130 matches
-
intenția de a-i intimida pe țărani și a-i obliga, în acest fel, să accepte colectivizarea, conducerea statului sovietic a pus în funcțiune mecanismul deportarilor în masă. Au fost deportate 22 de familii, în total 107 persoane În satul Baraboi colectivizarea a început în luna iulie 1949, pe data de 28 a acestei luni luând ființa cartelul agricol “Scânteia”, președinte fiind Tudor Filip Focșa. Pe parcursul lunii august mai apar înca 3 colhozuri: Înaintașul, Jdanov și Bolsevițcaia pravda. În 1952 toate
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
locuitori. În contextul transformărilor socio-politice de la sfârșitul anilor 80 ai secolului XX, mișcarea de renaștere și eliberare naționala a românilor basarabeni, a 27 august 1991 Republica Moldova își proclamă independența. Conform legii privind organizarea administrativ-teritorială a republicii din 1994, satul (comuna) Baraboi a continuat să facă parte din raionul Dondușeni. Iar, conform celei din 1998, când e instituit sistemul județean, satul e inclus în județul Edineț. Structura județeană a existat până în 2001, când Parlamentul, dominat de comuniști, restabilesc raioanele. Satul (comuna) revine
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
satul e inclus în județul Edineț. Structura județeană a existat până în 2001, când Parlamentul, dominat de comuniști, restabilesc raioanele. Satul (comuna) revine din nou raionului Dondușeni. Gospodăria colectivă de tip socialist, căreia, între timp, i-a fost schimbat numele în Baraboi, a existat până în 1996. Desfințarea colhozului s-a produs în urma repartizării locuitorilor satului, în perioada 1993-1994, a cotelor de teren care le-au revenit din virtutea legii adoptate de Parlamentul republicii cu privare la privatizarea pământului. În 1997, 29 de
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot Vertiujeniu. Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă. Și când
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
Printre victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi se numără: Dumitru Onea (n. 1887), (?) Onea, soția și (?) Onea, fiul.Deportați în 1940 în Siberia.Fiul a murit în tren în drum spre locul deportării. Ioa S. Onea (n. 1898), Nadejda H. Onea, soția, Ștefan F. Onea și Agripina
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
represiunii în 1949. Grigore D. Cojocaru (n. 1888), Zinovia I. Cojocaru, soția (n. 1895), Irina F. Spânu, fiica (n. 1925). Deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Motivul reprimării: famiglie de “chiaburi”.Reabilitați în 1989. Atanasie N. Cojocaru(fost primar de Baraboi), Zinaida (Zamfira) I. Cojocaru, soția (n. 1880). Acuzați de colaboraționism și deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitați în 1991. Vasile A. Cojocaru (feciorul lui Atanasie și al Zinaidei) (n. 1912),șef de post(polițist), tata a trei copii,care
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
fost profesor la Academia Militară, autor de lucrări militare, membru al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România. Ciobanu Laurențiu - autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi. Căliman Eleonora - învățătoare. Chiriacescu Elenă - învățătoare. Diaconescu Emilia - învățătoare. Condurache Elenă - învățătoare. Baraboi Constantin - învățător. Munteanu Petru - pensionar, fost învățător, autorul Monografiei Flămânzi. Guja Gheorghe - profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
din 23 decembrie 1941 și ordinului 8889 al Perfecturii Bălti din 02 ianuarie 1942 au fost cinstituite centrele de colectare a produselor agricole pentru necesitățile armatei. Centrele de colectare în plasă Rîșcani se aflau în: or. Rîșcani - COOP Propășirea s. Baraboi - COOP Dreptatea s. Brătușeni - BP Brătușeni s. Nicoreni - BP Nicoreni s. Terebna - BP Dreptatea s. Zăicani - BP Zăicani Viața satelor după finisarea celui de-al II-lea război mondial După finisarea celui de-al doilea război mondial, pe teritoriul Basarabiei
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot Vertiujeniu. Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă. Și când
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
(n. 23 februarie 1970, Baraboi, Dondușeni, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova) este o conferențiară universitară, etnologă și politiciană din Republica Moldova, doctoriță în filologie. A deținut funcția de viceministru al Educației a Republicii Moldova de la 20 noiembrie 2009 până în iulie 2015 și a fost ministru al
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
ianuarie 2016. S-a născut într-o familie de agricultori, iar mama sa i-a ales numele Loretta, nume care la acea dată nu se afla în nomenclatorul administrației, astfel a fost trecută în acte Larisa. A crescut în satul Baraboi, raionul Dondușeni, unde a urmat școala medie de cultură generală, iar, mai apoi, a dorit să-și urmeze visul de a deveni interpretă de muzică pupulară, dar a fost respinsă de Colegiul Muzical „Ștefan Neaga”. A absolvit Facultatea de Filologie
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
388 m, cuprinzînd în suprafață totală 6091 ha de pămînt arabil, imașuri, terenuri povîrnite, care nu sînt folosite în scopuri agricole. Pe moșia satului mai sînt lacuri artificiale cu oglinzile apei destul de mari. Are hotare comune cu moșiile Stiubeeni, Ciubara, Baraboi, Ochiul-Alb, Ramazan, Riscani și Vasileuti. Pe aceste locuri au fost descoperite obiecte de piatră ceea ce ne dă temei să afirmăm, că aici au trăit oameni încă în epoca de piatră . Tot pe locurile satului Mihaileni au fost descoperite statuette ale
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n răsărit C-un colac mare-mpletit; Taie două, dă și nouă, Taie-n trei, dă și lui Andrii, Taie-n patru, dă și lui Marcu. Vestitorul: De jucat am mai juca Da afară-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n răsărit C-un colac mare-mpletit; Taie două, dă și nouă, Taie-n trei, dă și lui Andrii, Taie-n patru, dă și lui Marcu. Vestitorul: De jucat am mai juca Da afară-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
BOTEZATU, Grigore (14.I.1929, Baraboi, j. Edineț), etnolog. Este fiul Anei (n. Burbulea) și al lui Gheorghe Botezatu, țărani răzeși. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954), fiind apoi cercetător științific, șeful secției de folclor (1979-1999) și director
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285837_a_287166]
-
puieți, bețele cărămizii și folia de pe trunchi, Dondușeni 1 km, Bălți 80 km, ricin ornamental "Basarabia Nord", "Dominic Gaz", "Bar Moara Veche vă propune", conductele de gaz pe granturi internaționale, porcărie de creștere a porcilor după miros, Scăieni 6 km, Baraboi 10, viteza mai mare, iarba mai uscată, satul stația din intersecția pentru sat, mîlul pe coada iazului, stol de berze în buza malului, Mîndîc-Mîndîcanu, eu sînt aceste dealuri, Basarabie! și le plîng și după moartea ta! n-am să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din catedră, în ordinea obținerii acestei calități sunt : prof.dr.ing. Poeată Alexandru - inginerie energetică, prof.dr.ing. Petru Leonte - inginerie electrică, prof.dr.ing. Gheorghe Cârțină - inginerie energetică, prof.dr.ing, Dumitru Ivas - inginerie industrială, prof.dr.ing. Laurian Preda - inginerie energetică, prof.dr.ing. Nicolae Gavrilaș - inginerie energetică, prof.dr.ing. Adrian Baraboi Inginerie electrică, prof.dr.ing. Mircea-Dan Gușă Inginerie electrică, prof.dr.ing. Eugen Hnatiuc Inginerie electrică, prof.dr.ing. Mihai Gavrilaș Inginerie energetică, prof.dr.ing. Maricel Adam - Inginerie electrică prof.dr.ing. Marcel Istrate - Inginerie energetică Catedra de Energetică organizează și participă în calitate de coorganizator la manifestări științifice de profil
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
realizare a protecției sistemelor electroenergetice. 39 contracte de cercetare științifică. Publicații: 4 manuale universitare, 7 monografii, 25 articole în reviste din țară și străinătate, 37 articole în volumele unor conferințe naționale și internaționale, 14 lucrări comunicate, 15 brevete de invenție. BARABOI Adrian Data și locul nașterii: 7 iulie 1948, Iași. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electroenergetică, promoția 1971. Doctorat: 1980, Institutul Politehnic din Iași; subiectul tezei “Contribuții la studiul și aplicațiile magnetizării în câmpuri ortogonale”. Conducător
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
ruderale), cu valoare furajeră slabă, altele de-a dreptul toxice care dăunează metabolismului animalelor. Dintre plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul sălbatic, piciorul cocoșului, mana apei, floarea paștelui, fumărița, ciumăfaiul, măsălarița, baraboi, roșcuța, iarba fiarelor, dalacul, săpunarița, holera, rugina, inul sălbatic, pelinul, vinarița, laptele câinelui, loboda, bozul etc. în condițiile în care se vorbește tot mai mult despre păstrarea mediului, despre ecologie și produse ecologice, se impune, ținând seama de importanța economică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cu licența de emisie tăiată de trei ori și cu posibilitatea de a fi tăiată și a patra oară, Dan Diaconescu nu se lasă. “Foaie verde baraboi, să dea diareea în voi” scria pe ecranul OTV astăzi, în timpul programului. Inedita urare vine cu doar o zi înainte de o nouă posibilă sancțiune de la CNA. Mâine, forul audiovisual are pe masa de lucru mai multe monitorizări care l-ar
Blestemul lui Dan Diaconescu pentru CNA () [Corola-journal/Journalistic/22909_a_24234]
-
alcătuit o ceată de oameni de nădejde, vrânceni și buzoieni: ștefanache Săcăluș, Dumitrache Pantazică și Toma Cristea - legăturile cele mai apropiate; Nicolae Cojocaru din Bisoca, ciobanul Ion Moldoveanu din Berca, învățătorul Nicolae Deșliu din Mănești; Constantin Albu (fost primar) Ioan Baraboi, Cârstea N. Brebeanu și Dumitru Ghica Moise - toți din Lopătari-Buzău, călăuze, în casele cărora erau ascunși prizonierii fugari, în așteptarea momentului de trecere. Alături de bărbați s-au aflat, la fel de curajoase, femeile: Clemența, soția lui Chilian - și bravele țărănci Sârbescu, Drăgan
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fost date sentințe drastice: Chilian, Săcăluș, Pantazică și Cristea - condamnați la moarte și executați în zorii zilei de 17 august 1917, în poligonul din Focșani (când alături, la Mărășești, se dădeau grelele lupte ce-au dus la înfrângerea inamicului). Ioan Baraboi, condamnat tot la moarte, a reușit să fugă de sub escortă în momentul când era dus la locul de execuție. Constantin Albu - 5 ani temniță grea. Clemența Chilian - 10 ani temniță grea. Cârstea N. Brebeanu - 15 ani. Dumitru Ghica Moise - unchiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
se spuneau snoave, ghicitori, povești și, în același obiceiuri de Anul Nou, foarte vechi. Un obicei, nemaiîntâlnit în alte sate ale comunei este Capra cu căiuți, instruită de Costel Minciună. Budenii au avut o echipă de dansuri populare, care interpretau Baraboiul, Coasa, Pădurețul, Sârba, Trilișești. Au existat și ateliere de cusut, împletit, unde se organizau și sezători. Directorii Căminului Cultural Buda au fost Gheorghe Toma, I. Lăzăroaia, Mircea Stătescu, Ioan Ciubotaru, Elena Rotaru. Până în 1964, la Bursuc activitatea culturală se desfășura
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plus.“ Aprilie 2008: Luna Amară Au ieșit din underground, dar nu își doresc să fie o „trupă de stadion“. Nu sunt nici idoli, nici semizei. Nu cântă pentru popor, ci pentru cei care vor să-i înțeleagă. Coordonatorul lunii: Anca Baraboi. Ce-i mai doare pe componenții Lunii Amare? „Sunt destule lucruri care dor în jur: corupția care nu a scăzut, nesimțirea întregii clase politice, ignoranța și incultura din viața de zi cu zi a românului, emigrarea tinerilor și a elitelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Pentru un Palat al justiției - către Ministerul justiției (26-X-1934) g) Pentru un spital de maternitate - Ministerul Sănătății (20-X-1934) hă Pentru școlile din Eparhia - către Ministerul instrucției - se solicită reînființarea școlii profesionale de fete, Liceu de fete, gimnaziu mixt În comuna Baraboi (17-VII-1934) i) Pentru Spitalul din Hotin - solicitare către Ministerul Sănătății (31 oct. 1933), către Președintia Consiliului de Miniștri (9-V1934ă. Absolvenți greci (1934). Rândul 1 de sus, de la stânga la dreapta: preot D. Iavorschi, Mardos Apostol, P.s.ep. Visarion, Evanghelidis Menelaus, Sufius
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]