368 matches
-
nord și centrală. l=0,75-0,85 mm. ♂ Vârful tibiilor anterioare prezintă un smoc de peri lungi. 9 Genul Ptiliola Faldermann (Nanoptilium Flach) Cuprinde 2 specii europene dintre care una este prezentă și în fauna noastră. Insectele sunt răspândite în balegă uscată de bovine și de cal. Ptiliola kunzei Heer (rugulosum Allib.) Corpul scurt și lățit, aplatizat, acoperit cu o pubescență scurtă, fină și deasă, de nuanță cenușie. Coloritul corpului negru-mat, cu elitrele maroniu-negricioase, prevăzute cu o tivitură apicală îngustă de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Pronotul are cea mai mare lățime în partea sa mediană, marginile lui laterale fiind uniform rotunjite atât anterior cât și posterior. Suprafața pronotului reticulată, prevăzută cu suprafețe netede și lucioase. În nordul și centrul Europei, în resturi vegetale descompuse, în balegă de bovine și de cal. l=0,55-0,65 mm. Genul Smicrus Matthews Se diferențiază de Nephanes prin dimensiunile corpului mai mari, prin antenele mai alungite, dintre care cele mediane evident mai lungi decât late și prin unghiurile posterioare ale
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a mulțumit cu puțin, n-a făcut avere. A trăit într-o casă acoperită cu stuf, iar pardoseala era de lut frământat cu balegă de cal și întins pe jos cu dexteritate de mâna-maicei preotese,-săptămânal......................... . A murit sărac, iar anecdota este singura amintire, căci între timp crucea de piatră de la mormântul său a căzut și n-a fost nimeni s-o mai ridice
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu balegă de cal, pe care, tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. în genunchi, întindea cu mâna un strat subțire de lut, cu grosimea cam de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
România Mare susține că e iarăși ce-a fost și mai mult decît atît. Sondaj adevărat, nu ca acelea ale trădătorilor imperialiști, apatrizi și vînduți străinătății, după cum proclamă cu pieptul bombat șeful de partid al lui Mitică Dragomir. „Maimuță curentată“, „balegă“, „vînzător de iaurt“, „derbedeu“, „om bolnav“, „criminal economico financiar“, „viitor pușcăriaș la Jilava“. Vadim are întotdeauna la îndemînă mii de adjective și jonglează cu ele mai ceva ca Ronaldinho cu portocala. Electoratul cu pensia mică, dezamăgit de guvernările din România
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
omul politic doritor de bine pentru țară știa toate astea, de ce nu le-a spus pînă acum? De ce a mers la meciuri, de ce s-a lăsat invitat de „maimuța curentată“ în lojă, de ce s-a pupat afectuos pe obraji cu „balega“? Moralul, eticul și iubitorul de dreptate Vadim trebuia să ia atitudine, imediat cum a aflat de „furtul Stelei“. Patriotul senator Vadim trebuia să spună, dacă știa, că bănuții bietei țărișoare au încăput pe mîna „derbedeului“. N-a suflat o vorbă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dărîmă. Problema nu e că o să rîdă străinătatea de noi. N-are nici un motiv s-o facă. Atunci cînd or să zică Estadio Monumental de Siorogirla și-or să se rătăcească jurnaliștii străini cu laptopurile în spinare printre porumbi și balegi, noi o să le răspundem că nici Saint-Denis, nici Old Trafford, nici Camp Nou nu sînt în buricul tîrgurilor. Mai îngrijorător e că n-o să fim în stare să-l facem, așa după cum, de vreo 15 ani încoace, nu reușim să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ce le zic bordeie, unde intrând cinevaș, nu are a vedea alt decât o gaură numai în pământ, încât poate încăpea cu nevasta și cu copiii împrejurul vetrii, și un coș de nuiele scos afară din fața pământului și lipit cu balegă. Și, după sobă, încă o altă gaură, prin care trebuie el să scape, fugind cum va simți că au venit cinevaș la ușă-i. În alte vremuri, în raport cu alte societăți, o asemenea realitate ar fi putut părea fie normală - erau
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei - se așternea un strat de balegă, pământ sau ceară sau, mai nou, de smoală. Cel de-al doilea procedeu, numit „în mugur” („în ochi” sau „în coajă”), se aplica de obicei la pomii tineri și consta în crestarea în formă de „T” a cojii puietului, introducerea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega de cal pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega de cal pe care, după ce o dădea pe la bubele de la gura pacientului și pe la baza cuptorului, o arunca pe foc, spunând: „M-am sculat duminică dimineața,/ M-am suit în deal și-am tăiat un cal/ Și-am făcut o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din auzul urechilor./ Vine lupul de la munte/ Cu gura căscată, cu gura te rupea./ Cu gura am descântat,/ Cu mâna am luat./ Soarele asfințea/ Și năjit în balega de vacă era ./ Iar Costel să rămână curat, luminat/ Ca Maica Domnului ce l-a lăsat’’. În anii când se înmulțeau excesiv șobolanii, localnicii foloseau mijloace specifice pentru combaterea acestora. La miezul nopții sau dimineața, cu noaptea în cap, persoana
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Marginea externă a femurelor anterioare prezintă o pubescență deasă. Tibiile ușor lățite spre vârf, prevăzute cu spini alungiți. Tarsele sunt ușor turtite lateral, la ♂ tarsele anterioare fiind îngroșate. Metatarsele picioarelor posterioare puternic îngroșate. În fauna României 4 specii întâlnite în balegă proaspătă. 1.Talia mare (5,5-7,5 mm). Baza pronotului este ușor arcuită. Unghiurile posterioare ale pronotului teșite și rotunjite..............................................................................2 -.Corpul de dimensiuni mai reduse (3,5-5,5 mm). Pronotul cu baza puternic arcuită spre margini, unghiurile sale posterioare
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Marginile laterale ale pronotului au câte 2 strii, iar unghiurile sale anterioare prezintă câte o gropiță adâncită. Elitrele cu câte 4 strii alungite și o strie suturală scurtă. Pigidiul și propigidiul fin punctate. Pintenul terminal al tibiilor este alungit. Sub balegă de bovine. (Pl. VIII, fig.9). l=9-15 mm. ♂ Mandibulele de lungime inegală, cea stângă este mai lungă decât mandibula dreaptă. ♀ Labrumul este prelungit anterior sub forma unui lob scurt. 23 Genul Eudiplister Reitter în fauna României 2 specii meridionale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
admise. Nimic nu-i repugnă mai mult poetului decît o astfel de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar Însemna angajarea Într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunînd În locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmînd fanfara de bîlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, Întrucît „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să facem și noi? Atunci țineam prelegerile... Pe câte niveluri erau „crăcile”? Craca avea trei nivele. Eu am nimerit în pat cu unu’ Korpas, frontierist, care venit din Germania occidentală. Stăteam sus la cucurigu’, și cum era făcut tavanul din balegă de cal cu pământ, crescuseră niște ciuperci, pălăria șarpelui, și se întorseseră în sus, așa ca niște candelabre. Îi ziceam când ne întorceam și când ne culcam: Băi, să nu lovim ciupercile ăstea... Tot aburu’ acela pestilențial se ridica acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
centimetru pătrat al încăperii; de aceea i se mai spunea și "bătoi". După ce pământul era bătut uniform, fără dâmburi, se trecea la următoarea etapă: lipirea cu lut. Se căuta lut galben, fără pietricele sau alte corpuri străine, apoi se adăugau balegă de cal și apă. Cele trei elemente componente se amestecau bine-bine și rezulta un fel de emulsie gălbui-maronie, care se aplica pe suprafața pământului cu mâna. Apoi, cu degetele palmelor întinse, toată această compoziție se întindea pe suprafața solului. După ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
expert în materie ca să știi ce s-a întâmplat și cui aparțin. Întrebarea era următoarea: cum de apăruseră aceste spurcăciuni? Pereții au fost muruiți, adică lipiți cu lut, văruiți de două ori, pe jos s-a lipit cu lut și balegă de cal, așa cum se obișnuiește. Apoi au fost așternute țolicile și preșurile noi, spălate și ele. De unde au apărut? Cum? De ce în număr atât de mare? Să fie aduși de pisică? De la câine? Nu cumva balega de cal era cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lipit cu lut și balegă de cal, așa cum se obișnuiește. Apoi au fost așternute țolicile și preșurile noi, spălate și ele. De unde au apărut? Cum? De ce în număr atât de mare? Să fie aduși de pisică? De la câine? Nu cumva balega de cal era cauza apariției acestor insecte oribile?? S-a declanșat lupta împotriva lor. Antidotul cunoscut și utilizat pe atunci cel puțin la Grumăzești împotriva acestor paraziți era pelinul (Artemisia absinthium). S-au mobilizat toate forțele disponibile, s-a reconstituit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
n-a văzut vreun porc în toată perioada asta. M-au întrebat dacă nu-i la mijloc vreo născocire sau război de diversiune. B.-A., pedagog cum e, a luat cu el câțiva soldați mai suspicioși și a descoperit repede balegă de porc proaspătă la vreo 50 de metri în pădurea de pini. B.-A. și-a pierdut răbdarea cu biologii de la universitate și de la Muzeul Național. Până acum ar fi trebuit să termine cu fotografiatul și măsurătorile. Sunt niște tineri
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea, că faci pricaz* la vite. La Ziua Crucii [14 septembrie] se strîng balegile - se crede că ele sînt bune de afumat pentru oameni și vite la boale, spaimă ș.a. Ban Cînd te mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea, că faci pricaz* la vite. La Ziua Crucii [14 septembrie] se strîng balegile - se crede că ele sînt bune de afumat pentru oameni și vite la boale, spaimă ș.a. Ban Cînd te mănîncă palma stîngă, ai să iei bani
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duci nespălat pe obraz la fîntînă ca să aduci apă, căci băieților care-i vei avea au să le curgă bale. Balegă Nu-i bine să dai balegă vinerea, că faci pricaz* la vite. La Ziua Crucii [14 septembrie] se strîng balegile - se crede că ele sînt bune de afumat pentru oameni și vite la boale, spaimă ș.a. Ban Cînd te mănîncă palma stîngă, ai să iei bani; iar cînd te mănîncă cea dreaptă, ai să dai. B De primești bani lunea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un ou, care se strică ceva, și apoi se pune în crucile unui drum și apoi se vindecă. Cînd copilul e apucat de friguri, să-l culce jos, să treacă călușarii* de trei ori peste el, că ci îi trece. Balega de cal e bună de friguri dacă o storci de zamă și o amesteci cu puțină apă, dînd-o de bă ut bolnavului. Primăvara, cel ce vede rîndunica întîi să caute în pămînt sub talpa piciorului drept, că va gă si
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură-i rouă din copaci. Du-te noaptea cu el într-o răspîntie de drum; acolo se face groapă, se pune un ou proaspăt și sare - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]