147 matches
-
ce expresii în limba asta românească! Și Marusia își amintește de expresia "cu scaun la cap", care o face să râdă în hohote. Om cu scaun la cap, auzi! Partea proastă e că toate aceste nume de botez pe care basarabencele le poartă stârnesc dispreț, ba chiar uneori iritare. Marusia, Niusea, ba chiar și Tusea! Tusea și junghiul! Altă expresie ciudată... Dar nu, de fapt nu-i chiar ciudată, asta măcar are un dram de noimă. Basarabencele rusoaice recunosc rareori că
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de botez pe care basarabencele le poartă stârnesc dispreț, ba chiar uneori iritare. Marusia, Niusea, ba chiar și Tusea! Tusea și junghiul! Altă expresie ciudată... Dar nu, de fapt nu-i chiar ciudată, asta măcar are un dram de noimă. Basarabencele rusoaice recunosc rareori că ceva are noimă în viața și în lumea răgățenilor. Totul aici e anapoda și greșit, atunci când nu-i de-a dreptul prostesc. Și ele nu pot să critice nimic fiindcă imediat li se dă replica: dacă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aici e anapoda și greșit, atunci când nu-i de-a dreptul prostesc. Și ele nu pot să critice nimic fiindcă imediat li se dă replica: dacă nu vă place la noi, n-aveați decât să rămâneți acasă la voi!... Așa că basarabencele trebuie să tacă și să înghită. Dar asta nu înseamnă că dacă ele rămâneau "acasă", limba română ar fi fost cu ceva mai brează. Uite, cică "să stăm strâmb și să judecăm drept"! Da' de ce trebuie cineva să stea strâmb
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
goale, și să devină cu toții atei fără niciun dumnezeu. Dar partea proastă e că toți acei copii născuți pe teritoriu românesc și deveniți (totuși) români trup și suflet au început și ei să suporte greu accentul rusesc al mamelor lor basarabence. Drept urmare, mamele lor au fost puse în situația neplăcută să-i vadă foarte mult timp plecați de-acasă, ba chiar să înceapă la un moment dat să le reproșeze că sunt închiși și ursuzi acasă, în vreme ce la școală și pe
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
colegii și cu fetele. Dar de ce nu și acasă? Și astfel ruptura dintre ele și fiii lor (și fiicele lor7) s-a adâncit și s-a tot adâncit, an de an. Mai ales că ceea ce fiii le reproșau mamelor lor basarabence (și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia Pravoslavnică. Și încă n-ar fi fost nimic dacă numai la atâta s-ar fi redus nostalgia. Dar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și în privința asta fiicele nu se lăsau mai prejos) a fost nu numai accentul rusesc, ci și nostalgia vremurilor apuse din Rusia Pravoslavnică. Și încă n-ar fi fost nimic dacă numai la atâta s-ar fi redus nostalgia. Dar basarabencele sufletele lor erau sfâșiate între repulsia față de puterea bolșevică și convingerea intimă (de fapt, speranța) că sovietele n-au reușit totuși să pervertească până într-atât sufletul rus cel pur, înzestrat și generos încât să înnegrească Icoana Patriei lor de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ani de după tot rusul se veselea într-o frenetică disperare și cântecele lor făceau furori în întreaga Europă 8, nu se poate ca totul să se fi prăbușit în anii din urmă ai Puterii sovietice. Credința în Dumnezeu nu dispăruse. Basarabencele care nu părăsiseră Basarabia în '40-'41 le văzuseră cu ochii lor, în momentele de groază din timpul cutremurului din 10 Noiembrie 1940, pe rusoaicele venite de dincolo de Nistru și stabilite (pentru totdeauna, credeau ele) în Basarabia cum căzuseră în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
puteau să se dezică de ei și să se despartă de ei, și să trăiască duse cu gândul la mestecenii cei albi din ținuturile de dincolo de Nistru. Unde de fapt nici nu trăiseră vreodată. Decât, poate cu închipuirea. Așa că, vrând-nevrând, basarabencele rusoaice au sfârșit prin a adopta fără prefăcătorie noua lor patrie. Doar numele lor au continuat să pară caraghioase și nimeni din Vechiul Regat nu le-a acceptat vreodată (deși pe unii i-a amuzat)... Marusia, Niusea, Antonina, Ninocica, Niuta
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe plac, încercând să vorbească rusește în casă, dar cu un tot mai pronunțat accent românesc pe măsura trecerii anilor. 8 Se cânta în draci Oci ciornîie și atâtea altele, precum Cijîk-pijîk, gde tî bîl? Na fantane vodku pil... Și basarabencele ceva mai în vârstă chiar își imaginau piața publică din centrul orășelului patriarhal, pe vremea când Țarul încă nu fusese izgonit, unde bețivul tradițional se lua la întrecere cu scatiul într-ale băutului, amator și el de vodcă, și lumea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
literatură, istorie, muzică. Am auzit că s-ar fi măritat cu un medic militar sovietic. O altă fată, cu care am purtat corespondență era Vera Dimov din Enichioi. Am cunoscut-o atunci, în vacanța de Crăciun din 1929-1930. Era bulgăroaică basarabeancă. La Enichioi funcționa ca învățător suplinitor Iancu Dimofte. La invitația lui m-am dus să joc acolo într-o piesă de teatru "Sfârșitul pământului". Am ajuns seara târziu în odaia închiriată de Iancu și Trache Pârcălăbescu, un oltean foarte simpatic
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a ieșit la vedere mai acum când s-a dat drumu la dosare, le citește omu și vede că nevastă-sa îl turna la securitate, cunosc și eu un caz chiar din familie, un verișor de la Șoptireanca, însurat cu o basarabeancă, Marfa, rămasă din refugiu aici, și ea povestea tot la securistul din sat, odată pă lună venea și la centru, la județ și scria tot ce zicea bărba-su Nae, că era împotriva rușilor, că asculta „Europa liberă“ și comenta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din elemente cu activitate mai veche, dar erau și elemente noi, cele mai multe din teritoriile pierdute (Basarabia, Herța și Bucovina de nord): Alexandria (Dina) T., ardeleancă, orfană de ambii părinți, având mare putere de dăruire, Înclinație deosebită pentru Litere; Iulia C., basarabeancă, frumusețe energetică, inteligență remarcabilă, spirit critic, realist; Teodora (Dori) L., ardeleancă, Înclinație spre științele exacte, sensibilitate deosebită, interiorizare și timiditate; Maria (Maricica) L., bucovineancă, frumusețe remarcabilă, ochi deosebit de expresivi, talent dramatic, un fel aparte, confuz, În exprimare; Veronica O., micuță
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
scunde, o remarcabilă voce de alto, Înclinație pentru filosofie; Ana (Anișoara)H., bănățeancă, frumoasă tare, afectuoasă, sociabilă, cu multă putere de dăruire; Serafima (Sima) H., bănățeancă, frumoasă, blondă cu ochii verzi, inteligență Înclinată spre pozitivism, caracter ferm; Anastasia (Sica) M., basarabeancă, frumoasă, brunetă cu ochi verzi, migdalați, sensibilă, eleganță plină de distincție; Nina M., cea mai frumoasă din grup, o perfecțiune fizică, fire tăcută, retrasă, nevoie de afecțiune; Angela-Elena T., moldoveancă, blondă, un păr bogat, cu totul ieșit din comun, o
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
organizat direct deportarea a 30 000 de cetățeni români, firește, "dușmani de clasă", plus numeroase "execuții într-un pogrom", "rivalizând cu ceea ce trupele lui Horthy implementaseră în nordul Transilvaniei"249. Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Alexandru Moghioroș, Ghizela Vass (basarabeancă măritată cu ilegalistul Ladislau Vass) formau "chinta regală" a aripilor "basarabeană", "transilvăneană" și "română" din vechiul regat menită să construiască o nouă "identitate" României. Gheorghiu-Dej căzuse în dizgrația lui Stalin, în 1948, deoarece intervenise în favoarea unei concilieri cu Iosif Broz
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
2 septembrie, spre exemplu, NICI MĂCAR NU FUSESE SEMNATĂ!! De aici tragem concluzia că românii erau nevoiți să semneze ceea CE DICTAU RUȘII!! Pe 2 noiembrie 1944, rușii alimentaseră gratuit benzină și ulei de motor în valoare de 3.815 lei, iar basarabeanca Scripnic Maria primise suma de 20 de mii de lei pentru serviciile de translator. Indemnizații frumoase, tot pentru serviciul de translatori, mai primiseră și Gherțon Motty (15 mii lei), Butcovschi (15 mii) și Grecicovski Nina (15 mii). Pe 18 noiembrie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dintre personajele lui Gib I. Mihăescu. Latura cinică de aventurier a locotenentului Ragaiac din romanul Rusoaica (1933), de exemplu, manifestată în relație cu Niculina, al cărei soț, contrabandistul Serghe Bălan, îi devine, până la capturare, bun "amic", sau în raport cu Marusea, frumoasa basarabeancă sedusă și părăsită în noaptea nunții acesteia cu profesorul Antinov, este contrabalansată de permanenta căutare și așteptare înfrigurată a tipului de femeie superioară, ireală, a "rusoaicei" întrupate mental din sterereotipii livrești și din dorințele sale nelămurite, căutare care îi pune
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
trei fete... Până când, într-o zi, moșul n-a mai venit, plecând să se bată cu turcii și balaurii din poveștile spuse la gura sobei din bucătărie. A plecat să-l caute și inginerul, chemând-o, apoi, și pe frumoasa basarabeancă. Rămânând singură, fata a fost trimisă la orfelinat, mama vitregă nevoind să-și mai bată capul cu o gură în plus. Anii au trecut, Mariana a fost înfiată de o rudă a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele țării, înainte de numirea lui
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
să fie uitată originea lui moldovenească, patriotism ce i-a fost de folos din moment ce și-a menținut calitatea de consilier pentru un șir de guvernatori ai Basarabiei. Nu era Însă un caz izolat; Însăși Smaragda Theodorovna declară contelui Prszewicki: SÎnt basarabeancă, aproape n-am ieșit din provincia noastră. Tatăl meu e un mare patriot rus, dar noi sîntem moldoveni. Cele două transformări de nume trădează și atitudinea față de purtătorii numelor: pe cînd numele ei a suferit o Înaltă stilizare prin Thita
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
noi să se trezească și să cunoască acest lucru. Dar redobândirea cetățeniei române se face foarte anevoios, de parcă ni se fac mari favoruri”. Acest sprijin trebuie să vină, este o datorie de onoare. Mai acum ceva vreme discutam cu o basarabeancă trecută mult de prima tinerețe, născută în vremea în care țăranilor basarabeni li se măturau podurile de pâinea cea de toate zilele, despre modul cum am putea noi, românii aflați în dreapta Prutului, să îi ajutăm pe ei, frații noștrii
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
uitată originea lui moldovenească“ (1, 108), patriotism ce i-a fost de folos din moment ce și-a menținut calitatea de consilier pentru un șir de guvernatori ai Basarabiei. Nu era însă un caz izolat; Însăși Smaragda Theodorovna declară contelui Prszewicki: „Sînt basarabeancă, [...] aproape n-am ieșit din provincia noastră. Tatăl meu e un mare patriot rus, dar noi sîntem moldoveni“ (1, 93). Cele două transformări de nume trădează și atitudinea față de purtătorii numelor: „pe cînd numele ei a suferit o înaltă stilizare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a găsit un rus, care vroia să-ți fure cizmele. Așa am spus?! Exact așa ai spus. Spuneai că te-au găsit după ce rușii au spart încercuirea și că te-a îngrijit o rusoaică de dincolo de Don. Ee, rusoaică, era basarabeancă, vorbea românește. Dar te-a dat rușilor. M-a dat, că nu făceam față... Ne face cu ochiul și rîde cu tîlc. Ce față, moș' Gică, degerat cum erai, săracu'... Păi... Moșu' Gică a fost în încercuirea de la Cotul Donului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Au reușit să fugă și priveau în urmă cum cercul se închide, cum ceilalți erau măcelăriți pur și simplu. Cu timpul, povestea a căpătat multiple forme și adevărul a fost total acoperit de sutele de înflorituri. Se introduseseră rusoaice focoase, basarabence trădătoare, ruși gîtuiți, spînzurați, decapitați și batjocoriți. Îmi era drag moșu' Gică pentru că, deși octogenar, avea o fantezie debordantă. Îl incitam datorită plăcerii de a-l asculta. Dar cînd au venit cei trei rusnaci? Cînd? mă întreabă candid. Cînd erai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sclipici sau supermanechine pentru tanga veneau, bâzâind din gene și clămpănind din silicoane, hipnotizate, tremurânde, cu mâinile întinse către chintesența puterii și frumuseții lui Muc: buzunarul. Ay! Zavalito! Ce timpuri, ce show-uri, ce de-a escorte glamour și starlete basarabence roiau în juru-i! "Înjur de dimineață, băga-mi-aș!" își zicea, cu năduf, la OTV, Serghei Mezel, azi un borfaș de rând în periferiile Frankfurtului, văzând cu tristețe cum flegmele-i de altădat' i se întorc în față din creștetul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nouă poate fi informația despre cei o sută cincizeci de mii de morți și cazurile de canibalism înregistrate în timpul foametei din Moldova, din 1946-1947, puțin cunoscute încă în România și despre care pregătește o insuportabilă la citit Carte a foametei, basarabeanca Larisa Tulea 3. Nu aveam personal cunoștință nici de primejdia, sau zvonul că România ar fi putut deveni o republică unională, din anii de după ocuparea de către armata sovietică, sau despre blasfemia preoțească de a-i picta pe părinții lui Ceaușescu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de pe front publicate în reviste românești și germane. N-au lipsit nici exagerările. De exemplu, într-un articol întintulat Escadrila Sanitară, publicat de Al. Baldovin într-un număr din anul 1943 al revistei "Aripi Românești", acesta o numește pe Nadia "basarabeancă de cea mai autentică și românească spiță", deși originea ei rusească era cunoscută! Nedespărțită de aparatul de fotografiat, Nadia a surprins sute de ipostaze ale războiului, reunite apoi în patru mari albume de fotografii. Impresii de pe front a adunat nu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]