voi odat’, Să citiți ce am postat, Iar de vă place ce citiți, Pe la mine... mai veniți! Și acum... Mereu balada Mai știu un
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
erau goi În jur nu mai foșnea Nicio mișcare. Tu îmi spuneai povești Cu împărați Ciudați Când ne domneau Domneai și tu cu ei... Doi ochii mei Vor să te vadă Mă rog la zei să iți fiu pradă, Mereu balada. Mai știu un loc în care Vecini fără ferestre Făceau negoț cu sare Tu întrebai nedumerit Spuneai: ‘Aici cine-a iubit, Care din ei ?’ Doi ochii mei Vor să te vadă Mă rog la zei să iți fiu pradă, Mereu
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
Mai știu un loc în care Vecini fără ferestre Făceau negoț cu sare Tu întrebai nedumerit Spuneai: ‘Aici cine-a iubit, Care din ei ?’ Doi ochii mei Vor să te vadă Mă rog la zei să iți fiu pradă, Mereu balada. Aștept un loc în care Să mai rămân Măcar o zi După plecare. Tu să citești într-un ziar ‘S-a întâmplat ceva bizar : Balada ei...’ Doi ochii mei Vor să te vadă Mă rog la zei să iți fiu
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
ochii mei Vor să te vadă Mă rog la zei să iți fiu pradă, Mereu balada. Aștept un loc în care Să mai rămân Măcar o zi După plecare. Tu să citești într-un ziar ‘S-a întâmplat ceva bizar : Balada ei...’ Doi ochii mei Vor să te vadă Mă rog la zei să iți fiu pradă, Mereu balada... Vă plăcut? Sau mi se pare? Ce-ați citit, Balada care, Am primit-o într-o seară, O seara-ntr-o primăvară
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
loc în care Să mai rămân Măcar o zi După plecare. Tu să citești într-un ziar ‘S-a întâmplat ceva bizar : Balada ei...’ Doi ochii mei Vor să te vadă Mă rog la zei să iți fiu pradă, Mereu balada... Vă plăcut? Sau mi se pare? Ce-ați citit, Balada care, Am primit-o într-o seară, O seara-ntr-o primăvară. Iar de ea, va veni, Va veni și va citi, Să știe că mi-a placut, Mi-a
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
plecare. Tu să citești într-un ziar ‘S-a întâmplat ceva bizar : Balada ei...’ Doi ochii mei Vor să te vadă Mă rog la zei să iți fiu pradă, Mereu balada... Vă plăcut? Sau mi se pare? Ce-ați citit, Balada care, Am primit-o într-o seară, O seara-ntr-o primăvară. Iar de ea, va veni, Va veni și va citi, Să știe că mi-a placut, Mi-a placut și n-am putut Să n-o pun, să
Totul în jur e muzică by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82570_a_83895]
-
într-o zi totuși, la seminarul de lingvistică al lui Cicerone Poghirc, grupele noastre s-au contopit. Tema zilei: Limbaje tehnice, argouri, jargoane. Prilej pentru Vulpescu să intervină în discuție, invocînd argoul jobelin folosit de Villon într-o seamă din baladele sale. Le regăsim pe toate, însoțite de copioase note și comentarii, în volumul apărut recent. Pașii poetului francez s-au pierdut în întuneric pe la 32 de ani; tot pe atunci, probabil, va fi trecut și pragul veșniciei. Romulus Vulpescu ostenește
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
privește inventivitatea verbală a traducerii, aici raportările își pierd sensul, căci darul în materie al celui despre care vorbesc sfidează orice comparație. De la un punct încolo, Vulpescu se ia la întrecere cu sine, oferindu-ne versiuni total diferite ale unor balade traduse de el cu multe decenii în urmă (vezi Opurile magistrului Françoys Villon ș...ț, Editura Tineretului, 1958). Și nu mă voi grăbi să spun că noua versiune e neapărat superioară primei; esențial rămîne faptul că ambele sînt excelente. 1958
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
sacu^, De-a roata, la-ntrebări luat: Vrăjind, să scape de colac, Să scape - ciripi urît, Dar ceapă nu beli săracu^: Da-n vrăji nasoale încurcat, Gealatu^ i-a venit de hac. Ștrengaru-i rupse-un os în gît. (A doua baladă) (Baladă (a II-a) a mierlitorilor) în crieri de cotoi scîrbit de pește, în creieri de rea mîță - cu dambla Mîrtan bătrîn, știrb, negru mai ales; De frica apei - știrbă, neagră, bearcă, De javră, care tot atît plătește, Și de
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
De-a roata, la-ntrebări luat: Vrăjind, să scape de colac, Să scape - ciripi urît, Dar ceapă nu beli săracu^: Da-n vrăji nasoale încurcat, Gealatu^ i-a venit de hac. Ștrengaru-i rupse-un os în gît. (A doua baladă) (Baladă (a II-a) a mierlitorilor) în crieri de cotoi scîrbit de pește, în creieri de rea mîță - cu dambla Mîrtan bătrîn, știrb, negru mai ales; De frica apei - știrbă, neagră, bearcă, De javră, care tot atît plătește, Și de bătrînă
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]