261 matches
-
vadă sugerează metamorfoza:”Cum se dezghioacă,/ Pui molatec, din ghioacă “ ... În tratarea temei copilăriei și a copilului, Ion Barbu aduce o notă originală, care face diferența dintre el și ceilalți poeți contemporani. Nota originală a stilului său o constituie particularitatea balcanismului său, care este o asimilare rafinată a unor străvechi izvoare naționale ... Incidental, la fel ca și la Ion Barbu, descoperim și la G. Călinescu vocația copilăriei, interpretată- mai ales- ca antipod cețos al maturității împlinite. În volumul Poesii, apărut în
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
locuiește și în prezent. Zece ani de tăcere, în care publică totuși, articole pe diverse teme, la ziare din țară și din străinătate, după care, în 2001 îi apare prima carte. Este vorba de românul “Rezistență veselă sau d’ale balcanismelor”. Urmează altele șase...Eugen Cojocaru s-a născut în 1965, la Vaslui. - Când și cum a început activitatea dvs. de jurnalist? La ce reviste ați colaborat? - Toți colegii de an la Filologie și-au făcut practică la arhive, biblioteci, școli
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
foarte bine primită de public. V-am ruga să ne spuneți despre ce este vorba, care au fost etapele acestui proiect, unde a avut loc lansarea și cine v-a prezentat creația. - Debutul cu românul « Rezistență Veselă sau d’ale Balcanismelor », lansat la Uniunea Scriitorilor - filiala Cluj - prezentat de cunoscutul critic Mircea Muthu. Recenzii laudative: Traian Stef, „Familia” - Nr. 3/martie 2001, Marcel Turcu - „Orizont”, ianuarie 2003, Timișoara, Titu Popescu - „Dorul”, Copenhaga, Danemarca, Dan Romascanu, aprilie 2002. - Eugen Cojocaru este și
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
cu alți sori și zmee/ Iar urma lor pe dale s-a prelins// Din zalele croite-n mii de catifele/ Mărunt, un strop de abur s-a subțiat, s-a stins". În același timp, "zaiafeturile negustorilor de vieți" amintesc acel balcanism nu întotdeauna benign care internalizează rătăciri și cutremurări. Dacă ar fi numai "albastrul brocart", intens și magnetic, lumea s-ar deschide mai ușor profunzimii frumosului,"Netulburată/ ordinea imperială/ prin a cărei respirare/ alunecăm urcând". Visul și legile sale atât de
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
pe rodie: Buhuhu la zodie: Uhu scorpiei surate, Să-l întoarcă deandărate Să nu-i rupă vreun picior Câine ori Săgetător ......................” Derivat din folclorul balcanic, ciclul „Isarlâk” încearcă reconstituirea unor timpuri istorice, „ dreapta, justițiara turcime”(I.Barbu-Pagini de proză). Aici balcanismul devine cu timpul un izvor pitoresc. „Obiectul poeziei este deci nu fața concretă a lumii balcanice ci schema ei ideală adică „o simplă ipoteză morală” de unde lipsa de istoricitate și de concurență geografică, Isarlâcukul fiind realizarea atemporală, aproape fabuloasă a
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
exact psihologia lumească a lucrurilor, un exercițiu de trufie, eșapând zgomotos din aglomerarea anilor de smerenie. Adică exact lucrul de care are cea mai puțină nevoie orice religie atentă la credibilitatea ei. Iar rezultatul a lovit pe neașteptate: Aici, în balcanismul nostru, cu politicile noastre corupte și fățarnice ca și politicienii care le practică, lucrurile făceau impresia a fi mers, iar bomboana cu „providența” părea a fi înghițită de mulți naivi. A ales Dumnezeu, însă, să se facă un pas în
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
graiuri și obiceiuri ale diferitelor naționalități ce tranzitau orașul. În acest amestec balcanic de tradiții și tendințe novatoare se formează și crește viitorul autor. Era o perioadă de letargie și ușor avânt al modernismul european, însă suferind și de impactul balcanismului combinat cu tradițiile si jovialitatea locuitorilor autohtoni, pentru care la mare pret erau sărbătorile câmpenești de la care lăutarii nu lipseau. Anton Pann cunoștea destul de bine limbile: română, greacă, bulgară, turcă și rusă. Acest lucru îl va ajuta la culegerea de
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
care omul poate comunica semenilor, sentimentele, ideile, trăirile sale. [4] Aflat sub influența folclorului balcanic, dar si oriental, Anton Pann devine popular prin polivalența sa lingvistică, fiind un corespondent local al muzicii de largă inspirație europeană, aflată la granița dintre balcanism si spiritualitate orientală. Unele, cum ar fi «Sub poale de codru verde» și «Unde-auz cucul cântând» își dezvăluie originea țărănească. Altele se dovedesc a fi create la oraș, de către compozitori ai timpului, legați de cântecul popular, probabil chiar lăutari. Piese
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
al parlamentarilor și al șomerilor, al târfelor și al cucoanelor simandicoase, al maneliștilor și al tuturor agramaților din presa scrisă și vorbită, al moldovenilor, sudiștilor și ardelenilor, cu toții bălăcindu-se, mai mult sau mai puțin, în mizerabilismul urât mirositor al balcanismului. George PETROVAI Sighetul Marmației 21 iulie 2012 Referință Bibliografică: George PETROVAI - MIZERABILISMUL OMULUI MODERN / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul II, 21 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
de malul timpului. Până atunci, se adună un vag sentiment că stăm într-o grădină zoologică. Ne vizitează lumea. Se uită la noi curioși, nedumeriți și buimăciți. Sau, poate înțeleg ceva, dacă au un bun translator de coduri, metehne și balcanisme. Un lighean de promisiuni se revarsă peste viețile noastre. Trăim cu perdelele trase. Și ecranele aprinse. Analog și online. Ecranosfera ne cotropește, tandru, ființa. Suntem înrobiți imaginii. Cuvântului sau vorbăriei? Sigur, toți vrem să vorbim. Cu încrâncenare. Nimeni nu vrea
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
zisul Nou Galați, dacă nu cumva în toată România. Doar pe ici, pe colo, prin amărâtele noastre sate, mai vezi câte un strop de respect, mai vezi câte un om chinuindu-se să țină disprețul la distanță de comunitate. Apetitul balcanismului pentru rău și urât, asociat cu ștergerea educației din cataloage și cu așa re/numita “poftă de viață”, a condus la deprecierea consistentă a moralei, la sfidarea oricărei legi scrise și nescrise, la instaurarea huliganismului, la gesturi și manifestări oribile
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) () [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
nimic, liga nu este o societate de viitor, noi, românii, ne vom pierde în Germania, în masa germană, aceasta este evident. Românii, fie ei chiar teologi, sunt din păcate, greu de unit ori de condus, fiindcă există multă invidie și balcanism de cel mai prost gust, chiar în cele mai așa-zise elevate cercuri. Lucrurile sunt așa cum sunt și trebuie să acceptăm realitatea. După mandatul meu, Liga a continuat să existe, alți șefi, alte modele... - Cum este să fii președinte? - Este
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]
-
locuiește și în prezent. Zece ani de tăcere, în care publică totuși, articole pe diverse teme, la ziare din țară și din străinătate, după care, în 2001 îi apare prima carte. Este vorba de românul “Rezistență veselă sau d’ale balcanismelor”. Urmează altele șase... Eugen Cojocaru s-a născut în 1965, la Vaslui. - Când și cum a început activitatea dvs. de jurnalist? La ce reviste ați colaborat? - Toți colegii de an la Filologie și-au făcut practică la arhive, biblioteci, școli
CAND IDEALURILE FLOWER POWER CASTIGA. INTERVIU CU SCRIITORUL SI JURNALISTUL EUGEN COJOCARU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344286_a_345615]
-
foarte bine primită de public. V-am ruga să ne spuneți despre ce este vorba, care au fost etapele acestui proiect, unde a avut loc lansarea și cine v-a prezentat creația. - Debutul cu românul « Rezistență Veselă sau d’ale Balcanismelor », lansat la Uniunea Scriitorilor - filiala Cluj - prezentat de cunoscutul critic Mircea Muthu. Recenzii laudative: Traian Stef, „Familia” - Nr. 3/martie 2001, Marcel Turcu - „Orizont”, ianuarie 2003, Timișoara, Titu Popescu - „Dorul”, Copenhaga, Danemarca, Dan Romascanu, aprilie 2002. - Eugen Cojocaru este și
CAND IDEALURILE FLOWER POWER CASTIGA. INTERVIU CU SCRIITORUL SI JURNALISTUL EUGEN COJOCARU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344286_a_345615]
-
pensia. Aș căuta colaborări la reviste, ceea ce este greu, îți trebuie relații să „pătrunzi” și diplomație să reziști unde ai pătruns, din păcate aici totul ține prea puțin până la deloc de valoare, seriozitate, ci mai mult și aproape total de „balcanisme”...La fel, la inspectoratul școlar pentru ore de predat. Ah! Uitam. Am tradus din engleză în română, acum 2-3 ani, o carte pentru Editura „Curtea Veche ”- „Cinci disfuncții ale muncii în echipă. O fabulă pentru lideri” (Patrick Lencioni): se găsește
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
cultură care își permite să ignore valorile adevărate e o cultură minoră și iremediabil provincială. De aceea, din colțul de pagină care ne este rezervat, cu asemenea parteneri de bătălie precum cei invocați în acest reportaj neconvențional, vom lupta împotriva balcanismului românesc, care militează împotriva spiritualității rurale a României. Semnează, pentru toate relatate, un jurnalist din țara celor ce nu cuvântă, care se numește Referință Bibliografică: Academicianul Ioan Haulica omagiat la el acasa, in comuna ieseana Ipatele / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
maidane „pline de gunoaie și de mortăciuni” taverne scunde cu pământ pe jos, cu țigănci desculțe, Pena Corcoduța e beată moartă în droia de derbedei care-o acompaniau. E Bucureștiul de la porțile Orientului situat la începutul secolului al douăzecelea, unde balcanismul e la el acasă. În roman se întrepătrund realitatea cu visul, realizate cu ironie și sarcasm, se revarsă o armonie de ireal, de poezie inefabilă. Are un stil propriu cu un pitoresc specific, îmbinând expresiile rafinate cu cele argotice, de
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
cronica sa, după surse precare, istoria lungă și fantezistă a lui Napoleon Bonaparte. Despre revoluția franceză, cronicarul dă explicații naive, în spirit neaoș muntenesc. Cronica se încheie cu rezumatul campaniei lui Napoleon în Rusia. În plină epocă fanariotă, scrierea anunță balcanismul literar, oferind pagini de proză de un crunt pitoresc, imagini plastice pline de culoare, pe alocuri macabre. Expresivitatea involuntară ține de familiaritatea cu care tratează marea istorie, de fantezia ce suplinește informația deficitară. Împletirea expresiilor populare cu neologismele încă nefixate
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
și elegant de primul volum al autoarei), a doua rămâne discutabilă, oricum neevidentă deocamdată. SCRIERI: Forme în mișcare: postmodernismul, București, 1999; Post/ postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001. Traduceri: Willis Barnstone, Borges despre Borges. Conversații, Cluj-Napoca, 1990; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, București, 2000 (în colaborare cu Sofia Oprescu). Repere bibliografice: Alice Năstase, Mihaela Constantinescu, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Național”, 2000, 8-9 aprilie; Viorel Sânpetrean, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Suplimentul literar-artistic «Azi»”, 2000, 4 mai; Daniel Cristea-Enache, O mănușă întoarsă pe dos
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
cugetările lui, amare, nu evită ponciful și viziunile nebuloase, versul nervos fiind răsucit și frânt, într-o violentă mișcare prozodică, tentată de ritualul abscons. În poeziile de după Aliquid, fizionomia eului liric se modifică. Captând ecouri barbiene, poetul cultivă acum un balcanism cutreierat de vedeniile unui delir oniric, în turnură expresionistă. Dincolo de asemenea înrâuriri și contiguități, B. este, nu încape îndoială, un poet autentic. Lirica lui exprimă armoniile și dizarmoniile unui „cântec bizar”. SCRIERI: Aliquid, Silistra, 1933. Repere bibliografice: Victor Corcheș, Gavril
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
originalitate în cultura română (1650-1848), București, 1972, passim; Vlad, Povestirea, passim; Ciopraga, Personalitatea, passim; Muthu, Lit. rom., passim; Mircea Muthu, Permanențe literare românești din perspectivă comparată, București, 1986, passim; Mircea Muthu, Dinspre Sud-Est, București, 1999, passim; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, tr. Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, 2000; Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Mircea Muthu, Balcanologie, Cluj-Napoca, 2002. N.Cr. BÁLINT Tibor (12.VI.1932, Cluj), prozator și traducător. Copilăria grea, petrecută într-o mahala a Clujului
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Ciopraga, Personalitatea, passim; Muthu, Lit. rom., passim; Mircea Muthu, Permanențe literare românești din perspectivă comparată, București, 1986, passim; Mircea Muthu, Dinspre Sud-Est, București, 1999, passim; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, tr. Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, 2000; Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Mircea Muthu, Balcanologie, Cluj-Napoca, 2002. N.Cr. BÁLINT Tibor (12.VI.1932, Cluj), prozator și traducător. Copilăria grea, petrecută într-o mahala a Clujului, va fi determinantă pentru formarea viziunii sale literar-artistice. După studii medii
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
a cunoaște, dorul, solarul și nocturnul, tragicul. La scriitori din diferite perioade sunt analizate modalitatea de construire a epicului, tipologia personajelor, raporturile dintre tradiție și inovație, tehnica artistică și cunoaștere, dintre folclor și scrisul cult, dintre particular și universal, dintre balcanism, românism și europenism. Liniile sugerate de Personalitatea..., în capitolele corespunzătoare, sunt dezvoltate în monografiile dedicate operei eminesciene și sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite „arhetipuri și metafore fundamentale”, în al doilea - „fascinația tiparelor originare”. De fiecare dată se identifică un
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
dezvoltarea istorică «interioară», deci a grupului românilor-americani În sine, dar și relația «exterioară», cu societatea americană căreia Îi este parte componentă”. În același timp, americanizarea românilor era grevată, așa cum am menționat deja, de tendințele „antiimigraționiste” anglo-saxone, care erau provocate de balcanismul primilor imigranți, În ochii cărora imaginea românilor era deformată. Și azi pot fi observate, Încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, În loc să creeze unitate și Înțelegere”. De aceea, cei de aceeași limbă se caută, procedînd la fel cei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
una originală, cealaltă fiind o dramatizare după George Meredith, și ține de o anumită dezabuzare, de convingerea că lupta socială e inutilă. De altfel, M. poate fi considerat unul dintre cei mai importanți scriitori balcanici români, în sensul echivalării acestui balcanism cu ironia. Mărturie stau volumele de poezii, întâiul dintre ele, Capricii (1929), remarcat de Perpessicius și datorită faptului că îngemănează, original, „fantazia” de sorginte eminesciană cu eludarea ludică a morții, așa cum se va întâmpla și în Coarde vechi și noi
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]