241 matches
-
tatăl său fiind ceasornicarul familiei regale daneze. Cunoștea engleza, franceza, germana și latina. De mic și-a dorit să călătorească, astfel că la vârsta de 16 ani se angajează ca mus pe un vas englezesc. Din 1799 lucreează pe o balenieră, ajungând la Cape Town și Sydney, în Australia (pe atunci "Noua Olandă" - "New Holland"), unde și rămâne, ca marinar pe vasul "Lady Nelson". Se spune că ar fi primul care a ucis o balenă în râul Derwent din Tasmania, în 1804
Jørgen Jürgensen () [Corola-website/Science/311417_a_312746]
-
(în ) este un roman de aventuri scris de Edgar Allan Poe și publicat în 1837. El este singurul roman complet scris de Edgar Allan Poe. Această operă literară relatează povestea tânărului Arthur Gordon Pym, care a călătorit la bordul balenierei "Grampus". În cursul călătoriei, Pym trece prin diverse aventuri și întâmplări tragice, inclusiv naufragiu, revoltă și canibalism, înainte de a fi salvat de echipajul lui "Jane Guy". La bordul acestei nave, Pym și un marinar pe nume Dirk Peters își continuă
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
postfață, cu un total de aproximativ 72.000 de cuvinte. Arthur Gordon Pym s-a născut pe insula Nantucket, renumită pentru portul său pescăresc și pescuirea de balene. Cel mai bun prieten al său, Augustus Barnard, este fiul căpitanului unei baleniere (navă de pescuit balene). Într-o noapte, cei doi băieți se îmbată și decid, la propunerea lui Augustus, să profite de briză și să navigheze pe mica ambarcațiune a lui Pym, "Ariel". Briza se dovedește totuși a fi un început
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
ambarcațiune a lui Pym, "Ariel". Briza se dovedește totuși a fi un început de furtună violentă. Situația devine critică atunci când Augustus adoarme din cauza stării de ebrietate, iar neexperimentatul Pym trebuie să preia controlul ambarcațiunii. "Ariel" este salvat de "Penguin", o balenieră ce se întorcea în port. Împotriva voinței căpitanului, echipajul de pe "Penguin" se întoarce pentru a-i căuta și salva pe Augustus și pe Pym. După ce tinerii ajung în siguranță înapoi pe pământ, ei decid să păstreze această întâmplare secretă față de
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
imaginația lui este stârnită de acea experiență. Interesul lui este în continuare alimentat de poveștile de viață marinărească pe care i le spune prietenul său. Pym decide să-l urmeze pe Augustus ca pasager clandestin la bordul lui "Grampus", o balenieră condusă de tatăl lui Augustus care urma să călătorească pe mările sudice. În iunie 1827 cei doi băieți urcă la bordul navei, iar Augustus îl ajută pe Arthur să pregătească o ascunzătoare în cală, îmbarcându-l și pe Tiger, câinele
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
avertizat să rămână ascuns, viața lui depinzând de acest lucru. Augustus reușește în cele din urmă să-l elibereze pe Arthur, explicând mesajul misterios, ca și întârzierea lui în reluarea legăturilor cu prietenul său: o revoltă a izbucnit la bordul balenierei. O parte a echipajului a fost masacrată de răsculați, în timp ce un alt grup, inclusiv tatăl lui Augustus, a fost coborât într-o barcă mică ce a fost lăsată să plutească în derivă pe ocean. Augustus a supraviețuit pentru că s-a
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
verifice dacă „Capul Circoncision” este o insulă sau parte a unui continent, nu a reușit să-l găsească la coordonatele indicate de Bouvet, deoarece acesta indicase coordonate greșite. Insula a fost din nou zărită în 1808, de către James Lindsay, căpitanul balenierei "Snow Swan". El nu a debarcat, însă a determinat pentru prima dată cu precizie coordonatele insulei. După aceea, insula a fost numită pentru un timp „insula Lindsay”. Benjamin Morrell, căpitanul vasului „Wasp”, a fost primul care a debarcat pe insula
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
insulei. După aceea, insula a fost numită pentru un timp „insula Lindsay”. Benjamin Morrell, căpitanul vasului „Wasp”, a fost primul care a debarcat pe insula Bouvet, în decembrie 1822, pentru a vâna foci. În 10 decembrie 1825, George Norris, comandând balenierele "Sprightly" și "Lively" a debarcat pe insulă, botezând-o "insula Liverpool" și proclamând-o posesiune britanică. El a descoperit și o altă insulă, numită de el insula Thompson, situată la cca. 70 km nord-nord-est de insula Bouvet, care însă nu
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
rezolve cazul singur, în ciuda aprecierei pe care i-o poartă Sherlock Holmes din cauza rigorii sale analitice. Hopkins vine la locuința lui Holmes pentru a solicita ajutorul detectivului. Victima, Peter Carey, avea vârsta de 50 de ani și fusese căpitan pe baleniera "Sea Unicorn" din Dundee; el era considerat un om foarte periculos, mai ales când era beat. El a avut o reputație de a fi violent, fiind adus în fața tribunalului după ce odată l-a agresat cu violență pe vicarul local. El
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
el reapăruseră pe piețele bursiere. Făcând o serie de cercetări, a aflat că Peter Carey era cel care le vindea. El crede că iahtul tatălui său a fost dus de vânt la nord la Marea Nordului și s-a întâlnit cu baleniera condusă de Carey. Presupunând că fostul căpitan știa ceva despre dispariția tatălui său, John s-a dus să-l vadă pe fostul marinar în noaptea crimei, dar l-a găsit pe acesta asasinat și s-a speriat. El și-a
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
Holmes îi pune cătușele prin surprindere și îl imobilizează, cu ajutorul lui Watson și Hopkins. Harponierul, pe nume Patrick Cairns, își mărturisește crima. El explică faptul că făcuse parte dintr-o expediție condusă de Peter cel Negru în 1883 la bordul balenierei "Sea Unicorn". Pe când nava lor se afla în largul insulelor Shetland, ei au descoperit o ambarcațiune mică care fusese împinsă spre nord de furtună și l-au salvat pe bancherul Neligan, rămas la bord după ce echipajul plecase într-o barcă
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
săculețul cu tutun uitat (care nu putea să aparțină unei persoane care fuma rar), precum și faptul că a băut rom (în loc să bea whisky sau brandy), băutură consumată de marinari. El a scris la Dundee pentru a afla numele membrilor echipajului balenierei "Sea Unicorn" din 1883, aflând că printre marinari se afla și un anumit Patrick Cairns. Detectivul bănuia că acesta ar dori să părăsească țara pentru un timp și de aceea s-a dat derpt căpitan și a lansat oferte tentante
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
Impresionat de lectura cărții "Two Years Before the Mast" ("Doi ani la catarg") de Richard Henry Dana, apărută în 1840, Melville se îmbarcă din nou ca marinar și, pe 1 ianuarie 1841, părăsește portul New Bedford, statul Massachusetts, pe bordul balenierei "Acushnet" în direcția Oceanului Pacific. Ajuns la Insulele Marchize, părăsește nava. Impresiile din călătoria efectuată constituie tema povestirilor "Taipi" (1846) și "Omoo" (1847). După ce stă câtva timp în Insulele Societății, ajunge la Honolulu iar de aici, pe bordul fregatei americane "United
Herman Melville () [Corola-website/Science/298469_a_299798]
-
ea, banchiza solidă oprind-o la 5 km de țărmurile ei. În 1926 și 1927, norvegianul Eyvind Tofte a circumnavigat și studiat insula de pe vasul "Odd I". Cu toate acestea, nici el nu a putut să debarce. Proprietarul norvegian de baleniere Lars Christensen a finanțat mai multe expediții în Antarctica, în parte pentru cercetare și în parte pentru a revendica teritorii în numele Norvegiei. Această din urme motivație provenea din taxele impuse de britanici asupra posturilor de baleniere din Antarctica, iar Christensen
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
debarce. Proprietarul norvegian de baleniere Lars Christensen a finanțat mai multe expediții în Antarctica, în parte pentru cercetare și în parte pentru a revendica teritorii în numele Norvegiei. Această din urme motivație provenea din taxele impuse de britanici asupra posturilor de baleniere din Antarctica, iar Christensen spera să poată înființa posturi pe teritoriu norvegian, pentru a căpăta privilegii mai favorabile, sau măcar ca taxele să meargă înapoi la guvernul țării sale. Prima expediție care a debarcat pe insulă a fost a doua
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
să-și rezolve diferendele cu alți băieți prin box. A primit o educație spartană la iezuiți, apoi, înainte de a împlini 20 de ani și avînd doar cunoștințele medii ale unui student la medicină, s-a îmbarcat ca doctor pe o balenieră ce se îndrepta spre ținuturile arctice. Curînd a ajuns și în Africa. Toate pățaniile sînt povestite cu umor englezesc, vigoare, dar și - epoca obliga - cu o decență victoriană. Poate ar fi o plăcută lectură de vacanță și pentru cititorii de la
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
El tratează problema sclaviei, în primul rând cea a comerțului cu sclavi, îndeosebi cel practicat de alți africani. Tânărul orfan Dick Sand este mus (elev marinar) la bordul bricului-goeletei "Pilgrim", comandată de căpitanul Hull. După un sezon slab de pescuit, baleniera pleacă din Noua Zeelandă pentru a reveni în America. În cursul călătoriei de întoarcere se petrec două evenimente cruciale. Primul îl constituie descoperirea unei epave, de la bordul căreia sunt recuperați cinci negri supraviețuitori, precum și câinele Dingo. Al doilea eveniment are ca
Căpitan la cincisprezece ani () [Corola-website/Science/311321_a_312650]
-
demonicul căpitan Ahab a cărui obsesie îl va duce la moarte atât pe el, cât și pe echipajul său. Elementele fantastice ale lui Moby Dick nu provin numai din existența monstrului marin și din episodul halucinant al luptei dintre căpitanul balenierei Pequod, Ahab, titanul estropiat, și balena albă, luptă ce se va încheia cu moartea lui Ahab și pieirea întregului echipaj, cu excepția lui Ishmael, naratorul, fantasticul provine și din caracterul excesiv al lui Ahab, el fiind văzut din unghiul care demonstrează
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
complex, abscons, este populat de prezențe misterioase, bântuit de fantomele de pe nava capitanului Ahab ce cutreieră apele din jurul insulei Nantucket, unde, în cimitirul quaker-ilor, vântul urlă în memoria lui Warren, iar oasele strigă după monstrul alb rănit, săltând aproape de balenierele lui Ahab în est. Poemul oscilează între o invocare a vărului dispărut și a altor marinari răpuși pe mare și alte prezențe misterioase, între care revenirea obsesivă a balenei albe, finalmente răpusă, este apariția cea mai importantă (de fapt, Lowell
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
amănunțite, oferite de amiralul Davies. “Interesul prințului moștenitor a fost concentrat îndeosebi, la modul de manevrare a tunurilor rapide și al celor antiaeriene, cu care s-a făcut și o demonstrație”. La ora 1115 oaspeții au fost îmbarcați pe o balenieră a Amiralității, cu care au trecut pe bordul torpilorului „Antelope”, unde li s-a făcut aceeași impresionantă primire. Maiestatea Sa Elena și Mihai au părăsit portul Constanța aproape de amiază, plecând cu automobilul la Mamaia. Septembrie. Principesa Elena și fiul ei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a spart o sticlă de șampanie. Au rostit cuvântări amiralul Bălănescu și viceamiralul Scodrea. La ora 1020 a fost scufundată o ancoră de flori, omagiu adus marinarilor morți pe mare. Au avut loc regate de bărci cu 8 rame și baleniere, curse de înot, sărituri în apă. S-au distribuit premii oferite de domnița Ileana, Liga Navală, Divizia de Mare, ziarul „Universul” și ONEF. La ora 1330, înalții oaspeți și personalitățile prezente au luat dejunul la bordul navei-bază „Constanța”. Au urmat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a arborilor și faptul că majoritatea moailor erau doborâți la pământ, probabil în urma unor revolte ale localnicilor, nemulțumiți că idolii lor nu mai puteau face nimic pentru ei. Insula a fost în secolul al XIX-lea vizitată de mai multe baleniere și vase-pirat spaniole, olandeze, engleze, franceze, localnicii începând a fi capturați și vânduți ca sclavi. Un astfel de eveniment tragic avea să fie consemnat în 1862, când un vas peruan a capturat o mie de băștinași, care au fost duși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a arborilor și faptul ca majoritatea moailor erau doborâți la pământ, probabil în urma unor revolte ale localnicilor, nemulțumiți că idolii lor nu mai puteau face nimic pentru ei. Insula a fost în secolul al XIX-lea vizitată de mai multe baleniere și vase-pirat spaniole, olandeze, engleze, franceze, localnicii începând a fi capturați și vânduți ca sclavi. Un astfel de eveniment tragic avea să fie consemnat în 1862, când un vas peruan a capturat o mie de băștinași, care au fost duși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
trofeu, de aproape toți căpitanii de vas). Giganticul mamifer acvatic departe de a putea fi vînat de echipaj a zdrobit pur și simplu fragila corabie, producînd un dezastru absolut. Surprinzător, în urma confruntării, a rămas un supraviețuitor. E vorba despre secundul balenierei, Owen Chase (devenit astfel un posibil prototip pentru Ishmael!) care, un an mai tîrziu, simte nevoia să facă publică povestea catastrofei. Tipărește așadar o carte intitulată Narrative of the Most Extraordianary and Distressing Shiprwreck of the Whale-Ship "Essex"/Istoria neobișnuitului
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
un posibil prototip pentru Ishmael!) care, un an mai tîrziu, simte nevoia să facă publică povestea catastrofei. Tipărește așadar o carte intitulată Narrative of the Most Extraordianary and Distressing Shiprwreck of the Whale-Ship "Essex"/Istoria neobișnuitului și terifiantului naufragiu al balenierei "Essex" (1821). Volumul a avut un succes teribil, fiind încă solicitat febril de cititori la mai bine de un deceniu de la apariția sa inițială. Istoria literară înregistrează faptul că Melville a primit un exemplar din "narațiunea" lui Chase de la bogatul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]