371 matches
-
, comuna Bucureșci, județul Hunedoara a fost construită în anul 1780. Are hramul „Înălțarea Sfintei Cruci”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica a fost construită în anul 1780 din bârne de stejar. Bârnele din pereți au fost cioplite din bardă, lăsând între ele multe spații libere care au necesitat tencuirea pereților în exterior. Biserica este de tip sală, având o împărțire tipică: pronaos, naos, altar. Primele două spații au intrări directe din exterior prin uși joase, ce permit intrarea în
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
descrierile contemporanilor, aceasta era construită într-un pâlc de stejari retezați și care au ținut loc de furci, masa altarului fiind construită dintr-un stejar foarte gros, retezat la înălțimea de un metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar cioplit din bardă, ferecată în fier forjat la covălie, geamurile erau
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
metru, iar podeala făcută din scândură cioplită cu barda, era la distanță de o jumătate de metru de pământ, astfel că dedesubt era gol, copiii din sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar cioplit din bardă, ferecată în fier forjat la covălie, geamurile erau din ochiuri mici de sticlă fără toc, unse direct în perete, iar acoperișul era din paie și stuf, în fiecare primăvară, înainte de Paște, tinerii din sat, flăcăi și fete participau la repararea
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
m), iar înălțimea în pereți ½ stânjeni (cca. 2,80 m), s-au zidit la anul 1807”. Biserica este ridicată pe un plan dreptunghiular cu o absidă nedecroșată, în formă de trapez. Pereții sunt alcătuiți din bârne de gorun, cioplite cu barda, dispuse orizontal și încheiate în obișnuitul sistem ”coadă de rândunică”. Sub streașină, capetele bârnelor ies treptat din masa pereților și formează un sistem de console cu rol de susținere a acoperișului și cu efect decorativ. Corpul masiv al edificiului era
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
unui călugăr numit Daniil de la Voroneț, în acea perioadă Broșteni făcând parte din Braniștea Voronețului. De asemenea, călugărul Daniil a dăruit locul pentru biserică și pentru livada și cimitirul din imediata vecinătate. Biserica a fost lucrată în întregime manual, din bardă și cuțitoaie, fără joagăr sau fierăstrău de mână. Cu toate acestea, a fost decorată cu înflorituri și diferite motive lucrate cu multă migală și răbdare, din cuțite, de către meșteri lemnari. Atestarea lăcașului se documentează printr-o însemnare, de la paginile 1-3
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
6-lea noiembrie 1910 fiind președinte Protopop Alexandru Pop născut în Lujerdiu și cantor de biserică Ioan Popu din locu, născut în anul 1841 și fiind cantor din 1870 până la facerea bisericii. Tot Ioan Pop, astalășu, au fost lucrător cu barda și toată feștitura de dânsul și iconostasul bisericii l-au făcut. Moroșan Onuțiu au fost conducătorul bisericii acesteia pe cum se vede deasupra ușii bisericii din afară. S-au scris de Ioan Popu, Căprar Ioan fiind fătu și Cristea Gabor
Biserica de lemn din Antăș () [Corola-website/Science/310127_a_311456]
-
na] s[ep]te[m]vr[i]e 2”". Structura originală a bisericii se păstrează în bune condiții. Stă pe o fundație de cărămidă, și este acoperită cu un acoperiș unic de șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-o etapă ulterioară
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
în butuc; pe lama-muche-rozetă este dispusă „în trei semicercuri“ strofa: "Cea mai bună, cea mai tare / Unealtă spre lucrare / Este acest topor"; pe coada toporului stă rândul-ax: "Cu care șî verzi, șî uscate, la pământ dobor"; pe lama ca de bardă-i tristihul: Dă ești tare-n mână / nu-l lăsa din mână nici / într-o zi din săptămână". În literatura universală, celebre sunt caligramele poetului francez, Guillaume Apollinaire, unde se renunță la linia de contur a obiectului-formă (în care se
Caligramă () [Corola-website/Science/297636_a_298965]
-
și casă de prăznuire. În curtea cimitirului sunt două alei betonate care fac legătura între clopotniță și biserică și respectiv între clopotniță și construcția anexă. Biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu este construită în totalitate din bârne de stejar "lucrate în bardă" și îmbinate la colțuri în sistem “coadă de rândunică”. Dimensiunile lăcașului de cult sunt foarte mici: lungime - 12,81 m, lățime - 4,50 m, înălțime până la streașină - 3,87 m și înălțime până la coama acoperișului - 6,40 m. Construcția are
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
median este alcătuit din trei registre, iar brâul superior, aflat sub cornișă, este format din ocnițe. În interior, biserica este compartimentată în 3 încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos "prin doi stâlpi de stejar fasonați în bardă". Spațiul nu prezintă bolți la partea superioară, ci un planșeu de scândură.
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
Mitocași, fiind menționați următorii preoți: Gheorghe Siriteanu, Alexandru Siriteanu, Rădăuțanu (?), Dumitru Popovici. Abia în anul 1937 Parohia Mitocași a fost reînființată cu denumirea de Parohia Mitoc-Adâncata, paroh fiind numit preotul Victor Fădur. este construită din bârne de stejar, cioplite cu barda și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, lipsit de turle și fără rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are formă de navă
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
construită în 1802, face parte din tipul bisericilor moldovenești construite din lemn, dinaintea epocii decadente. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, ușa de la intrare lucrată din lemn de stejar, cu barda. Pronaosul mic, despărțit de nace printr-o serie de stâlpi de stejar care susțin bolta, naosul dreptunghiular, ferestrele așezate lateral și la înălțime de peste 3 m, acoperișul naosului, boltă în plin centrul, forma fundului de corabie. Pereții tencuiți și văruiți
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
a Universității din București și specialist în istorie medievală) a consemnat și alte erori într-un interviu acordat revistei „Historia”. Filmul îl prezintă pe Mihai Viteazul ca învingătorul de la Călugăreni, domnitorul intrând în luptă fără armură, în cămașă și cu barda în mână. Istoricul sus-menționat a afirmat că Mihai Viteazul a dominat bătălia până la un moment dat, după care a părăsit locul bătăliei, retrăgându-se în munți pentru a primi ajutor de la principele transilvănean Sigismund. Orașele București și Târgoviște ar fi
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
regiunii Meseșului și a Transilvaniei de nord. Casa este ridicată din bârne rotunde de stejar, încheiate la colțuri cu cheotori simple, scobite semirotund și cu capete lungi de încheiere ieșind afară din pereți. O parte din bârne sunt dăltuite cu barda, într-o tehnică mixtă de lemn parțial lăsat rotund și parțial fățuit. Izolarea se face printr-un strat de lut aplicat pe pereți atât în interior cât și în exterior. Încăperile sunt podite iar pe jos sunt unse cu pământ
Muzeul din Cizer () [Corola-website/Science/312484_a_313813]
-
bisericile de lemn poloneze. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi și este protejată de un pridvor rectangular, etajat, caracteristic bisericilor de lemn moldovenești. Pridvorul este lucrat din bârne de stejar, iar ușa de la intrare este lucrată cu barda. În pridvor, pe ușorii ușii de intrare în pronaos, se văd cinci rozete ornamentale. Tot în pridvor se văd „doi balauri” frumos sculptați. În pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Pronaosul este despărțit de naos printr-o
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
din priveliștea ființei» (TGrp, 387): "N-am să pot fi niciodată / mai drept / și mai frumos decât un scaun / (...) / și mai împietrit decât o coasă / mai zvelt / și mai melodios decât o vâslă / mai economic / și mai adunat decât o bardă / (...) / sunt lucrurile / chipurile mele împietrite / mai palide și mai încete / durata lor ce mă conservă / am vreme lungă să le pot privi / pentru secunda-n care mă voi vedea / încremenit / pe mine însumi / și-acea secundă / nespusă nimănui de nimeni
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
Atanasie Rednic în secolul XVIII. Numele localității în cele mai vechi manuscrise este în limba maghiară sub mai multe forme, dar dintre acestea cel care s-a păstrat secole de-a rândul este Bardfalva. Numele definește pe cei care ,"țineau barda"”, sau securile mari. Intrarea evreilor în Maramureș de la începutul secolului XVIII a adus și în Berbești stabilirea și dezvoltarea lor. La recensământul din 1910 în Berbești erau 560 de evrei, care locuiau la ulița centrală, actuala șosea care străbate satul
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
O statuie mai primitivă gasită în una din grotele de la Ellora având aceeași formă generală a fost datată ca aparținând secolului 7. Detaliile celorlalte mâini sunt dificil de descris în statuia din dreapta. În configurația standard, Ganesha ține de obicei o bardă sau un instrument de dresare a elefanților, un fel de țepușă(en: ), într-una din mâinile de sus și o frînghie lasou în cealaltă mână din partea de sus. Influența acestor vechi constelații de elemente iconografice poate fi regasită și în
Ganesha () [Corola-website/Science/327311_a_328640]
-
vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase de varză, sau de viță sălbatică trăitoare până astăzi, în sihlă, pe coastele însorite, și
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
altă sală de la parter sunt expuse obiecte de etnografie, începând cu obiectele din lemn de uz caznic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog) până la cele utilizate în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din lemn sunt prezentate și vasele ceramice (oale, străchini, ulcioare), ce se disting prin formă, dimensiuni și manieră decorativă, dar și textilele țărănești (ștergare, covoare, fețe de masă, fețe de pernă), țesute sau cusute și decorate
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
nepoți, și Toșu cu familia Constantin în anul 1997”". Structura originală a bisericii se păstrează în bune condiții. Stă pe o fundație de cărămidă, și este acoperită cu un acoperiș unic de șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă, foarte probabil într-o etapă ulterioară. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Printr-un
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
Târcă cu familia sa". Este construită din bârne de stejar (surprinzător pentru această zonă, unde bisericile se făceau la acea vreme din nuiele împletite), acestea fiind suprapuse orizontal și îmbinate la capete în cheotori. Toată lucrarea a fost executată din bardă și secure. Este de tip navă cu o singură turlă, cu decorațiune de brâu în torsadă (funie) și sculptată la stâlpul pridvorului, ancadramentul ușii pronaosului, la strană, catapeteasmă și masa altarului. Acoperișul este din șindrilă. Documentele spun că din anul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
de istoricul Nicolae Iorga, probabil în 1936. În biserică sunt înmormântate soția și ficele logofătului.Biserica a folosit și la protejarea locuitorilor,având la intrarea din pridvor în pronaos o ușă de stejar foarte solidă,care încă păstrează urmele de bardă (sau iatagan) ale năvălitorilor de pe aceste meleaguri. Dintre preoții care au slujit la biserica din Ludești se remarcă Nicolae Cercel, care a fost și învățător. Acesta a avut 4 băieți și 2 fete. Trei băieți au ajuns la rândul lor
Comuna Ludești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301176_a_302505]
-
de păduri. Adesea oamenii căutând să se apere de cotropitorii străini, își părăseau vatra și luau calea codrului. Odată un gospodar hotărî să nu se mai întoarcă în cătunul pârjolit și pustiit, ci să-și facă o nouă casă cu barda pe care o avea la îndemână - întrebuințată la cioplitul lemnului, dar și ca armă de luptă. Era meșter iscusit acest Bărdar, căci locuința lui le-a plăcut și altor țărani de prin părțile celea, încât au început să vină la
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
altor țărani de prin părțile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naștere satul Bardar de la cuvântul „bărdar”, adică meseriaș care lucrează cu barda. O altă legendă povestește, cum că în timpul unui marș al oastei moldovene unul dintre oșteni și-ar fi pierdut barda, arma de luptă. A fost trimis în desișurile pădurii în căutarea armei, dar el s-a îndepărtat, s-a rătăcit
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]