512 matches
-
Producător: Actualitatea în imagini nr. 2 / 1956, subiect c. Carnet cultural. - Aspecte din Bârlad cu noua clădire a teatrului din oraș. Sunt filmate imagini din interiorul și exteriorul clădirii și de la spectacolul de inaugurare cu piesa „Mielul turbat” de Aurel Baranga. CULTURALE. BOTOȘANI România, 1958, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 37 / 1958, subiect c. Culturale. - Botoșani - Construirea noului teatru din localitate, „Mihai Eminescu”, este aproape finalizată. Repetiții ale tinerei trupe de actori cu spectacolul „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Afișele
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
Aurel Baranga. CULTURALE. BOTOȘANI România, 1958, reportaj Producător: Actualitatea în imagini nr. 37 / 1958, subiect c. Culturale. - Botoșani - Construirea noului teatru din localitate, „Mihai Eminescu”, este aproape finalizată. Repetiții ale tinerei trupe de actori cu spectacolul „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Afișele sunt deja tipărite. CULTURALE. URSS România, 1958, reportaj Cu: Alexandru Ciugaru, Radu Beligan, Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Aurel Baranga Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c. Culturale. - U.R.S.S. - Imagini din jurnale de actualități sovietice: Teatrul
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
din localitate, „Mihai Eminescu”, este aproape finalizată. Repetiții ale tinerei trupe de actori cu spectacolul „Mielul turbat” de Aurel Baranga. Afișele sunt deja tipărite. CULTURALE. URSS România, 1958, reportaj Cu: Alexandru Ciugaru, Radu Beligan, Grigore Vasiliu Birlic, Sică Alexandrescu, Aurel Baranga Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect c. Culturale. - U.R.S.S. - Imagini din jurnale de actualități sovietice: Teatrul Național din București face un turneu în U.R.S.S. Sunt prezentați câțiva actori: Alexandru Ciugaru în Trahanache, Radu Beligan în Dandanache
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
R.S.S. Sunt prezentați câțiva actori: Alexandru Ciugaru în Trahanache, Radu Beligan în Dandanache. Sovetskaia Kultura inserează pe prima pagină reportajul despre spectacolele trupei. Revenirea festivă la București, Grigore Vasiliu Birlic printre cei ovaționați. Discursuri ale lui Sică Alexandrescu și Aurel Baranga. INAUGURAREA TEATRULUI NAȚIONAL DIN BUCUREȘTI România, 1973, reportaj Cu: Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu Producător: Săptămâna în imagini nr. 52 / 1973, subiect a. Agenda săptămânii. - Inaugurarea Teatrului Național din București. La deschidere participă Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Cu prilejul inaugurării
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
în imagini nr. 52 / 1973, subiect a. Agenda săptămânii. - Inaugurarea Teatrului Național din București. La deschidere participă Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu. Cu prilejul inaugurării se joacă piesele „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea și „Simfonia patetică” de Aurel Baranga. DIDA SOLOMON-CALLIMACHI TRENUL FANTOMĂ România, 1933, film polițist R: Jean Mihail Sc: Ludovic Békeffi, după piesa omonimă a lui Arnold Ridley I: Istvan Eiben S: Francisc Lohr M: Mihály Eisemann, Szenkar P: Studio „Hunia” - Budapesta Cu: Tony Bulandra, Gheorghe Storin
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
Ediția nr. 2313 din 01 mai 2017 Toate Articolele Autorului Textele lui Constantin Tănase le scria Isac Lazarovici - alias Ion Pribeagu. Era din Botoșani. El este și autorul versurilor vestitei „Zaraza”. Un al doilea botoșănean umorist evreu de marcă (coreligionarii Baranga și Mirodan îl considerau ca meritând „un epolet de glorie în literatura umoristică”) trăitor de-o viață la Netanya, în Israel, este, fără urmă de îndoială, Dorel Schor. Am scris, într-o prefață, că ar fi mai mult decât umorist
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]
-
certitudinea apariției imnului în formă definitivă, ca imn de Stat, datează din 1884. Va dăinui șaizeci și patru de ani, până în anul 1948, când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolșevice, antimonarhice, „Zdrobite cătușe”, pe textul lui Aurel Baranga și muzica lui Matei Socor. „Trăiască Regele/ În pace și onor,/ De țară iubitor/ și-apărător de țară!”// sunt versuri ale Imnului Regal. Iar, „Zdrobite cătușe în urmă rămân,/ În frunte-i mereu muncitorul,/ Prin lupte și jertfe o treaptă
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Mariana Irimia, Menuț Maximinian și-a dezvăluit întreaga capacitate de sintetizare a cărților apărute în ultimi ani, de a le înțelege mesajul, de a compara valorile între ele, fapt ce mă face să-i atribui mesajul cuvintelor spuse de Aurel Baranga ” Fără critică, opera de artă e lipsită nu de umbra ei, subordonată, ci de lumina chemată să-i valorifice statura. “ Autorul cunoaște faptul că într-o operă literară fiecare cuvânt este ca un tipar gol în care încap multe sensuri
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]
-
Tolstoi scrie câteva fabule. Pe fabuliștii români îi cunoaștem cu toții, unii fiind cuprinși, pe vremea mea, și în curricula școlară: basarabeanul Alexandru Donici, Grigore Alexandrescu, George Topârceanu, I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi, George Sion, Victor Eftimiu, C.V. Carp, chiar Aurel Baranga - îmi aduc aminte, etc. În volumul 2 din „Estetica”, Hegel afirmă că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. Într-adevăr, morala - căci există o morală a fabulei - se găseste mai totdeauna în final
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
82 de roluri, de la Agamemnon Dandanache (în regia lui Sică Alexandrescu) la Cerchez din „Ziariștii" lui Alex andru Mirodan (r. Moni Ghelerter), de la neuitatul Profesor Miroiu din „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian la Alexandru din „Rețeta fericirii" de Aurel Baranga (r. Marietta Sadova), de la Filipetto din „Bădăranii" la Horace din „Invitație la castel" de Jean Anouilh, de la Rică Venturiano din „O noapte furtunoasă" la Tuzenbach din „Trei surori", de la Robespierre din „Danton" de Camil Petrescu la Romulus din „Romulus cel
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
Dan Deșliu, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc și ale altora, care au publicat cu pseudonimul din paranteză: Mihail Sadoveanu ( M.S. Cobuz), Mahrisch Schonberg ( Eugen Frunză), Petre Constantinescu ( Paul Everac), Isac Hary Zilberman ( Halalamb Zinca), Ion Teodorescu ( Tudor Arghezi), Ariel Leibovici ( Aurel Baranga), Saul Brukner (Silviu Brucan), Annnie Renee ( Nina Cassian), Veronica Schwefelberg ( Porumbacu), Mark Breslau ( Marcel Breslașu), Iosif Hechter ( Mihail Sebastian) și alții, ultimul fiind implicat mai puțin în osanale. În primul rând, în operele lor, trebuia glorificat Marele Stalin, Părintele Popoarelor
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
spargeți-mi zidul și lanțul sfărmați/ Să zbor, ca un soim peste'nalții Carpați/ Să strâng înc-o dată, tovarășa mea/ Și iar să m-arunc în lupta cea grea! Un alt imn a fost scris în anul 1948, de Aurel Baranga, pe muzica lui Matei Socor. Este vorba de imnul Republicii Populare Române, care a fost valabil timp de cinci ani, până în 1953: (...) Trăiască, trăiască Republică noastră/ În marș de năvalnic șuvoi/ muncitori și țărani și ostași/ zidim România Republicii noi
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
-al nostru tricolor/ Se înalță că un astru/ Gloriosul meu popor./ (...) Azi partidul ne unește/ Și pe plaiul românesc/ Socialismul se clădește/ Prin elan muncitoresc. Pentru a închia capitolul scriitorilor realismului socialist de extremă stânga, îl voi cita pe Aurel Baranga. În ziarul România liberă, din 21 mai 1944, acesta a scris un text de condamnare a celor care luptau împotriva Uniunii Sovietice, împotriva fraților de la răsărit: Din mii de guri, un singur strigat. Din mii de piepturi, o singură dorința
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
scurma porcii. Zi-le critici și lasă-i în pace!” -Eu nu țin cont de ce zic criticii. -Nici eu! Unii chiar mă înjură. -Apropo! I.D. Sîrbu spunea că „Mândria unui popor poate fi direct proporțională cu lungimea înjurăturilor sale”. -Aurel Baranga este mai cu acuratețe în privința ... criticii: „În ritualul autocriticii este jocul de ipocrizii: cel ce-și face autocritic simulează sinceritatea, iar sală, care îl urmărește, se preface că îl crede”. -Dacă există un Dumnezeu al criticilor răuvoitori, există și unul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
monografic și bio - bibliografic la adresa activității, operei și personalității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, vom semnala și remarca faptul că, una dintre cele mai incitante cărți apărute în ultimul timp în librăriile noastre este cea semnată de domnul Ilie Barangă și intitulată Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu, Editura „Magic Print”, București, anul 2010. Este un volum masiv de 765 pagini, rezultat al unei activități de cercetare desfășurate stăruitor și sistematic pe parcursul mai multor ani petrecuți de
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
la studiul operei lui Mihail Diaconescu, Editura „Magic Print”, București, anul 2010. Este un volum masiv de 765 pagini, rezultat al unei activități de cercetare desfășurate stăruitor și sistematic pe parcursul mai multor ani petrecuți de autor în biblioteci. Domnul Ilie Barangă s-a impus ca bibliograf, biblioteconomist, profesor, istoric literar, lexicograf și publicist. A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de Învățământ Superior Pitești. Noul volum este deci o reluare a unor preocupări științifice mai vechi. În
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
sau din lucrări științifice de sinteză, mențiuni. Pe bună dreptate domnul Ion Stoica, directorul Bibliotecii Universitare din București, o autoritate în domeniul biblioteconomiei, a afirmat, în prefața Bibliografia ca operă (pag. 5-11), care însoțește masivul volum semnat de profesorul Ilie Barangă, că lucrarea pe care o semnalăm aici are o valoare științifică exemplară. În mod deosebit ea este revelatoare pentru relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
însoțește masivul volum semnat de profesorul Ilie Barangă, că lucrarea pe care o semnalăm aici are o valoare științifică exemplară. În mod deosebit ea este revelatoare pentru relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze". În lumea literară și
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând "noile contribuții bibliografice" ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Mihail Diaconescu au fost comentate de-a lungul anilor de un mare număr de teologi, monahi, preoți și înalți ierarhi ai Bisericii noastre. Printre ei se numără patriarhul de fericită amintire
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
unde părintele acad. Dumitru Popescu a semnat unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta operă a scriitorului, istoricului și esteticianului Mihail Diaconescu marchează profund și definitiv evoluția culturii române și europene ... Încheiere Totodată Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, pe care
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
1948 ) și ”Mitrea Cocor “( 1950). A urmat Zaharia Stancu cu “Desculț “, Alexandru Jar cu “Sfârșitul jalbelor “( 1950 ), Petru Dumitriu cu “Drum fără pulbere “ și “Pasărea furtunii “, Eusebiu Camilar cu romanul “Negura “( 1949), Eugen Barbu cu ”Groapa “ și “Șoseaua Nordului “, Aurel Baranga, Mihai Davidoglu, Lucia Demetrius, Alexandru Mirodan, etc. Mai târziu, după 1960, au apărut romane care au mai “ îndulcit “ realismul-socialist, dar slujind și în acest fel regimul de dictatură comunistă, prin faptul că se arăta lumii “deschderea “ literaturii noastre spre noi
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
1948 ) și ”Mitrea Cocor “( 1950). A urmat Zaharia Stancu cu “Desculț “, Alexandru Jar cu “Sfârșitul jalbelor “( 1950 ), Petru Dumitriu cu “Drum fără pulbere “ și “Pasărea furtunii “, Eusebiu Camilar cu romanul “Negura “( 1949), Eugen Barbu cu ”Groapa “ și “Șoseaua Nordului “, Aurel Baranga, Mihai Davidoglu, Lucia Demetrius, Alexandru Mirodan, etc. Mai târziu, după 1960, au apărut romane care au mai “ îndulcit “ realismul-socialist, dar slujind și în acest fel regimul de dictatură comunistă, prin faptul că se arăta lumii “deschderea “ literaturii noastre spre noi
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]