365 matches
-
își întretaie destinele cu cele ale descendenților paharnicului Manolache Cozianu, urmăriți în succesiunea generațiilor. Indivizii aparținînd unor tipologii - psihologice, temperamentale, morale - clasice (dintre care nelipsiți în fiecare generație sînt ambițioșii, veleitarii, setoșii de putere și de sex, ratații) constituie fauna balzaciană a acestui roman solid, scris în tehnica secolului trecut și în care conflictele sînt viabile și clar conturate, narațiunea nu e complicată și ambiguizată de schimbarea vocilor, de abundența episoadelor secundare, de cursul meandrat al tramei sau de analizele psihologice
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
au lipsit, în două direcții principale. Un realism social tradițional năzuia să dea o panoramă a lumii evreiești în Ghetto veac XX (1934), imagine documentară completată mult mai târziu în ,Gablonz". Magazin universal (1961), însă prozatorului i-au lipsit suflul balzacian, consecvența narativă și capacitatea de invenție. Panorama (proiectul unei vaste construcții epice) a rămas la stadiul de machetă și început de șantier. De cealaltă parte, un realism psihologic elementar și-a epuizat repede resursele: o oarecare valabilitate estetică își păstrează
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
numai primul roman de analiză pe tema geloziei, Subiect banal (1935), cel de-al doilea, într-o continuitate de perspectivă, stil și cazuistică, Hilda (1936), vădind oboseală timpurie, derută, insuficiență a explorării interioare și a limbajului. Ezitarea între un realism balzacian, cu pitorescul suburbiilor și al destinelor nefaste, și un psihologism al profunzimilor simulate, speculat în criza unei căsnicii, dă satisfacția unei minime diversități a operei epice. Orizontul ei este, fără îndoială, mult prea îngust. De șansa unei revalorizări favorabile nu
Gelozia maladivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11185_a_12510]
-
au aflat unde nici nu gândiseră - cu corolarul modificării cu 180 de grade a vieții până atunci duse. Ideea că bătuți de noroc, cum în popor se spune, au avut parte de un fast trai pe vătrai, suferă amendamente - temă balzaciană - modelarea în prosperitate nu priește tuturor, ea pretinde un grad de adaptabilitate la rândul său condiționat de anumite predispoziții și calități. De altfel, mai adesea mutațiile creează hibrizi. La fel, în cercul închis de care am vorbit, în esență defensiv
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
un impresionant bagaj documentar despre istoriile unor edificii: sedii ale unor instituții, orașe, gări, catedrale, spitale, statui, poduri, școli, căi ferate etc. care oferă lectorului date de factură nonliterară, dar folositoare pentru cultura generală. Apreciem folosirea tehnicii realiste de factură balzaciană prin care eroul este descris în mediul său natural cu modul de viață, cu obiceiurile și tradițiile moștenite, cu îmbrăcămintea de epocă etc. Sunt, de asemenea, de notat descrierea unor credințe și superstiții, apelul la limbajul paremiologic, cu proverbe, zicale
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
și atât de greu cuceribilul titlu de om cultivat. Ovidiu Ghidirmic este singurul creator din Oltenia căruia Editura Academiei Române - la inițiativa directorului său general: D. R. Popescu (cel mai valoros dramaturg român în viață, romancier cu suflu faulknerian și forță balzaciană, publicist cu verb vitriolant, aplomb și deschideri eminesciene, accente argheziene...) - a fost onorată să-i gireze, să-i îmbrățișeze și să-i publice această SINTEZĂ a sintezelor de maturitate și de consacrare definită, peste vreme, peste vremuri și veac, în
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
cânte-amoruri din folclor Și-n nopțile de primăvară, Să ne iubim sfâșietor... „Să mă iertați, căci dumneavoastră, Rămâneți slujnică-n fereastră...” Să-mi faci din murmur o vioară, Să-mi cânte-amor enescian, Și-n nopțile din dumbrăvioara, Să ne iubim balzacian... „Rămâi cu bine, o fiastra, Te voi cânta la nunta noastră...” Să-mi faci din murmur balalaica, Să-mi cânte-amor de Romanov, Și-n nopțile dinspre Drăgaica, Să mi te-așterni ca-ntr-un alcov. „Să mă iertați, dar dumneavoastră
MIREASA MUTĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368407_a_369736]
-
viața unui personaj revărsată în povestiri coerente dintr-un roman laborios. Ioana Heidel este un talent care pune piatră peste piatră pentru a înălța universul de jos în sus, o catedrală a vieții, nu este un demiurg, dar sigur un balzacian și iubitor de adevăr. Boala lui Hendrik, singurul fiu al autoarei născut după căsătoria celor doi tineri, suferind de o boală ce nu se putea trata în România comunistă, în care regimul se lăuda că în țară sunt toate condițiile
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
sensibilități și destine incerte - aici, intuim afinități cu Otilia lui Călinescu, și ea violentată de “lumea orașului”, de fapt, a unei societăți în decadență accentuată. Cartea Helenei Pflistch se decupează foarte bine nu doar prin masivitate ci și prin tenta balzaciană a story-ului, în care se împletesc elemente de descriere și portretizare extrem de bine conturate, începând cu exteriorul și continuând cu sinele, interiorul, până spre intimități provocatoare intelectual. La fel, avem descrieri ample ale locurilor acțiuni, cu amănunte interesante, care pot
DESCOPERIREA DE SINE – CA AVENTURĂ A CUNOAŞTERII LUMII de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365928_a_367257]
-
îmi mai amintea de zeul-soare al Egiptenilor. Thomas mi-a zîmbit mefistofelic, dar nici chiar el nu bănuia ce experiență abracabradantă făcusem cu mine însumi. Iată care ar fi putut să fie povestea: Un bărbat, aflat la vîrsta iluziilor pierdute balzaciene, vede într-o zi o minune de fată, ca cea descrisă mai sus, și își spune că, dacă o lasă liberă, în cușca sufletului său nu va mai cînta niciodată o privighetoare. Rolul unei fete fiind, de cînd e lumea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
petale», că «nu-i jertfă» (p. 65), „pat“ dăruit de iubitu-i din prag de înserare, „dar divin“, cu „cosmice“ «păsări măiastre / cu aripi întinse, zburând către stele» (ibid.), dar și sub „edenicul măr“ dintre copilărie / adolescență și maturitatea „femeii balzaciene“: «Te-ai dus, copilărie, cu mărul tău văratic, / În sânul meu renasc mireasma și dulceața // [...] // Mă simt copil și tremur, simțind pe cerul gurii / Dulceața mușcăturii din măru-acela roșu...» (Mărul văratic, p. 101); etc. Lăsându-se la o parte „contractul
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
viața unui personaj revărsată în povestiri coerente dintr-un roman laborios. Ioana Heidel este un talent care pune piatră peste piatră pentru a înălța universul de jos în sus, o catedrală a vieții, nu este un demiurg, dar sigur un balzacian și iubitor de adevăr. Boala lui Hendrik, singurul fiu al autoarei născut după căsătoria celor doi tineri, suferind de o boală ce nu se putea trata în România comunistă, în care regimul se lăuda că în țară sunt toate condițiile
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
Simion socotește că în proza românească idealul este să scrii o carte unică, exemplară, pitorească, model de limbă și de imaginație epică, și că „opus acestui model (l-am putea numi: modelul flaubertian) este modelul prozatorului productiv (modelul, în fond, balzacian) amplu, eseistic, reflexiv, analitic”, agreat de majoritatea creatorilor de literatură. „Unii îi reproșează lui Breban că scrie prea mult, mai susține Simion, el le reproșează altora că scriu puțin și trăiesc, încă de tineri, ca niște pensionari ai reputației lor
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
Ambele afirmații pot fi raportate la scrisul lui Ștefan Ehling. Chiar dacă nu suntem de acord că Balzac se reflectă în orice lucrare de proză importantă, trebuie să admitem că romanul lui Ștefan Ehling e, în mare măsură, unul “clasic”, realist, balzacian. Cât privește raportarea la istorie, e limpede că biografia, gândirea, direcția existenței tânărului “ambițios” din cartea lui Ehling sunt legate și au fost dirijate de întâmplările secolului XX. El este reprezentativ pentru climatul multietnic și multicultural al zonelor vestice, dar
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
edenice”; capitolul III - „Trezirea conștiinței de poet”; capitolul VII - „Cât nu încetezi să urci, treptele se înmulțesc la nesfârșit”; capitolul X - „Cine poate fi sigur pe gloria lui?” Pornind de la anumite puncte ale narațiunii, romancierul recurge la amănunte de tip balzacian, cu efecte estetice de înaltă ținută artistică, dar și cu un important rol în îmbogățirea culturii generale a cititorului, cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
autorul Ion Deaconescu, înseamnă originalitate, un demers asemănător celui pe care l-a făcut G. Călinescu în 1938, când, în plin proustianism, a vrut să demontreze superioritatea metodei lui Balzac, publicând Enigma Otiliei, „primul roman citadin de tip clasic, și balzacian“. Capitolul „Nu poți acoperi cu umbre întunericul“ din Garderobierul are o tânguire finală, gen Carlo Goldoni: „Diodor, Elizar et. comp., sărmanilor, pe mâna cui ați ajuns!“, după o invocație prealabilă a lui Dumnezeu care să exercite, de pe o postură intermediară
Ion Deaconescu: Garderobierul () [Corola-blog/BlogPost/339308_a_340637]
-
în romanele lui Anton Holban. Compunerile cognitive asigură o incursiune în spațiul iberic. Protagonistul e în căutare de lucru, în conformitate cu aproximativ unica vocație pe care o are, meșteșugul scrisului. Birourile diverselor redacții de reviste și edituri sunt descrise în stil balzacian, autorul fiind convins că un tânăr cititor de azi nu are cum să înțeleagă o asemenea ambianță, decât prin explicație: „Un unchi al fetei era directorul serviciului de cadre al Radioului. M-a așteptat într-un birou fastuos, cu uși
Constantin Mateescu: Altfel de proză*. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339365_a_340694]
-
Primul roman citadin de tip clasic și balzacian aparține criticului și istoricului literar G. Călinescu. Romanul Enigma Otiliei a apărut în anul 1938. Acest titlul a fost dat la dorința editorului, întrucât autorul intenționa să-și intituleze romanul Părinții Otiliei. Otilia Mărculescu și Felix Sima sunt în calitate de victime
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
roman i-o conferă nu atât metoda, cât realismul fundamental analitic“. Descrierea cadrului fizic în care se desfășoară acțiunea, precum și prezentarea caracterelor umane în timp și spațiu, dominate de o trăsătură de caracter, atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea paternității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: „Pe cine avem noi
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general constant, asemenea eroilor din tragedia antică, personaje mânate de un destin și acest fapt conferă romanului caracterul unei opere dramatice. Romanul Enigma Otiliei debutează balzacian prin precizarea timpului acțiunii: „iulie 1909“, a locului acțiunii: „casa Giurgiuveanu din strada Sfinții Apostoli din București“, și în primul rând, a portretului bătrânului Giurgiuveanu, „a cărui vârstă rămâne incertă, zâmbind cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
fost în stare de atâta stăpânire e capabil să învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele său viitor“. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare, fiind considerat de Ov. S. Crohmălniceanu „primul nostru roman citadin de tip clasic și balzacian“. De la clasicism îi aparțin atât desfășurarea gradată a acțiunii, asemenea unei piese de teatru, cât mai ales unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Într-un articol
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
trebuie pus în acord cu momentul de competiție, iar momentele/ etapele intermediare trebuie valorificate, pentru ca într-adevăr, rezultatul să apară ca o încununare a muncii depuse: finis coronat opus. SUBIECTUL al III-lea Primul roman citadin de tip clasic și balzacian aparține criticului și istoricului literar G. Călinescu. Romanul Enigma Otiliei a apărut în anul 1938. Acest titlul a fost dat la dorința editorului, întrucât autorul intenționa să-și intituleze romanul Părinții Otiliei. În realitate, Otilia nu are nicio enigmă, ea
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
de tartuferie, noțiune atribuită arivistului, adică avocatului din roman, Stănică Rațiu. Descrierea cadrului fizic în care se desfășoară acțiunea, precum și prezentarea caracterelor umane în timp și spațiu, dominate de o trăsătură de caracter, atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: Pe cine avem noi
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
Giurgiuveanu, care hotărăște într-un fel mai multe destine. Tipurile umane din roman acționează în general constant, asemenea eroilor din tragedia antică, personaje mânate de un destin și acest fapt conferă romanului caracterul unei opere dramatice. Romanul Enigma Otiliei debutează balzacian prin precizarea timpului acțiunii: iulie 1909, a locului acțiunii: casa Giurgiuveanu din strada Sfinții Apostoli din București, și în primul rând, a portretului bătrânului Giurgiuveanu, a cărui vârstă rămâne incertă, zâmbind cu cei doi dinți, clipind rar și moale, întocmai
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
fost în stare de atâta stăpânire e capabil să învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele său viitor. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare, fiind considerat de Ov. S. Crohmălniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic și balzacian. De la clasicism îi aparțin atât desfășurarea gradată a acțiunii, asemenea unei piese de teatru, cât mai ales unitatea caracterologică a personajelor, în sensul că personajele se comportă constant, în concordanță cu firea lor, supuse parcă unui destin. Prin temperament, G.
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]