12,916 matches
-
itinerariu muzical în care compozițiile originale ale celor doi protagoniști se vor integra cu ritmuri tradițional românești și standarde jazz. În concepția artistică și sub direcția muzicală ale lui Benny Rietveld, spectacolul e menit să demonstreze cum muzica poate depăși bariere - culturale, lingvistice, geografice etc. - într-o inspirată celebrare a spiritualului. TEODORA ENACHE-AISHA este cotată drept una dintre interpretele din prima ligă a jazz-ului românesc. Cu o carieră muzicală de peste 20 ani, ea a susținut concerte împreună cu muzicieni
Premieră mondială în România – Celebrations Of The Spirit [Corola-blog/BlogPost/93967_a_95259]
-
itinerariu muzical în care compozițiile originale ale celor doi protagoniști se vor integra cu ritmuri tradițional românești și standarde jazz. În concepția artistică și sub direcția muzicală ale lui Benny Rietveld, spectacolul e menit să demonstreze cum muzica poate depăși bariere - culturale, lingvistice, geografice etc. - într-o inspirată celebrare a spiritualului. TEODORA ENACHE-AISHA este cotată drept una dintre interpretele din prima ligă a jazz-ului românesc. Cu o carieră muzicală de peste 20 ani, ea a susținut concerte împreună cu muzicieni
Premieră mondială în România – Celebrations Of The Spirit [Corola-blog/BlogPost/93967_a_95259]
-
acum fratele de dincolo, din vechiul legământ, scrie din urmă la shir hashirim transparența himerei înot prin formula chimică a apei, pentru muzeul armelor las la o parte din orice structură timpul devorator numai sistema subtilă a oaselor ridică o barieră în fața timpului; a ceea ce va fi în această fereastră veche pe a cărei întindere de gheață gravezi Alegoria, de suprafața ei timpul să se spargă în țăndări lasă-mă-ntinsă pe unul din țărmuri: apele spăla-vor schema ce articulează
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
Pornesc cu condeiul acum, Ce demon mă pune-n mișcare, Ce taină mă-ndeamnă la drum. Dar fruntea-mi nu stă să reverse Lumina aceluiași nimb; Pe pajiști cu mult mai diverse Pegasul voiesc să mi-l plimb. în van bariere pedante Mi-ar pune-un Zoil efemer Cînd am călăuză pe Dante Și-amic devotat pe Homer. în mine trăind de minune, La treabă destoinici și calmi, Codreanu sonete compune, Arghezi blesteme și psalmi. în mine-și aflară limanul Și
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
aflate din fărîme. Cartea aceasta, scrisă cu o simplitate care te pune pe gînduri, vrea să spună tot, să fie pînă la capăt sinceră, firească, dobîndind acea prospețime nu de loisir "subțire", ci de vacanță în care au căzut niște bariere, s-au risipit niște convenții, aproape și aceea, atît de purtată pe-atunci, a autenticității. În fond, e ceea ce ne face îndată simpatic micul roman: nici urmă de "poză", de îngîmfare mallarmeană, cum că lumea există pour aboutir au livre
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
umană cunoscătoare iese din perimetrul protector al sinelui, din recluziunea sa benefică și ia cunoștință de dramele, neîmplinirile, fisurile, anomaliile și nedesăvârșirile firii. În viziunea Ilenei Mălăncioiu, cunoașterea presupune depășirea limitelor admise de percepția iluzorie, utopică a făpturii umane, surmontarea barierelor, a hotarelor și, implicit, găsirea căii de acces spre "zona interzisă". Pasărea tăiată este o poezie emblematică pentru lirismul Ilenei Mălăncioiu, un lirism marcat de volutele alegoriei și de desenul limpede al unui vers cu tăietura precisă, într-un stil
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
Belgiei orientale... un mic Paris al Orientului". "București... loc de petrecere... (unde banul e scump"... deoarece, ca orice Capitală "trebuie să dea tonul progresului...)", totuși "un oraș fără monumente și fără istorie (pînă la monumentala istorie a lui Gion)". De la bariera Târgoviștei pînă la bariera Moșilor "fizionomia imaginii Bucureștilor și a satelor e foarte originală... la Pantilimon... înainte de Stefănești... peste linia ferată a forturilor"... deși în "haosul Bucureștilor... simpaticul parizian al Orientului" este obligat să suporte "căldura mare... pulberea fină ce
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Paris al Orientului". "București... loc de petrecere... (unde banul e scump"... deoarece, ca orice Capitală "trebuie să dea tonul progresului...)", totuși "un oraș fără monumente și fără istorie (pînă la monumentala istorie a lui Gion)". De la bariera Târgoviștei pînă la bariera Moșilor "fizionomia imaginii Bucureștilor și a satelor e foarte originală... la Pantilimon... înainte de Stefănești... peste linia ferată a forturilor"... deși în "haosul Bucureștilor... simpaticul parizian al Orientului" este obligat să suporte "căldura mare... pulberea fină ce plouă în atmosferă... mai
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
Piața Mare/ Piața Constantin-Vodă... Piața Amzei"cu hala ei, ori "Grădina Episcopiei... Grădina Cișmegiului" cu a sa movilă (de unde " se va putea observa fără ochean pe la miezul nopții" eclipsa totală)... altfel de grădini și terase, iar ceva mai departe, dincolo de bariera Mogoșoaii "Șoseaua"... (unde mergea ades să caute "somnul prea greu de găsit acasă"). Citarea de locuri din întreaga Capitală poate continua până la amănunt, uneori punctual ori sub formă de trasee, alteori însoțită de succinte prezentări sau descrieri. Este această geografie
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
deschis, în expansiune continuă. Sunt fericit, mărturisesc, să văd construindu-se la Cluj o universitate-pilot, o megapolă universitară, structurată multipolar, cu o multiplicitate a limbilor, încurajând mobilitatea profesorilor-cercetători și a studenților, căci mi-ar plăcea să văd renăscând azi, când barierele cad și sunt atât de lesnicioase mijloace de comunicare, acea peregrinatio academica pe care Evul Mediu creștin o practicase. Dar cu toate că știu că universitatea viitorului, o universitate să-i spunem a epocii Internetului în care am intrat deja va semăna
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
tine și partenera din poză. la concurs să ai curaj să te apropii. respira adânc și succes!! Dragoș ,, The Lord Of The Dance ,, Nu te vedeam în această ipostază, dar ai demonstrat în ani de zile că poți să spargi barierele prejudecăților, prin urmare nu mă mai miră anumite acțiuni ale tale. Tu esti o fire mai rigidă și o să ai mult de lucru cu flexibilitatea ritmica a corpului în contrast cu ritmul muzicii. Chiar vreau să văd un tango argentinian, nu îmi
Dansez pentru tine by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82644_a_83969]
-
ofițerii în ținuta reglementară care încă funcționa ca pe roate cum frecau de zor balizele cu usturoi fără să clipească deși în buricele degetelor fiecăruia UNIVERSUL dansa sarabanda încă samizdat de imediat recunoșteai din darabane aroma celor ce-și digerau barierele balizele valizele cu un simplu fluierat de arie sau barcarolă detectai coeficientul de fericire de te simțeai imediat înlocuibil de o frunză de un șurub sau firicelul unui fir de nisip când sufla dinspre LARG primăvara de la vivaldi în același
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
modelul suprem rămâne Dostoievski, pentru că a creat o întreagă galerie de personaje extraordinare, mai vii decît toate cele din existența cărora s-au întrupat. Dar știe că ,atunci cînd secolul al XIX-lea s-a prăbușit pe frontul Armageddonului, vechile bariere au sărit în aer" și nu era doar de așteptat, ci și firesc să urmeze altceva. Schimbarea unghiului de percepție datorată lui James Joyce și William Faulkner a dus la un fel de Lume Nouă a prozei de care nu
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
ea tradițională, modernă ori postmodernă, nu a putut fi tipărit. Cîntece, parodii, balade, poeme întregi cu variantele lor au devenit toate "literatură de sertar". Scrise cu conștiința dramatică a imposibilității publicării lor, căci cu certitudine ele nu puteau trece de barierele ideologiei oficiale de atunci, versurile acestea au rămas neștiute criticii și publicului larg. Ca și încercările uceniciei sale literare, nepublicabile nu numai din rațiunile cenzurii comuniste, ci și din scrupulele auctoriale ale autorului, care își alege în această perioadă numele
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
microcosmosului uman drept centru al unei realități inexplorate de existența noastră la marginile unui univers fără frontiere.. Poezia Viorelei Codreanu Tiron vrea să facă din noi ființe capabile de a ne trăi propria singurătate fără să ne refugiem în spatele unor bariere ocrotitoare, tot atâtea autoamăgiri susceptibile de a ne face și mai slabi și mai singuri decât suntem: „Numai nesfârșitul dans al luminii/ n-am reușit să-l văd/ pentru că lumina,/ lumina nu doarme niciodată!/ Și-atunci/ ...m-am întors în
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
mă voi feri să folosesc în orice conjunctură cuvântul TIMP, acesta fiind abstractizat cât se poate în acest articol, și tot mi se pare ciudat, uneori, cum au reușit anumiți oameni de geniu să anticipeze anumite lucruri, trecând parcă peste bariera timpului. Singura explicație care mi-a venit în minte, a fost aceea că ar putea exista un „element” ce ar putea transporta gânduri, informații sau sentimente, de-a lungul timpului în orice sens. Acesta ar putea fi tocmai SPIRITUL omului
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
buzele ei mireasma începutului, se întoarce să-și sărute iubitul, de dincolo de timp, în timpul ăsta bolnav... iar când apare El, oglinzile explodează. Cuvintele atârnă agățate, uscându-se în bătaia vântului. Fragila țesătură a spațiului și timpului s-a deșirat, volatilizand barierele dintre sferele visurilor și lumea reală. Ferestrele lor se lărgesc în lumina ce topește totul în jur. Cortina, tăiată în franjuri, dintre cele două lumi, acum, dansează în bătaia vântului... Un val plesnește-n noapte... Cineva invizibil mângâie păpădiile din
UN VAL PLESNEŞTE-N NOAPTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380700_a_382029]
-
Crăciun, dovedind, de fapt, ca ei nu își sunt dușmani. Creând un astfel de moment de cea mai profundă umanitate, ostașii au fost mai onorabili și mai umani decât cei care au hotărât declanșarea războiului. Acest armistițiu tacit, depășind toate barierele care puneau ostașii în slujba morții, a devenit simbolul păcii într-un război devastator. Superiorii aflând de acest Armistițiu tacit au rămas încremeniți. Generalii au fost nevoiți să vină în prima linie și să ordone deschiderea focului sub amenințarea executării
100 DE ANI DE LA ULUITORUL ARMISTIŢIU DE CRĂCIUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380719_a_382048]
-
desigur va înfrunta vremurile și toate exigențe critice, pentru că e mirifică. Se desfășoară ca un spectacol al inteligenței, luminează, creează o stare de liniștite, de calm, de odihnă stenică și de smerenie, e o rostire de tandrețe care nu suportă bariere, e un fel de terapie de care pururea avem nevoie și o căutăm cu sete. Domnița Neaga, artizană a gândurilor cioplite în versuri cu candoare și decență, ținând candela aprinsă, se roagă pentru păstrarea purității spirituale, gingășie, delicatețe, iubire castă
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
o doză de suferință pentru a începe să strălucească... Poate că fiecare dintre noi avem nevoie de diverse experiențe, pentru ca să scoatem la suprafață divinitatea din noi... Iar Divinitatea ce este??? IUBIRE PURĂ necondiționată, oferită tuturor din belșug fără restricții, fără bariere, fără granițe... Poate că nu am oferit suficient din prea plinul sufletului meu iar acum a venit momentul să o fac necondiționat, să mă șlefuiesc astfel încât să-l manifest pe EL 100%. Să nu mă mai supăr pe cei care
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
stânga mult zgomot . Tatăl nu avu nici o pasăre la trapa numărul doi în cursul celor trei tururi următoare. Când avu una, nu auzi zgomotul trapei, și ucise porumbelul la a doua salvă, atât de departe, încât pasărea se ciocni de barieră înainte de a cădea, iar lovitura fusese declarată valabilă. "Zău, tată, sunt dezolat, zise băiatul. Au uns-o. Ar fi trebuit s-o blochez". In noaptea de după ultimul mare concurs internațional de tir, avuseseră o conversație, și băiatul spusese: "Nu știu
Un băiat care scrie bine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10274_a_11599]
-
Gata, răspundea servantul. - Trag, anunța vocea joasă, și, oricare ar fi fost trapa, dintre cele cinci posibile, care lansa porumbelul sur, oricare ar fi fost unghiul alcătuit de aripi pentru un zbor cât mai rapid, peste iarba verde, în direcția barierei albe, scunde, salva celei dintâi țevi și lovea pasărea, iar cea de a doua se auzea aproape simultan cu prima. Când porumbelul cădea cu capul înainte, doar cei mai buni trăgători vedeau secunda salvei a doua atingând pasărea gata moartă
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
cântă romanța Zaraza, cei care au recunoscut-o, neștiindu-i numele adevărat, au declarat că-i „ZARAZA” cea care vindea flori în piață (informații de la Marin Voican-Ghioroiu). Mircea Cărtărescu în volumul „De ce iubim femeile” spune: „Zavaidoc era cu bandele de la Barieră Vergului conduse pe atunci de Borilă. Le plătea ca să-l protejeze. Cristian Vasile își dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
zgomotele. O mamă chemându-și copilul, un zgomot de ușă trântita, un motor de mașină, apoi altul și din ce in ce mai multă zarva. Pe străzi începură s-apară cei cu mașini. Zeci, apoi sute de mașini, alergând bezmetice, toate din centru spre barierele orașului. „Dacă au mașini le dă mâna” s-auzeau din ce in ce mai des replici izvorând din rândul pietonilor porniți cu tot felul de geamantane și boccele. La creșele de cartier, copiii se adunaseră deja în curte. Educatoarele plecaseră pe la casele lor. Copiii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să prindă orice zgomot diferit de foșnetul frunzelor, țistuitul lăcustelor sau bâzâitul tăunilor ademeniți de mirosul vitelor în miezul tăriei de zi a verii. Ridică bărbia din când în când înălțându-se pe vârfuri că un copil iscodind misterele dincolo de barieră grădinii în al carei răi avea voie să umble nestingherit. Anii îl surpaseră până la dimensiunile copilăriei, doar capul mic aproape cât pumnul, cu pielea zbârcita, părul alb și rar pieptănat cu grebla degetelor și mâinile tăbăcite îl deosebeau de copilul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]