274 matches
-
stenograma unui vis apăsător, continuu, din care autorul nu s-a putut trezi decît prin detunătura unei arme. Conformația onirică a frazelor indică performanța lui Urmuz, care a pătruns în sanctuarul viselor omului și al zeului limbii”. Are dreptate Nicolae Balotă să califice acest delir (oniric?) de interpretare ca fiind „de efect”, dar „fără nici o acoperire”. Urmuz e un „scriitor eminamente lucid”, „mai degrabă hiperconștient”, iar fracturile discursului său logic nu urmează liniile tulburi ale imaginarului oniric: „Putem vorbi, eventual, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un punct culminant în «Cronicari», care pulverizează prin ironica schemă, golită de conținut, înseși regulile de fier ale artei poetice tradiționale”. (Nota bene, în versiunea românească a lucrării lui Gustav Réné Hocke Manierismul în literatură, Ed. Univers, București, 1976, Nicolae Balotă completa antologia de texte manieriste din literatura europeană cu două poeme de Ion Barbu și cu „fabula” „Cronicari”...) Între sincronism și protocronism - noile metode critice Ultimul deceniu al „Epocii Ceaușescu” este dominat de două mari „bătălii culturale”: avem, pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Elizabeth, Masacrul de la Otopeni, Editura Viitorul Românesc, București, 1993 Spiridon, Cassian Maria, Iași, 14 decembrie 1989, începutul Revoluției Române, Editura Timpul, Iași, 1994 Stoian, Ilie, Decembrie ’89. Arta diversiunii, Editura Colaj, 1993 Stroescu, Nicolae, Pe urmele revoluției (cuvânt înainte de Nicolae Balotă), Editura Albatros, București, 1992 Suciu, Titus, Lumea bună a balconului, Timișoara, f.e., f.a. Suciu, Titus, Reportaj cu sufletul la gură (Traseele revoluției), Editura Facla, Timișoara, 1990 Ștefănescu, Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cu trimiteri la universul copilăriei) este considerată de el tot din unghiul absenței unui „sens util”, ca ieșire, deci, din sfera pragmaticului Într-un spațiu de pură incantație, straniu-soteriologică. „Întreaga suspiciune avangardistă la adresa verbului pare să fi dispărut” - sesizează Nicolae Balotă; dar numita „magie” nici nu era În opoziție cu spiritul avangardist, de vreme ce indica un mod cvasi-gratuit de eliberare din convențiile „logicii” și „gramaticii”, al spiritului pozitivist. Adevărat este Însă faptul că Ilarie Voronca e, ca să zicem așa, mai „artist” decît
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
real la adresa eului liric”311, ci din conjugarea (atât la nivelul „discursului”, cât și la nivelul „fabulei”) a unor contrarii, grupate parcă după principiul oximoronului (de pildă mizei „parodic-serioase” îi corespunde, complementar, cea „mitizator-caricaturală”, după cum cu subtilitate remarcă același Nicolae Balotă). În aceste condiții, nu este deloc inadecvat să plasăm asemenea poeme pe linia de frontieră ce separă, la modul ipotetic, teritoriul poeziei enunțiative - o poezie depoetizată, prin excelență, mizând pe autenticitatea gesticulației și pe puterea de reprezentare a cuvântului - de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Mrejeriu (Călugăreni‐Neamț), I. Neculau (Coropceni‐ Vaslui), T. Pamfile (Bârlad), P. Pănoiu (Crasna‐Gorj), T. Popovici (Zorleni - Tutova), P.G. Savin (Jorăști‐ Covurlui), P. Ștefănescu (Dobromir‐ Constanța), A. Tenea (Adam‐ Tutova), C. Teodorescu (Roman), I. Teodorescu (Broșteni‐Suceava), Șt. Șt. Tuțescu (Balota‐Dolj), G. Tutoveanu (Bârlad), I. Zotta (Dorna‐Suceava), Pr. Gh. Ghioldum (Bacău), la care se adăugau societarii : AT.C. Blendea (Vladimir‐Gorj), N.I.Munteanu (Chilia Veche‐Tulcea), A. 350 Negoescu (Bârlad), C. Patriche (Zorleni‐ Tutova), N. Stoleriu (Baia‐ Suceava), D.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Thomas Mann, ca și o descoperire a fundamentului socratic din Memoriile lui Hadrian. Parcursul lecturilor critice a fost inaugurat, cum ne puteam aștepta, prin comentariile alăturate versiunilor românești ale marilor texte. Nu e mai puțin adevărat că postfața lui Nicolae Balotă la Piatra filozofală, prefața lui Mihai Gramatopol la Memoriile lui Hadrian, postața Angelei Cismaș la primele două volume din Labirintul lumii și studiul introductiv al lui Petru Creția la Creierul negru al lui Piranesi trimit fiecare, în subsidiar, și la
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
se numește și azi în istoria literaturii, "Cercul literar de la Sibiu". Mai corect ar fi "de la Sibiu/Cluj"; în plus, toți erau mai mult pe la București în momentul respectiv. Adică: Negoițescu, Doinaș, au venit Cotruș, Cornel Regman, puțin mai târziu Balotă, veneau des cei doi veri Stanca Radu și Dominic -, I.D.Sârbu; și mai erau și alții, de valoare cu totul asemănătoare. Ce m-a frapat la acești oameni? Ce descoperire am făcut? În primul rând că erau puțin sub nivelul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Marcel, Secretul Fortului 13. Reeducări și execuții. Memorii II, Timpul, Iași, 1994. Rădulescu, Mihai, Casa lacrimilor neplînse. Martor al acuzării În procesul „reeducatorilor”, Ramida, București, 1993. Rădulescu, Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducărilor (vol. I), prefață de Nicolae Balotă; Mărturisirea colaborării (vol. II), Ramida, București, 1998. Timaru, Mihai, Amintiri de la Gherla, Editura de Vest, Timișoara, 1993. Vișovan, Aurel (cu concursul lui Gheorghe Andreica), Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit? (Reeducarea de la Închisoarea Pitești), 2 vol., Napoca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și Le Mans. Din 1987 i se acordă azil politic în Franța; din 1990 i se aprobă cetățenia franceză. În prezent trăiește între Nisa și București. Toată această experiență n-a reușit să-l abată pe profesorul și comparatistul Nicolae Balotă de la idealitatea crezului său în omenie, în frumusețea cordială și hăruită a scrisului. Ca și atunci când dădea la iveală cărți provocatoare începând chiar din titlu "Euphorion" (1969), "Urmuz" (1970), "Lupta cu absurdul" (1971), "De la "Ion" la Ioanide" (1974), "Arte poetice
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Lupta cu absurdul" (1971), "De la "Ion" la Ioanide" (1974), "Arte poetice ale secolului XX" (1974), "Opera lui Tudor Arghezi" (1979) ș.a. opunând, așa cum mărturisește în superba culegere de eseuri "Parisul e o carte" (Editura F.C.R., 1994), "barbariei", ordinea Verbului. Nicolae Balota continuă sa-si captiveze publicul nu numai prin memorialistică tip "Caietul albastru", 1998, reeditat în 2000 și 2007, ci și prin studii de istorie literară, exegeze și eseuri precum "Prozatori români ai secolului XX", "Eminescu, poet al inițierii în poezie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
30 în frunte cu Geo Bogza, uitat, contestat sau minimalizat, autorul sinucigaș (1883 - 1923) în perioada de aur a marelui roman românesc, a rămas un caz autohton de insurgență literară timpurie, anticipatoare și sincronă în același timp. Monografia lui Nicolae Balotă reface itinerariul unei opere deschise, disociindu-se de Al. George, care crede că "Urmuz e un nume propriu de convenție sub care se adăpostesc o sumă întreagă de legende". Monografia este operă de pionierat, mai ales în condițiile lipsei de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
prin coordonata unei lucidități dilatate de exces de o adevărată febră existențialistă, M. Blecher exemplifică la noi, cu o intensitate fără precedent, literatura autenticității subiective, în înțelesul cel mai evoluat modern 53. Mai târziu, I. Negoițescu, Al. Protopopescu și Nicolae Balotă încadrează scrierile autorului român în proza de tip existețialist. Dintre criticii literari amintiți, Negoițescu interpretează opera lui Blecher pornind de la teoriile lui Karl Jaspers și Kierkegaard despre suferință. Cele trei romane ale lui Blecher probează în mod exemplar literatura suferinței
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
forme ale suferinței pe care le va numi în cartea sa ,,constante formale". În Volumul și esența, Al. Protopopescu apropia existențialismul lui Blecher de cel al lui Kierkegaard, insistând asupra crizei eului naratorial care ,,dirijează întrega viziune romanescă"55. Nicolae Balotă, continuă teoria începută de Negoițescu, până la un moment dat, deoarece criticul se desprinde de teoria suferinței lui Jaspers afirmând că: ,,Blecher s-a născut în pofida suferinței nu sub imperiul ei"56. De altfel, Nicolae Balotă îl apropie foarte mult pe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Studii literare", ediție îngrijită de Irina PETRAȘ (prima ediție, același titlu, București: Editura Minerva; ediția a doua, îngrijită de Ioana BOT, Mihai Eminescu poet tragic, Iași: Editura Junimea; ediția a treia, același titlu, București: Editura Universal Dalsi, prefață de Nicolae Balotă; ediția a patra, Eminescu poet tragic, Iași: Editura Junimea. o modelele cosmologice. POPESCU-GOGAN Petre (1989) Ecouri eminesciene în arta plastică, București: Editura Meridiane. o Sărmanul Dionis; o Cezara; o Peisaj selenar. RĂCHI-ȘAN-DENCIUȚ (2010) Insula și marea la Mihai Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în cazul apelor mici, situații de transfer invers de nume, de la sate la ape - în primul rînd cele cu bază antroponimică (terminate în -ești, -easca, easa, -eni, -eanca, -oaia, -oanea sau în formă absolută, fără sufix, ca Basaraba, Ciurila, Dragota, Balota etc.). Ca regulă generală, toponimele derivate și compuse sunt mai noi decît bazele de la care s au format (de exemplu, Crișan, Crișana, Crișeni, Crișul Alb, Crișul Mic, Crișul Negru, Crișul Nou, Crișul Pietros, Crișul Repede, Crișul Văratecului, Dealul Crișului, Vîrful
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-se de obicei în cîmpie, iar reflexul v. sl. g > h este specific graiurilor slave din nord. El propune ca etimon un nume de persoană, avînd în vedere că munții au la bază frecvent antroponime, unele cu sufixul -ota (Arnota, Balota, Breota, Șerbota, Scorota, Mișcota, Dragota etc.) și, mai rar, chiar apele pot purta astfel de nume (Bîrzota, Probota). Numele de persoană terminate în -otă sunt numeroase la romîni, în prezent ca nume de familie, în trecut ca prenume (Calotă, Dragotă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de nume (Bîrzota, Probota). Numele de persoană terminate în -otă sunt numeroase la romîni, în prezent ca nume de familie, în trecut ca prenume (Calotă, Dragotă, Capotă, Neagotă etc.), și se regăsesc în nu me roase nume de sate (Albota, Balota, Dobrota, Probota, Bîrzotești, Căpotești, Negotești etc.). Secvența finală a (< ă) este specifică toponimelor. Sufixul -otă este de origine slavă, trecînd de la adjective calificative la hipocoristice, extrase din antroponime compuse, cărora le conferă o nuanță de alint (Dragotă < Drago, extras din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu trimiteri la universul copilăriei) este considerată de el tot din unghiul absenței unui „sens util”, ca ieșire, deci, din sfera pragmaticului într-un spațiu de pură incantație, straniu-soteriologică. „Întreaga suspiciune avangardistă la adresa verbului pare să fi dispărut” - sesizează Nicolae Balotă; dar numita „magie” nici nu era în opoziție cu spiritul avangardist, de vreme ce indica un mod cvasi-gratuit de eliberare din convențiile „logicii” și „gramaticii”, al spiritului pozitivist. Adevărat este însă faptul că Ilarie Voronca e, ca să zicem așa, mai „artist” decât
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
B. Dumitrescu, O nouă piesă originală, „Scânteia tineretului”, 1960, 11 decembrie; N. Carandino, [„Procesul Horia”], ST, 1967, 5; Ion Vlad, „Procesul Horia”, ST, 1967, 5; Aurel Bădescu, Teatrul istoric și teatrul politic (interviu cu Al. Voitin), CNT, 1970, 43; Nicolae Balotă, „Avram Iancu”, RL, 1971, 24; Victor Parhon, „Procesul Horia”, CNT, 1972, 13; M. G. [Mihai Gafița], Teatrul și poezia lui Al. Voitin, RL, 1975, 32; Dinu Săraru, „Procese istorice”, SPM, 1976, 293; Radu Popescu, „Procese istorice”, RMB, 1976, 9 779
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
bancare cu capital integral sau majoritar de stat să acorde credite cu dobîndă de 15% societăților comerciale și regiilor autonome din sfera Ministerului Agriculturii și Alimentației, pentru constituirea stocurilor de furaje, semințe, materiale, piese de schimb, sîrmă și sfoară de balotat, medicamente, curele, folie, tulpini și fibră de în și cînepă, gogoși de mătase, lină, legume, cartofi, fructe, conserve și altele, conform anexei la prezența hotărîre. Articolul 2 Creditele cu dobîndă bonificata de 15% se acordă din resursele stabilite în cadrul politicii
HOTĂRÎRE nr. 589 din 25 septembrie 1992 privind acordarea de credite pentru constituirea stocurilor de produse agricole şi agroalimentare la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei în anul 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108836_a_110165]
-
și utilaje pentru agricultură și silvicultura, destinate pregătirii sau cultivării solului (pluguri, grape, grape cu disc, cultivatoare, tăvălugi, scarificatoare). Mașini de tuns gazonul, cositori pentru parcuri și terenuri sportive; alte cositori; alte utilaje de strâns fânul; utilaje de strâns și balotat paie și culturi furajere; alte mașini de recoltat; batoze. Utilaje mecanice pentru pulverizarea lichidelor și prafurilor folosite în agricultură. Remorci și semiremorci cu încărcare și descărcare automată pentru agricultură. Mașini și utilaje pentru curățarea sau calibrarea fructelor, semințelor, cerealelor, ouălor
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
15. Baayen RH, Piepenbrock R, Gulikers L. The CELEX Lexical Database. Linguistic Data Consortium, University of Pennsylvania. 2005. 16. Badgaiyan RD, Posner, M. I.Time course of cortical activations in implicit and explicit recall. J Neurosci. 2003. 17î12): 4904-4913. 17. Balota DA. Chumbley, J. I. Are lexical decisions a good measure of lexical access? The role of word frequency in the neglected decision stage. J Exp Psycho: Human Perception and Performance. 2006; 10: 340-357. 18. Beaton AA. Dyslexia, reading, and the
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Articolul 4 Prin mașini și utilaje agricole se înțelege: mașini pentru administrarea îngrășămintelor; aparate și dispozitive pentru tratarea culturilor - stropit, prăfuit; mașini și echipamente pentru lucrarea și cultivarea pământului; remorci agricole; mașini pentru curățat, sortat și tratat semințe, adunat și balotat fan și paie; mașini, instalații și utilaje pentru prepararea și distribuirea hranei, adăpatul animalelor și păsărilor, precum și pentru evacuarea gunoiului; instalații de muls și de răcire a laptelui; mașini, instalații și utilaje pentru incubație; mașini, instalații și utilaje pentru dezinfecție
HOTĂRÂRE nr. 190 din 25 martie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare, de utilizare şi controlul utilizării subvenţiilor de la bugetul de stat destinate acoperirii a 70% din volumul dobânzii datorate de împrumutat, aferentă creditelor bancare acordate de băncile comerciale în vederea achiziţionării de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, precum şi de instalaţii pentru irigat din producţia interna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123488_a_124817]
-
12 în Pitești. Plouă și din cauza aceasta trenul nu poate înainta pe podul peste Argeș. Mare întâmpinare. I. Brătianu acolo, care merge cu noi. Slatina, Craiova (ora 3½), enorme întâmpinări călduroase, flori etc. Vremea mai bună. Din păcate ajungem la Balota odată cu întunericul. Ora 6½ Turnu-Severin, care e iluminat strălucitor. Întâmpinare enormă. Ora 7 la Vârciorova. Despărțire tristă de scumpa mea mamă. Lindheim, Maerken. Bălăceanu venit de la Viena. Brătianu și Fălcoianu merg până la Orșova. Noi ne întoarcem cu trenul special la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]