196 matches
-
fără exagerare, mai ales dacă avem în vedere comentariile trase de aici, care l-au socotit, între altele, un anticipator al lui Einstein. Dimensiunea socială și politică i-au lipsit Luceafărului poeziei românești, cu siguranță titlul care îi convine, în ciuda banalizării lui de către școală. Spre deosebire de Hugo, Eminescu a fost un mare poet: nici mai mult, nici mai puțin decât atât. Tradiția la noi a rolului istoric al scriitorului e scurtă. Inaugurată de pașoptiști, se cam încheie cu ei. Astăzi, un astfel
Rolul scriitorului în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4702_a_6027]
-
Duhovnicească. Limbajul - numeroși sînt cei cărora, la urma urmei, Arghezi nu le-a spus mare lucru - e mai puțin spumos decât în perdaful tras exegeților. Două sînt capetele de acuzare: supralicitarea calității de inovator al limbajului a lui Arghezi, și banalizarea prin retorică. Abia, spune Eugen Ionescu, cu Florile de mucigai Arghezi scapă, verlainian, de elocvență, sucin-du-i gîtul. Îl vede, însă, tezist, și apărător al socialismului în poezie cum, hélas, odată, va ajunge. Sigur, nu s-a impus, pe termen lung
Statui? by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7256_a_8581]
-
Îl zic." (Balanța, București, Cartea Românească, 1985, pp. 42-43) Dacă există o "rețetă" a (construcției) personajelor lui Monciu-Sudinski din Rebarbor, aceasta e pe cît de simplă, pe atît de rafinată: în linii mari, ea se bazează pe poetizarea banalului și banalizarea poeticului ("Pulpele ei miroseau a săpun de rufe", spune naratorul din Casa cu aristoane, p. 20) sau, la un alt nivel, pe sensibilizarea primitivului și primitivizarea sensibilului: În somn, mutra asudată a lui Munteanu pare fața unui omuleț necăjit și
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
examenelor na- ționale aduce în actualitate un anumit câmp lexical din limbajului tinerilor (elevi și studenți): inventarul denumirilor de procedee și instrumente folosite pentru copiere. Practicile sunt, desigur, vechi; noutatea o reprezintă doar tehnologia modernă și, mai ales, teribila extindere, banalizare și aparentă acceptare socială a fenomenului. Termenul de bază, fițuică, a fost înregistrat și explicat în studiile despre argoul școlar din perioada interbelică. În 1937, Gh. Agavriloaei îl definea ca „hârtiuță pe care sânt scrise lecțiile spre a (le) copia
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
niște arătări inofensive care dezamăgesc prin platitudinea vieții pe care au dus-o. Nu știu dacă acesta e efectul oricărui demers de demistificare a trecutului, dar în cazul volumului lui Jean-Louis Brunaux, impresia e de subțiere a temei pînă la banalizare. Brunaux se comportă ca un anatomopatolog care diseacă trupul spre a-i afla secretul, pentru ca în final să se pomenească cu o grămadă de zgîrciuri și oase ce nu mai păstrează nimic din nimbul vieții. O netezime seacă de hoit
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
Geo Dumitrescu nu sunt prea departe), Constantin Acosmei trece, odată cu ciclurile Sic cogito, Texte poetice și Relatări, în zona de vârf a liricii sale - și a unei întregi generații de poeți milenariști, cărora autorul de la Iași le este precursor. Aceeași banalizare a răului și fosforescență a urâtului, aceeași suferință, exprimată însă diferit: în tirade social-protestatare ori prin viziuni sumbre, post-expresioniste, la poeții generației 2000, respectiv, într-un lirism autosuficient, apatic ori nevrotic, la Constantin Acosmei. Dacă mortul este chiar personajul în
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
-o șeful statului, dar ca o gazdă bună ce este, trebuia să stea cu "șefii" săi. "Eu cred că este cea mai mică încălcare a Constituției pe care a făcut-o Traian Băsescu. Deja, în ceea ce-l privește, asistăm la banalizarea răului ("banalizarea răului" este o sintagmă a scriitoarei despre Holocaust Hannah Arendt - n.r.), a declarat, marți, Liviu Dragnea, în legătură cu participarea lui Traian Băsescu la Congresul PPE. Sigur că nu e în regulă, dar nu are de ce să se mai ferească
Ce spune Dragnea despre prezența lui Băsescu la PPE () [Corola-journal/Journalistic/41760_a_43085]
-
statului, dar ca o gazdă bună ce este, trebuia să stea cu "șefii" săi. "Eu cred că este cea mai mică încălcare a Constituției pe care a făcut-o Traian Băsescu. Deja, în ceea ce-l privește, asistăm la banalizarea răului ("banalizarea răului" este o sintagmă a scriitoarei despre Holocaust Hannah Arendt - n.r.), a declarat, marți, Liviu Dragnea, în legătură cu participarea lui Traian Băsescu la Congresul PPE. Sigur că nu e în regulă, dar nu are de ce să se mai ferească, până la urmă
Ce spune Dragnea despre prezența lui Băsescu la PPE () [Corola-journal/Journalistic/41760_a_43085]
-
intrat în circulație și a fost auzită de mai multe ori. Astfel, formule traduse cuvînt cu cuvînt care i-ar îngrozi pe traducătorii de profesie - învățați să caute întotdeauna echivalentele idiomatice ale unei expresii - sînt repetate pînă la normalizare și banalizare. Un astfel de caz, destul de recent, ar putea fi formula conversațională nu vrei să știi... / nu vreți să știți..., pe care o întîlnim nu numai în traducerea dialogurilor din filme, ci și în conversația cotidiană și chiar în cărți scrise
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
această practică, si a celor care, convinse de problemă medicală, o resping după ce fie ele însele au experimentat-o, fie au tolerat-o la altele. Poziția bărbaților intervievați diferă destul de spectaculos: pentru aproape nici unul dintre cei întrebați nu e valabilă banalizarea gestului: mai toți văd în el un potențial erotic, fie explicit, si pe care il atribuie chiar femeii, fie implicit, asumat de ei înșiși că privitori. Însă indiferent de răspuns, toți subiecții intervievați de echipa lui Kaufmann nu concep practică
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
în felul acesta se ascunde. Motivul pentru care practic nici o femeie care altminteri face nestingherita plajă fără a purta un sutien nu consimte să meargă pe strada într-o asemenea ținută, nici măcar la cîțiva metri în afara plajei, este legat de banalizarea dezgolirii în măsura în care ea e dublată, triplata, multiplicata la infinit de numărul celorlalte femei de pe plajă care nu poartă sutien. Dacă ne amintim că plajă este legată de figură invalidului, deci cumva a pacientului al carui corp e redus la fiziologic
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
de camuflaj, atunci ea nu va reuși de fapt, susține Kaufmann, să fie un camuflaj mai bun decît vesmîntul, de pildă, mai ales un veșmînt provocator. Bărbații intervievați, desi recunosc rolul banalizator al plajei, mărturisesc de asemenea că pentru ei banalizarea nu se produce cu adevarat, cu alte cuvinte că privirea lor nu alunecă orb peste acea suprafață de piele, indiferent ce vor fi crezînd femeile. Care, în mod bizar, odată ce li se comunică răspunsul bărbaților întrebați, nu par de fapt
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
cu o recoltă a urii atît de bogată precum ne-a oferit-o cel recent încheiat, în prelungirea morală a căruia ne mai aflăm și acum. Pe vremuri cam pe la începutul secolului de care vorbeam, oricum, înainte de utilizarea pînă la banalizare a formei celei mai violente și larg răspîndite a răului bazat pe ura dezlănțuită a terorismului islamic internațional - care a înlocuit-o în zilele noastre pe cea doctrinară de clasă și de rasă - un filozof precum Oswald Spengler (din care
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
spune. În plus, o dureroasă indiferență pentru ceea ce a fost, pentru suferințele din trecut - acest văl de ne-aducere aminte (nu vrem să spunem de uitare) acoperă totul: ne acoperă. Să adăugăm la toate acestea, încercările actuale de minimalizare, de banalizare a pătimirii românești sub comunism (ceea ce unii numesc, acum, "mitul nefericirii totalitare") pentru a înțelege că sîntem noi, noi înșine, cei care ne "separăm" de propria noastră istorie, de adevărurile trăite - în numele unor perspective "post comuniste", teoretice sau direct interesate
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
a ei? Asta nu știu, mă plasez încă / totuși într-o cu totul altă lume. Apocalipsa este probabil una dintre cele mai profunde spaime ale umanității și poate tocmai apelul prea insistent, publicitar, la această temă, în zilele noastre, până la banalizarea ei, constituie targetul semnificant al parodiei romanului. Poate...
Neo-Avangarda se apropie by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4997_a_6322]
-
imaginea ei în cealaltă, iar Dumnezeu se folosește de perechea de oglinzi pentru a se cunoaște pe sine. Din jocul oglinzilor se desprind cei trei pași ai algoritmului dialectic: punere, contrapunere și compunere, sau cu o formulă împinsă pînă la banalizare: teza, antiteza și sinteza. Dacă viața omului e privită ca un joc de oglinzi al cărui scop e cunoașterea de sine a lui Dumnezeu, atunci expresia acestei vieți se numește Fenomenologia spiritului. Cartea e șirul de etape prin care un
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
maiestuoasă, dispuse uneori să dezvăluie caracterul fictiv al celor întâmplate și să-și pună astfel în discuție propria legendă. Surplusul de autenticitate realizat prin înlocuirea forței destinului abstract prin cea a patimilor omenești antrenează în același timp și diminuarea eroicului, banalizarea mitului. La Petru Dumitriu destinul nu acționează ca la Eschil: blestemul Atrizilor este înlocuit de fatalitatea vârstei care îi macină pe Clitemnestra și pe Agamemnon contaminându- i totodată și pe cei din jur. În vecinătatea cuplului regal, tinerii își pierd
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
minute după anunțul Departamentului de Stat. O singură persoană a atacat jandarmii, iar câțiva dintre ei au reacționat exagerat, escaladând violențele, astfel încât televiziunile au avut iarăși materiale ”incendiare”. Reacția jandarmilor este defavorabilă Puterii: protestul se stingea de la sine, iar prin banalizare se putea spera la o reducere treptată a numărului protestatarilor, în zilele următoare. Îmbrâncelile cu protestatarii și reacția disproporționată fac un mare deserviciu de imagine actualei Puteri. Doar două scenarii justifică bâlbâielile și reacția paradoxală din cursul zilei de ieri
Ole, ole, ole, l-au lăsat Serviciile? () [Corola-journal/Journalistic/46358_a_47683]
-
acolo încât scriptura mateină s-a tipărit, în 1998, într-o colecție de buzunar, iar ceea ce fusese o carte pentru inițiați a devenit o operă care se studiază la școală. Iar școala poate distruge un autor ca Mateiu Caragiale prin banalizare și prin acel efect de semioficializare care risipește aura esoteric-perversă din jurul unei cărți de intens rafinament precum Craii de Curtea-Veche, școala are darul de a transforma dificultatea, raritatea, aluziile subtile și prețiozitățile stilistice în ceva arid și plicticos."(pag. 11
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
abia mijite să pună mîna pe cuțit, pe bâta de baseball sau chiar pe pistol, pentru că asta văd la absolut orice oră pe toate canalele de știri. Aici nu e vorba doar de influența sinistră a filmelor violente, ci de banalizarea, prin repetiție obsedantă, a răului cotidian. Violența de toate felurile e de-acum un personaj intim al vieții fiecăruia dintre noi. Vrei-nu vrei, asiști la prim-planuri cu țeste crăpate cu toporul, la tânguielile femeilor violate și la explicațiile de-
O zi perfectă pentru pietonul-banană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13652_a_14977]
-
condiția umană banală. Ba chiar, prin tendința de absolutizare pe care-o resimțeam atunci atât de puternic, am început să cred că tocmai erotismul e ceea ce-i împiedică pe oameni să se realizeze, că dragostea și deci femeia sânt cauzele banalizării, ale eșecului. Timp de doi ani, în acea stare de înstrăinare despre care am încercat să dau o sugestie, mi-am făcut un sistem monstruos de idei în această privință .Hotărâsem că eu nu avea dreptul să cunosc vreo fată
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
maiestuoasă, dispuse uneori să dezvăluie caracterul fictiv al celor întâmplate și să-și pună astfel în discuție propria legendă. Surplusul de autenticitate realizat prin înlocuirea forței destinului abstract prin cea a patimilor omenești antrenează în același timp și diminuarea eroicului, banalizarea mitului. La Petru Dumitriu destinul nu acționează ca la Eschil : blestemul Atrizilor este înlocuit de fatalitatea vârstei care îi macină pe Clitemnestra și pe Agamemnon contaminându-i totodată și pe cei din jur. În vecinătatea cuplului regal, tinerii își pierd
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în senzațional, în subiecte facile și fără mare relevanță, al multor jurnaliști și instituții media, căutarea cu orice preț a audienței se constituie într-o formă de tiranie, care duce la manipularea opiniei publice și, nu de puține ori, la banalizarea răului și a violenței. Jurnalistul are, în democrație, responsabilități civice care îl obligă la o atitudine de implicare în viața socială. Nu este un simplu observator al realității, el ia atitudine, prin modul în care tratează subiectele, le ierarhizează și
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
întreaga viață ce le-a mai rămas după copilărie. Din păcate, ei dețin autoritatea și fiecare copil ajunge odată și-odată ca ei, așa că adulții reușesc să impună, pas cu pas, modelul lor. Printr-un efect pervers, dezvrăjirea lumii prin banalizare începe să ni se pară un lucru benefic. Și nu e. Dovadă și Moș Crăciun. A trebuit să mai treacă vreo douăzeci de ani până să îmi dau seama care e adevărul și mai ales că îl știam din copilărie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
prelungit, până la sațietate le anulase sensurile și conotațiile religioase inițiale. În poezia odelor, a imnurilor și a omagiilor se întâlneau, la tot pasul, cuvinte precum: ctitor, ctitorie, (pământ) binecuvântat, nimb (de glorii), verb, iluminare, apoteoză etc. Direcția acestei preluări și banalizări a fost continuată în unele dintre amalgamele stilistice ale presei contemporane"70. În cele ce urmează se va putea sesiza, pe parcursul prezentului capitol, schimbarea produsă la nivelul discursului religios din presa românească, modificarea structurală, generalizată treptat la nivelul întregii mass-media
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]