2,062 matches
-
și cu asta-basta, zice Dendé, poate că a fost mai bine așa, i se pare. — Gîndiți-vă, dom’ Roja, intervine Tîrnăcop, dacă nu le-ar fi ieșit prima mutare, nici noi n-am fi avut activitate, ne-am fi întors la Baracă cu buzele umflate. — într-un fel îmi pare rău că am pierdut atîta timp cu Părințelul și Curistul, recunoaște Roja din senin, ar fi trebuit să-i las baltă mai devreme. Să nu vă fie, zice Gulie, nimeni nu poate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
betonieră care scîrțîia din toate încheieturile, antichitate, piesă de muzeu. Am schimbat cinci curele pînă am terminat toată șandramaua. — Mare ștengar Roja ăsta, zice admirativ Curistul, privind în aceeași direcție, abia acum înțeleg cît de tare a dus dorul vechii Barăci, n-a rezistat, l-au mîncat palmele, trebuia să și construiască alta nouă, de dragul vremurilor trecute, eu îl înțeleg. — în tot răul e și un bine, filozofează Tîrnăcop, am început cu molozul Curistule, tot locul ăsta era un morman imens
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
îl cunoșteau cel mai bine pe Roja? Nu e ceea ce pare, Curistule, zice Gulie, s-a metamorfozat în zilele alea, nu mai seamănă deloc cu un revoluționar călit care luptă pentru idealurile sale. A ținut cu tot dinadinsul să dărîme Baraca imediat după ce s-au liniștit apele, însă n-a avut destul curaj și s-a chinuit sălbatic pînă i s-a ivit ocazia din timpul Mineriadei. — El i-a adus încoace, zice Dendé, ăsta a fost un viespar al dușmanilor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Gulie, ascultați ce vă spun eu, e dragostea vieții lui, o are ascunsă acolo în subconștient, ba nici să nu te gîndești, Curistule, îi atrage atenția Tîrnăcop cu seriozitate, cum adică? Să refacă ei întreg angrenajul, mecanismul, nu se poate, Baraca a fost una, Parlamentul e alta, nici gînd, cum să fie imposibil? Avem locurile rezervate, s-a făcut un fel de algoritm, oare nu pentru asta ne-am riscat pielea? Ai scrîntit-o Potaie, începe Roja să vorbească singur pe stradă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că n-a fost unul din ăia care duce totul cu sine în mormînt. Dacă nu m-ar fi avut pe mine în preajmă, amarnic s-ar mai fi plictisit, mai ales în zilele alea de bîjbîială dinainte. Aveam deja Baraca pregătită, puteam începe experimentul. Ți-au mai lipsit doar cîteva ore, tovarășe general, și situația, cine știe, s-ar fi putut întoarce în favoarea ta, însă n-a fost să fie. Ceasul rău, clipa neagră, nici măcar n-ai făcut-o cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cusut ca o minge de fotbal, nici n-a mai fost nevoie să leșini, Tîrnăcop, mai trebuie doar să-l pansăm, zice Gulie smulgîndu-și și cealaltă mînecă. La ce bun atîta zoreală? se gîndește Roja, simțind că se apropie de Baracă, de unde v-a venit ideea asta, dom’ Șef? își aduce aminte întrebarea lui Tîrnăcop, păi ce altceva să fie dacă nu un bastion de rezistență al anticomunismului? Dar asta ar fi bine să rămînă între noi, le-a sugerat, nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Roja, ia-l de unde nu-i. Ba spunea că e le cazarmă cu dumneavoastră, ba că e ocupat cu organizara grupului Bisericuța, ba alte alea. — Și cînd să-l așteptăm în seara cu pricina, spune Tîrnăcop, cînd aveam întîlnire la Baracă, să nu vă vină să credeți, cine credeți că sosește primul? Fusese o ironie a sorții că îi venise rîndul să fie trecut în rezervă exact înaintea lui decembrie? Ce s-ar fi întîmplat dacă ar mai fi stat în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
goale, paharele pe fundul cărora Dendé, Tîrnăcop și Gulie băuseră și ultimul strop de alcool, scrumierele care dădeau pe dinafară ticsite de chiștoace, capace de plastic, cocoloașe de hîrtie, bețe de chibrituri. Cu pași nesiguri își tăie drum prin mijlocul barăcii, prin întuneric, pînă la întrerupătorul de curent și îl apăsă ferm. Încăperea se lumină brusc, iar Roja rămase o clipă hipnotizat, cu ochii ațintiți la becul din tavan, pînă se simți orbit și fu nevoit să-și mute privirea în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mînă și începu să calculeze în minte, secunde, ore, zile. La prima vedere s-ar zice că ai timp berechet, depinde doar de tine cum vei ști să-l folosești, își spuse. Mai privi încă o dată în spate la conturul Barăcii, e prea multă liniște în jur, nu-mi miroase a bine, încercă să-și păstreze calmul ducîndu-și mîna la piept, verificînd dacă pistolul era la locul lui. De data asta dacă nu-ți iese pasiența chiar o să rămîi pe drumuri
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
despre ce e vorba, hai, ușcheala, cît încă mai aveți ocazia, dacă vă e dragă viața. Cam pe unde eram eu la ora asta? încearcă Roja să-și amintească, pe undeva la jumătatea distanței între Arcul de Triumf, Aviatorilor, și Baracă, îmi iuțisem pașii să ajung cît mai repede, aproape că o rupsesem la goană de-a binelea. Oamenii roiesc la Romană, în fața Primăriei, la Unirii, Intercontinental, tovarășe ministru situația scapă încet dar sigur de sub control, toți ochii sînt ațintiți asupra
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
legume pentru care trudim din greu. Mi-au Înghețat picioarele și am promoroacă În inimă. -Ce stele ucigașe visezi, ? Cine toarnă În creierul tău de pitpalac răgușit și sfrijit, asemenea enormități? Nu te bucura; astăzi nu cade nici o stea pe baraca nenorocită a lui Ben, Înțelegi Kawabata? -Înțeleg, dar mereu vrei să-mi iei bucuria speranței. Nu pricepi că vreau să-l văd arzând de o stea căzătoare? -Recunosc, ar fi o moarte misterioasă și patetică. Ziarele ar scrie cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și arată ca un trup purulent, cu răni deschise și nevindecate, au răsărit cotloane jalnice În care s-au aciuiat cu timpul rătăciții sorții de care am amintit mai sus. Sunt nave oarbe, ciuperci otrăvitoare, halte imunde, capcane ale sufletului, barăci ale morții care se sprijină numai pe aerul viciat care le dă târcoale. Prin ele șoarecii, șobolanii, gândacii, circulă nestingheriți și se simt și ei marginalizați, pentru că rareori găsesc ceva de mâncare. O lege nescrisă a acestui cartier al groazei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
afaceri, pentru că, deși scara de incendiu cobora prin spatele apartamentului și nu se vedea dinspre stradă, ea dădea spre triajul de marfă, iar triajul era limita rondului unui polițist. Acesta apărea la fiecare trei minute, iar felinarul slab de la colțul barăcii făcea să-i lucească jambierele negre, lustruite, centura de piele, tocul pistolului. Zăpada adâncă Înăbușea zgomotul de pași și Josef nu se putea baza să-l audă când se apropia, dar tic-tacul ceasului Îl făcea să nu uite pericolul. Așteptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
se ridică. În acel moment trenul trecu peste un macaz și ea se văzu aruncată la pieptul lui. Îl prinse de braț ca să se echilibreze și văzu peste umărul lui o cutie de semnal dispărând amețitor din privire și o baracă neagră lângă care zăpada se adunase În troiene. Îl ținu un moment de braț, până când Îi trecu senzația de amețeală. — Iubitule, să vii repede! Te voi aștepta. Brusc, Îi veni să-i spună „Vino acuma“. Simți că-i era teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
părăsit niciodată“. Trenul se opri chiar când ajunse la locul său și tânăra văzu pe fereastră că erau Într-o gară mică și noroioasă. „Subotica“ scria cu litere negre Între două felinare. Clădirile gării nu erau decât un șir de barăci și nu exista peron. Un grup de ofițeri vamali În uniforme verzi se prezentară Între linii, Însoțiți de șase soldați. Nu păreau că se grăbesc să Înceapă verificarea. Se Îndreptau, râzând și vorbind, către vagonul de serviciu. Un șir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
elastic și apoi dispăru din vedere. Macazurile reveniră cu un geamăt la pozițiile inițiale și semnalul de la linia de pasageri ce ducea spre oraș se ridică. Un bărbat coborî scările de la cabina suspendată, traversă linia și dispăru În direcția unei barăci. — Se duce să ia prânzul, spuse cu invidie tovarășul lui Ninici. De când sunt aici, n-am auzit niciodată o locomotivă atât de zgomotoasă, spuse Ninici. Apoi luă seama la ce-i spuse camaradul. — Maiorul are parte de-o masă caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
duce 1 Rowe Își luă micul dejun Într-un restaurant A.B.C. de pe High Street din Clapham. Ultimul etaj al clădirii fusese distrus de bombe, iar ferestrele erau Înlocuite cu scînduri, Încît ai fi zis că te afli Într-o baracă improvizată pentru adăpostirea sinistraților, dintr-un orășel distrus de cutremur. Cartierul Clapham suferise pagube foarte mari de pe urma bombardamentelor inamice. Londra Încetase să mai fie de fapt un oraș: devenise o adunătură de orășele. Oamenii se duceau În cartierele Hampstead sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
acest șopron, ar fi fost incredibil de fierbinte dacă ar fi stat direct în calea razelor de soare, iar acest fapt n-ar fi prins deloc bine mașinăriilor dinăuntru. Domnul J.L.B. Matekoni puse jos cutia cu scule la intrarea în baracă și împinse ușa prudent. Era precaut fiindcă astfel de locuri erau preferate de șerpi. Dintr-un motiv sau altul, șerpilor le plăceau mașinăriile și nu o dată descoperise șerpi somnolenți, încolăciți în jurul vreunei piese a aparatului la care s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
noastră trebuie că e șchiop. De ce oare Înaintează așa de-ncet? Discursul trebuie să Înceapă foarte curând. O să-l ascultăm Împreună cu niște prieteni de-ai mei. O să Înveți niște lucruri. O să-ți fie de folos. Erau vreo douăsprezece persoane În baraca de lemn și de tablă din fundul curții formate de câteva alcătuiri șubrede, care se afla la Începutul unei Întinse mahalale de după Kebon Jeruk, unde casele, construite mai degrabă din lemn decât din tablă ondulată roasă de rugină, păreau să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ce aveam mai bun la masă. O dată pe săptămână Îi făceam baie caldă cu șampon cu miros de mere. Îl ștergeam de apă cu prosopul, să nu răcească. Porc de export, domnule! L-am ținut În coteț cu chirie, la barăci: cinci dolari pe lună. Vara avea umbră de la un prun. Prin gardul de sârmă vedea cum crește cucuruzul, cum se coc holdele, cum se Împerechează câinii. Vedea cu ochii lui de porc În care ardeau două lămpașe mici de carbid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
era, strălucitoare sub soarele de napalm sau tenebroasă ca Styxul atunci când își lua înecatul dorit, după ce gura ei vâscoasă striga: OOOM, OOOM!, jertfa fiind ceva firesc, unanim acceptată de oamenii portului, fără crâcnire. Se schimbau santinelele. Se auzea gălăgie în baraca soldaților, limba lor seamănă cu răpăitul A.K.M.-urilor zicea Mutu, în timp ce își ascundea sub șapcă nimbul de culoarea Lunii, dar Niftode îl contrazicea, pe când își hârjâia spinarea de stâlpul cortului, pentru că porumbul de pe spate năpârlise și îi creștea altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sunt! spuse vesel pilotul. Mă iei și pe mine? Hai cu taica! zise minerul trăgându-l pe pilot în mină și dispărură fără să mai audă urarea abia murmurată a paznicului: Noroc bun! Paznicul nu apucă să se întoarcă în baracă. Un miros de vechi îi întoarse privirea. Cu greu desluși întrupându-se din pâclă o șleahtă de soldați mizeri, cu însemnele naziste pe vestoanele decolorate. În spatele lor, o bubuitură îi făcură să se lipească de pământul înghețat. Câțiva mutilați se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pământul înghețat. Câțiva mutilați se opriră cu mâinile ridicate în fața soldaților. Se auziră câteva focuri de avertisment în aer, dar din stolurile de ciori înghețate nu se clinti niciuna. Paznicul înțelese că ceva nu e în regulă și asmuți din baracă dulăul care dormea lângă sobă. Străinii s-au oprit privind bestia. Un soldat trase un glonț. Glonțul trecu prin câine și ricoșă în pământ. Ăștia-s tot din viitor! gândi paznicul și-i chestionă în limba română. Ciudații se uitară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
constituie însă obținerea Premiului pentru Proză la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România (2006) pentru romanul Conspirațiile imposibile (Ed. Cartea Românească, București, 2007). părinților mei, Laurențiu și Maria JOS DICTATORUL, scrie mîzgălit cu excremente pe zidul crăpat al Barăcii lui Roja de pe care cad bucăți de tencuială ca de pe o hartă care se dezintegrează, scoțînd la iveală noi continente, insule, ape, linii de relief, cărămizi clădite strîmb, goluri cît pumnul și armături răsucite. Cerul e întunecat de un nor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu care nu s-ar mai fi întîlnit, le atrăsese atunci Gulie atenția, avînd aerul unui profet care nu se înșală. Roja își amintea perfect, erau toți patru, cu tot cu Tîrnăcop, încăperea era mică, ca de obicei noaptea îi prinsese în baracă și rămăseseră pe întuneric din cauza unei pene de curent. — Să nu crezi că există pe lumea asta vreo fantezie despre care o femeie adevărată să nu știe, reluă Delfina. Adevărați revoluționari, asta eram, se gîndi Roja. Nu doar niște răzvrătiți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]