217 matches
-
neamul dacilor s-au „rumânit”, iar limba lor, asemănătoare cu a tătarilor, „de tot s-au pierdut”. Nu îi uită pe coloniștii romanizați din sudul Dunării numindu-i „curfuziași” (cuțovlahi). În acest mod alambicat și confuz, plin de fantezii și barbarisme, tratează și chestiunea latinității și a continuității elementului român în Dacia. Combate defăimările străine („hulele ungurenilor”) cu argumente preluate din Miron Costin sau din stolnicul Constantin Cantacuzino, susținând că „patrioții” nu și-au părăsit țara. Atenuează însă exagerările puriste ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
care spune: „Prezența științei în orice subiect îi schimbă caracterul din întâmplător în cauzal, din dezordonat în sistematic, apărând totodată integritatea acelui subiect de invaziile externe. Dar, dacă totuși există cititori pentru care cuvântul «științific» are conotații emoționale de un barbarism inimaginabil, aceștia pot folosi, în schimb, termenul de «sistematic» sau «progresiv»”.1 Unii dintre voi totuși s-ar putea simți ușurați prin folosirea termenului de «știință». Dar această utilizare a termenului constituie o afirmație importantă. În opinia mea, studiul riguros
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, pp. 250-252; Idem, Lecții de lingvistică generală, pp. 246-247; Idem, Lingvistica textului; Idem, Competencia lingüística etc. 341 Deși ar putea trece drept un "barbarism", compusul diaskezic (sau diasketic) ne-a fost inspirat de către Coșeriu însuși, care formulase la un moment dat posibilitatea unei skeologii (< gr. skeos = "lucru"), concepută ca "știință a denotației". Am fi putut vorbi și despre texteme dianomice, însă în acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
încurcătură, dacă vei renunța la visul nemuririi. Vei pierde tot dacă vrei să fii nemuritor. — Noi am văzut lumea, intervine Fernic, iar moartea va veni să domnească peste ea. Va curge atâta sânge câtă apă n-ai văzut vreodată. Și barbarismul și ura vor frânge și ultima fărâmă de dragoste în care o să crezi. Și toate acestea te vor înghiți ca un rechin, în fața căruia nu vei avea nicio șansă. Vin timpuri îngrozitoare, prietene, iar dacă nu vei pierde tot, până
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
silabe, ori în fine se schimbă o literă cu alta, să se strămute din locul său”. Autorii romani nu făceau încă din timpul lui Cicero o deosebire între limba barbară și limba peregrină. Isidor din Sevillia spune că se numeau barbarisme cuvintele rezultate ale modurilor de vorbire ale ginților barbare, care nu știau să pronunțe cuvintele latine în toată integritatea lor. Ne dăm seama că de fapt autorii romani consideră ca limbi barbare idiomurile populațiunilor de rasă pelasgă din Africa, Hispania
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
fi amestecat puterea seculară. Țarul Alexei și urmașii lui, inclusiv Petru I, i-au persecutat pe cei care s-au opus reformelor lui Nikon și ale patriarhilor care i-au urmat. Persecuțiile au fost groaznice, după obiceiurile timpului, dar parcă barbarismul lor a depășit orice măsură. Așa a apărut apoi Raskolul și această "diasporă", fuga celor persecutați în alte țări, unde nu putea să-i ajungă furia oarbă a țarului și a reformiștilor. Unii au ajuns în Principatele Române, unde au
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și foc Într-o țară ai cărei locuitori au păzit, cu onestitate și credință, secole de-a rândul, cu sângele lor, granițele Imperiului și le păzesc și astăzi, pentru ca Ungaria, Austria și Europa Întreagă să fie apărată și asigurată În contra barbarismului și a ciumei, aceste Îngrozitoare rele din Orient! Se observă În acest citat, pe lângă „demonizarea” Orientului (ca modalitate de denunțare radicală a alterității), și construirea unor paradoxuri istorice, menite să sublinieze lipsa de Îndreptățire a acțiunilor dușmanului, ca și ingratitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nivelul foneticii, al lexicului, al formelor morfologice și structurilor sintactice. El apare datorită deformării pronunției, necunoașterii sensului exact al unor termeni folosiți, pleonasmului, confuziei între cuvinte, automatismul manifestat prin ticuri verbale, utilizării excesive sau în contexte inadecvate a unor regionalisme, barbarisme, arhaisme sau neologisme, folosirii jargonului și argoului sau a unei topici care se pretează la echivoc. Eroii lui Caragiale sunt caracterizați în mare parte prin limbaj, măiestria scriitorului constând în adecvarea efectelor comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
amelioreze starea lor materială prin acțiunile lor pe piața liberă. Aceste aspecte “nevăzute”, cum ar spune Bastiat, sunt eludate în modelul dezvoltării sustenabile. “Puțin altceva este necesar pentru a purta un stat la gradul cel mai înalt de opulență din barbarismul cel mai de jos decât pace, impozite mici și o administrare tolerabilă a justiției; toate celelalte fiind aduse prin cursul natural al lucrurilor”, scria cu peste 2 secole în urma, Adam Smith. CAPITOLUL 2 CAPITALUL UMAN ÎN MATRICEA FACTORILOR DEZVOLTĂRII ECONOMICE
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
climat excelent; cei din urmă, inteligenți și educați, sunt bogați, prosperi și fericiți, deși trăiesc în circumstanțe comparativ nefavorabile. Oamenii ignoranți și needucați, cu toate că posedă toate resursele și energiile necesare pentru producerea de bogăție, sunt uniform captivi în sărăcie și barbarism”. Un alt economist britanic, Nicholson a încercat să măsoare magnitudinea factorului uman în capitalul național, într-o lucrare publicată în primul număr al Economic Journal. El nu a argumentat dacă investiția în capitalul uman este sau nu necesară, dar a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cu totul nefondată. Empiric, contrariul deja se manifestă: vedem în Europa popoare cu un nivel foarte ridicat de cultură, dar cu sisteme gramaticale destul de simple. Bogăția de cuvinte, cînd este numai destul de considerabilă, denotă mai curînd a fi vorba de barbarisme; în același fel elaborarea gramaticii are puțină importanță. Aceasta este de multe ori doar o abundență de diferențe semnificative. Astfel găsim, de exemplu, la gramaticienii arabi și turci o foarte mare subtilitate și o minuțiozitate peste măsură ca semne evidente
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Jean Boutière, Lisabona, 1947 (în colaborare cu Rouiva Mousinho); Mihai Eminescu, Poesias - Poezii, pref. Mircea Eliade, Lisabona, 1950 (în colaborare cu Carlos Queirós), Poezii - Poesias, ed. bilingva, București, 2000 (în colaborare cu Carlos Queirós și Luciano Maia); H. Mihăescu, O barbarismo secundo os gramaticos latinos, Coimbra, 1954 (în colaborare cu Paiva Boléo). Repere bibliografice: N. I. Barbu, Victor Buescu, „Cicéron, «Leș Aratéa»”, RFR, 1942, 4; D. N. Burileanu, Marginalii la o ediție critică a poeziilor lui Cicero, RFR, 1942, 10; Ovidiu Drimba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
articole, unele adevărate reportaje, pe teme sociale și culturale, biografii ale oamenilor celebri, compilate uneori din revistele apusene. O atenție constantă a acordat-o problemelor limbii române literare. Era adeptul introducerii alfabetului latin, pleda pentru o limbă „populară”, ferită de barbarisme și excese latinizante. Referirile pe care le face la literatură dovedesc lecturi bogate și discernământ. Preocupat de literatura națională, publică din manuscrisele poetului Alecu Văcărescu, prezentat ca un „Petrarca românesc”. Analizând o poezie a lui Gr. Alexandrescu și alta a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
B. au început încă de pe băncile liceului. Volumul de debut, Poezii (1868), însumează versuri scrise pe parcursul a patru ani. Aflat sub influența lui D. Bolintineanu, el a preluat numai elementele manieriste, pe care le-a degradat, inventând cuvinte, abuzând de barbarisme, de neologisme greșit folosite și de diminutive. Cartea include și câteva poezii populare. A publicat versuri în „Curierul român”, cele mai multe de dragoste, superioare primelor încercări, dar scrise pe un ton minor, prea îndatorat lui Eminescu. A tradus din Petöfi (Nebunul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
corsi e ricorsi. Făcut terci de regimul totalitar, setat mental pe mecanismul suicidar-orwellian al gîndirii duble, operînd cu criteriile kitsch-ului cînd receptează, de-a valma, nu doar valorile spațiului nostru spiritual, consumatorul român de cultură, pentru a folosi acest barbarism, s-a văzut astfel în deceniile din urmă pur și simplu bulversat. Pentru foarte mulți, cultura se restrînge tot mai mult, din păcate, la un surogat de cultură media, cea care face din homo (s)zapiens o alcătuire hibridă, cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cumva în kitsch, și asta într-o lume atît de pestriță cum este aceea în mijlocul căreia trăim azi. Fac aici o paranteză: lista de mai jos era destinată, inițial, unei publicații de uz intern, pentru a folosi un fel de barbarism (unui newsletter, să zicem), dar cineva din redacție a găsit de cuvință că textul meu nu intră în format. Lucru pe care l-am aflat ceva mai tîrziu decît mă așteptam. Am primit însă un fel de răspuns la compunerea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și obținerea gradului didactic II de către institutori și profesori. Dascălii preuniversitari întâmpină mari dificultăți în înțelegerea acestui concept polisemantic, iar expresia este privită cu suspiciune și în lumea academică românească. Iată de ce considerăm necesară clarificarea și decriptarea tuturor sensurilor acestui barbarism științific, inevitabil și profitabil. Cuvântul latin curriculum este un substantiv neutru de declinarea a II-a. Prin urmare, se scrie și se citește cu accent pe penultima silabă, la nominativ, acuzativ și vocativ singular: curricólum. La genitiv singular ia forma
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Vienna pe probleme curriculare (dascălul îi reproșa lui Avitus că „trăsese cam lungă silaba mediană din politur și nu urmase exemplul lui Virgiliu” într-o anumită predică a episcopului; acesta din urmă, mâniat, îi replică „creștinește” că a făcut un barbarism și îl trimite să-și revadă propriile studii în propria școală: „Sper că, în vechii autori, pe care cu bună dreptate îi pui pe elevii tăi să îi învețe, vei găsi cu ușurință ceea ce cauți”). Tonul lui Avitus, episcopul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
snobismul cu arivismul). Românii de azi nu-și cunosc limba și o vorbesc cu dificultate. La posturile de radio și mai ales TV, în ziare și reviste, se folosește o limbă deocheată, plină de superlative, agramatisme, expresii strident populare, neologisme (barbarisme) de care nu avem nevoie, importate masiv (OK, target, brand, trandy, cool). Limba română este și victima prostiei: prostia care lecturează (nu citește), prostia care nu vede (vizionează), prostia care concluzionează, implementează, marchează, prostia care spune "cunosc că ninge". Stricătorul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
de spectacolul laic. Personajelor care participă la realizarea jocului - Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară și poate fi comparată cu vestitele păpuși Petrușka și Kuparek. Prin spiritul lui satiric, acest teatru a dat mult de furcă autorităților. Variantele cele mai cunoscute și unitare ale teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
la sfîrșitul secolului al XI-lea. Această epocă a întrezărit progresul pe o cale mai bună și a marcat momentul din care putem observa că au apărut schimbări și evenimente a căror influență a ajutat la eliminarea confuziei și a barbarismului, înlocuindu-le cu ordinea, politețea și respectarea reglementărilor. Introducere în viața lui Carol al V-lea, secțiunea 1. 230 O cercetare utilă și profundă ar fi "examinarea sentimentelor de justiție, de echitate și de umanitate ale lui Grigore al VII
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
la o suprafață de 2.006.626 km pătrați, din care 756.252 km pătrați teritoriu continental de trei ori cât România -, Chile avea doar 11 milioane de locuitori, "Partea chiliană" mi-ar fi fost recunoscătoare pentru "aportul adus" scuzați barbarismul des utilizat la noi "pe linie de partid și de stat" la creșterea factorului demografic. N-a fost să fie întrucât, psihologic vorbind, era dificil dacă nu imposibil s-o faci pe Don Juan cu Generalul Pinochet, armata chiliană și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
așa cum am învățat noi. Mai nou, privesc nostalgic spre acei pionieri ai jurnalismului "liber", fiindcă unii făcuseră cel puțin un liceu mai exigent. Oricum, precaritatea formării jurnaliștilor a făcut ca acum în România să coexiste dublete, triplete de neologisme și barbarisme, formate în necunoștință de cauză, după sunet. În foarte multe cazuri se folosesc senin calcuri și false friends, de către oameni cu slabe cunoștințe de limba din care plagiază știrile, ca să nu mai vorbim de cei care-și construiesc astfel operele
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
române în lumea de azi, fie că e vorba de presa de toate felurile, fie că e vorba de exercițiul cotidian al comunicării, se pot scrie tomuri întregi. Stricarea limbii nu aduce în discuție simpla inadvertență gramaticală, derapajul semantic, invazia barbarismelor, smintirea accentelor etc. În joc e ceva mai adânc și mai periculos: criza limbii indică criza țesutului intim al unei comunități. Între energia unei națiuni și sănătatea limbii sale e o relație strânsă, a cărei dereglare ar trebui să îngrijoreze
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Pentru elevele Azilului „Elena Doamna” din București, unde a fost un timp profesoară de declamație, a scris mici scenete cu teme morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 20-26; Gh. Cardaș, Maria Flechtenmacher, în Poeți munteni până la Unire (1787-1859), București, 1937, 497-498; Miller-Rădulescu, Evoluția, 174-177; Lelia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]