303 matches
-
și ilarul Sperând și el să învingă, Să își termine calvarul. Că nimeni nu-l mai ascultă Toți își văd doar de burtică: Oamenii trăiesc în beznă Căci în suflet n-au nimică. Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: FUGA DIN OLIMP.BALADĂ / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1598, Anul V, 17 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Adrian Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FUGA DIN OLIMP.BALADĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344084_a_345413]
-
BĂTRÂNUL PĂDURAR Pe sub poale de pădure Merge-un moș cu barbă albă, Pașii lui pe-ntinsuri pure Lasă urme că o salba. Ciorile, ca niște semne Răspândite-s pe zăpadă; Mosul duce-un braț de lemne, Parcă-i scos dintr-o balada. Urlă lupii. Nu se teme ! Simte gerul cum îl taie, Știe ca-n puțină vreme Va avea cald în odaie. Pe umăr c-o pușcă veche, La brâu și-a înfipt securea, Are cușma pe-o ureche, Iar în inimă
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
Acasa > Poezie > Cantec > BALADĂ CÂNTATĂ LÂNGĂ MÂNĂSTIREA TISMANA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului Baladă cântată langă mănăstirea Tismana Azi în sat e nuntă mare Se mărită orecare Fată a popii lungă în craci C, a mâncat numai colaci o ia unul dintre cei mai avuți dintre flăcăi ce -i striga mereu la poartă hai
BALADĂ CÂNTATĂ LÂNGĂ MÂNĂSTIREA TISMANA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378866_a_380195]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > BALADĂ CĂTRE DUMNEZEU Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului De ce?-mi ceri Doamne să adun întreaga viață,într-un pumn, să fiu o umbră pe cărări din fum de suflet,să-mi
BALADĂ CĂTRE DUMNEZEU de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379013_a_380342]
-
citit cu drag din scrisul meu cu rând beteag, v-ar aminti c-am fost cândva doar un poet ce lin doinea. De ce? vrei Doamne să mă iei în lumea ta cu ochi de stei. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: BALADĂ CĂTRE DUMNEZEU / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1966, Anul VI, 19 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BALADĂ CĂTRE DUMNEZEU de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379013_a_380342]
-
POEM) Autor: Ionuț Țene Publicat în: Ediția nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului E tânăr și om, la fel ca tine, ca el sau ca mine El înfruntă sărutul fierbinte al morții viclene senin cum ciobanul valah balada Miorița În fața scenei erau tinerii, toți ca Unul mușchetarii rockului pentru care focul muzicii e altarul unde versurile coc ritmuri absolutului Eroi ce picură lacrimi de adolescenți tăcuți amintiri mamelor despre o lume mai bună “despre ziua în care vom
EROUL COLECTIV (POEM) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380630_a_381959]
-
vor stinge, niciodată,/ umbrele cununilor de spin.// Eu nu-ți pipăi steme și nici laur.../ Numai rănile mă plec și ți-le strâng/ și le fac medalii mari de aur,-/ în genunchi, le-nchid în inimă și plâng.” (Radu Gyr, Baladă pentru Eminescu, în Balade, Ed.Lucman, București, 2006) Poem apărut în revista <>, numărul din 15 Iunie 1939, închinat lui Mihai Eminescu. ------------------------------------ Ne-eminescolog, dar iubitor de Luceafăr Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi-Neamț, +15 Ianuarie, 2016 Referință Bibliografică: NISTOROIU C Gheorghe - PROFETISMUL
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
s-a scurs până la stele. Tu, mamă, arma mea de mare avuție, Suflet bogat, trecut prin florile de liliac, Planta mea de trup, ce-o să mă doară, Și când voi fi dezbrăcată de orice leac. Tu, mamă, inima sufletului creștinesc, Baladă cu lacrimi în clocot cântată, Setea mea de viață, să te-nmuguresc Cu mugurii cei verzi, uitați la poartă. Lilia Manole Referință Bibliografică: TU, MAMĂ... Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi
TU, MAMĂ... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381362_a_382691]
-
Fetița, Țoiu, Costel, Secu, Bica, etc... -Talente și pasiuni destule : bridge, fotbal, poker, etc. În final, un gând pios pentru colegii decedați ! Dumnezeu să-i odihnească ! Vă sărut cu mult drag, Al vostru, Aurel Lucian Chira, septembrie 2012 (Bunicu Boboc) BALADA ENERGETICIENILOR ’62 (scrisă de « boanghina » din Nordul extrem, cu ocazia sărbătoririi « cincizecimii » lor). Fragmente: Pe Dâmbovița-n jos, Într-un oraș frumos, Veniră la concurs, .................... Printre noi, vreo trei babani, La care le ziceam « Țigani »... Apoi, ca-n basmul cel
CINCIZECIMEA ENERGETICIENILOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380986_a_382315]
-
să le rămână lor Florinda,tre înși cuțite lungi luarăși când se sfârși horinda,pe Dorin l-înjunghiară...Trei junghieri până-n prașele...una-n inima, alte-n spate...Rău de sânge în mărgele,Dorin în fiori reci se zbate...... III. BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015. LĂUTARII DIAVOLULUI La răscruci la Hanul Bron șoptește vântul o poveste zuitată de bătrânul Hron’, de-o nuntă cum nu este... ...În decembre nins spre seară
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BALADA VISĂTORULUI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului balada visătorului fă-mă, doamne, fiu de drac, îmbătat cu flori de mac, mândrele ca să mă-nvie cu miros de iasomie, iar la răsăritul lunii să mă scalde în petunii și apoi să mă blesteme în ocări de crizanteme, de poate
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378665_a_379994]
-
Dolj), folclorist. Este fiul Mariei (n. Dobrotescu) și al lui Ion Amzulescu, țărani. Face studii secundare la Craiova (1930-1938) și studii universitare la Facultatea de Litere din București (1938-1942), devenind doctor în filologie al Universității din București (1968) cu teza Balada populară din Muscel. Mai întâi profesor secundar în București (1948-1951), funcționează apoi, până la pensionare, în calitate de cercetător, în Institutul de Etnografie și Folclor din București, unde este o vreme și secretar științific (1958-1970) sau șef al sectorului de literatură populară și
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, I. Ghica, N. Bălcescu este compensată, în parte, de bogata și variata activitate a lui Heliade și de colaborarea frecventă a lui C. Negruzzi. Heliade e prezent cu câteva titluri care l-au consacrat ca poet: balada Zburătorul (inclusă și în „Curierul românesc”), Căderea dracilor, Ingratul, cântul I din Michaida. Mai oferă poezii D. Bolintineanu (O fată tânără pe patul morții, Mihnea și baba), Iancu Văcărescu, C. Aristia, iar dintre poeții moldoveni - Gh. Asachi, V. Alecsandri (poezii
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
lui Ștefan și Mihai zburând prin aerul românesc și, cu zgomotul român a românelor sale aripi, deșteptând inima romînimei române și speriînd lumea neromînă. Da, d[omni]lor! Traian, împăratul romînilor...! " {EminescuOpVIII 378} {EminescuOpVIII 379} TEATRUL TRADUS VÎRFUL CU DOR BALADĂ ROMÎNĂ ÎN TREI PĂRȚI Textul de F. de Laroc [Carmen Sylva ] Muzica de Zdislav Lubicz Traducere română de M. E-scu. BALADA Dintre Carpați se-nalță Un munte pîn'la nori, Vârful cu dor și astăzi Se cheamă de păstori. Din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
versuri, ceea ce ar explica vaga amprentă suprarealistă a celor douăzeci și cinci de poeme. Primii comentatori nu trec neobservate lipsa de coeziune și unele „reziduuri din poezia lui Sașa Pană” (Tiberiu Iliescu), identificând totuși sensibilitatea inedită din poeme ca Rugă nouă și Baladă („Din cântecul lumii nimic nu rămâne,/ Căci sorbi deopotrivă: otravă și cer;/ Pieziș îți alunecă inima-n taină/ Și sufletu-n stele rămâne stingher”), concepute în versuri „de accent direct, liniar”, confesiv. Profilul de „contemplativ resemnat” se vădește mai clar
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
refuzată de Academia Română. Din materialele primite publică în 1859 două broșuri, una cu balade și alta cu colinde, care sunt primele colecții de folclor tipărite în Transilvania. În prefața primei culegeri încearcă o periodizare a literaturii populare în funcție de evoluția istorică (balada, de pildă, ar data din Antichitate), constată unitatea culturală a românilor, identificând motive comune tuturor provinciilor. Colindele sunt considerate tot de origine romană, clasificate în religioase și lumești și distinse de cântecele de stea. M. a cules și multe informații
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
MEȘTERUL MANOLE, baladă populară. Este cunoscută și sub numele Cântecul lui Manole, Mănăstirea Argeșului, Legenda Mănăstirii Argeșului și Zidirea Mănăstirii Argeșului. Face parte din ciclul baladelor legendare și datează, aproximativ, din ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. La originea acestui cântec epic
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
HÂNCU, Andrei (3.VII.1929, Mateuți, j. Orhei), folclorist. Este fiul Olimpiadei și al lui Simion Hâncu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1957) și a obținut doctoratul în filologie (1962) cu teza Balada populară „Miorița”. Din 1962 devine colaborator științific în secția de folcloristică a Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Publică la „Limbă și literatură moldovenească”, „Revista de etnologie” ș.a. A făcut parte din colectivul care a
HANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
sau poezia trubadurescă, de celebrare a visului și a eternului feminin, ca în Dragoste la vârsta întâi, dragoste la vârsta a treia (2001), care cuprinde, totuși, multe versificări facile, ori, în fine, disponibilitatea umoristică, epigramatică din Imaginara paranghelie (2002). SCRIERI: Baladă pe rug, București, 1971; Motive istorice, București, 1973; Cercul perfect, București, 1979; Ștefăniță-Luminiță, București, 1981; Arborele de sânge, București 1986; Cartea cu ferestrele deschise, București, 1988; Coșmarurile din carcera comună, București, 1992; Dragoste la vârsta întâi, București, 1994; Revelații sacre
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
SOARELE ȘI LUNA, baladă populară din ciclul baladelor fantastice. Fondul acestei balade este mitologic, reflectând o mentalitate arhaică, și oferă o explicare poetică naivă a succesiunii continue a celor doi aștri, a imposibilității întâlnirii lor. Din mitologia greacă se cunoaște legenda incestului lui Apollo
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
pod de aramă / preste vamă, / pod de fier / până la cer, / pod de-argint / preste pământ, / pod de ceară / preste țară”). Imaginea nunții („Sfântul Soare, nănaș mare, / sfânta Lună, mare nună, / stelele drușcuțele, / luceferii vătăjeii”) este prezentă și în Miorița. Astăzi balada Soarele și Luna se întâlnește mai rar. Ea circulă mai mult fragmentar, observându-se tendința trecerii spre o altă categorie tematică, cea a baladei familiale, prin extinderea tipului Fratele și sora. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
romantică (2001), are în vedere configurarea și evoluția speciei în romantismul românesc, îi surprinde specificul, întrevăzut în depășirea modernă a epicului prin lirism și urmărit în contextul literaturii europene, de la Villon la Goethe, de la Uhland la Pușkin. Istoricul literar consideră balada romantică un moment semnificativ în edificarea literaturii române moderne cu fond autohton și o consolidare a romantismului în datele sale esențiale. SCRIERI: Ion Heliade Rădulescu, îndrumătorul cultural și scriitorul, București, 1984; Scriitori români de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Iași
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
al căror ciclu se identifică: „Astfel tot mai neștiut/ Spre adânc îl fură/ Și-l îngroapă-n sânu-i mut/ Veșnica natură./ Vara trece pe cărări,/ Frunza-n codru sună,/ Trec cernite înserări,/ Nopți adânci cu lună”. Alte texte memorabile sunt Balada munților, poem al transhumanței și al toamnei, ori Balada popii din Rudeni, unde contemplația se însoțește cu o discretă notă de umor. În pasteluri T. cultivă o poezie delicată, suavă și grațioasă, ca în Rapsodii de primăvară, comunicând exuberanța și
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
reprezentativă coagulează tradiția locului - Maramureșul istoric, care e „Sicilia” poetului, cu gorunul mitic al copilăriei, cioplitorii de porți, curtea cu gard de nuiele, dar și cu istoricele figuri Pintea, Horea, Iancu - și, într-o manieră lipsită de patetism strident, dezrădăcinarea: Baladă veche, Tăietorii de lemne, Gorunul lui Horea, Cimpoiul, Doina. Parafrazând titlul unui volum, se poate spune că punctul fix după care se orientează mișcările sufletești ale poetului este Steaua Nordului: „Pe-aici pe undeva se cuvenea/ și casa mea să
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
realitate și ficțiune, de călătorii în timp și în spațiu, căruia i se adaugă interferența cu absurdul și umorul negru. SCRIERI: Drum spre liniște, București, 1965; Ultima declarație, București, 1967; Nopți albe la judiciar, București, 1972; Zborul harpiilor, București, 1972; Baladă pentru locotenent, București, 1975; Înfrângerea lui Thanatos, București, 1977; Paloma și taifunul, București, 1979; Noaptea despărțirilor, cu o prezentare de Fănuș Neagu, București, 1980; Titus Bostan și ziditorii lumii, București, 1981; Sărutul meu pentru întreaga lume, București, 1982; Titus Bostan
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]