8,639 matches
-
cu picturi sau mozaicuri. Deși m-am extins poate mai mult decât ar fi trebuit cu prezentarea orașului, nu am putut omite unele detalii, pentru că toate compun o poveste fascinantă, care e orașul Praga. Pentru mine, acest oraș este un basm, o poveste de dragoste - dragoste pentru istorie, literatura (să nu uităm că suntem în orașul în care s-a născut marele scriitor Franz Kafka), arta, cultura, dar și pentru bijuterii fine sau pentru mâncăruri rafinate. Praga este destinația ideală pentru
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Impresii_de_calatorie_orasul_praga.html [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
cu apostrofarea: Mai zi mă' o dată! La care el își privea vârful picioarelor lui goale și rostea cu o totală lipsă de convingere: Cine o mai face camine, ca mine să pățească! Mă făcusem mai măricel, îmi plăcea să citesc basme și alte cărți care îmi stimulau imaginația: Pintea Viteazul, Radu Greuceanu, Gruia lui Novac, Voica, poezii populare, balade, culegeri de snoave și altele. Uneori asistam fără voia mea la vreo discuție privind treburile mai înalte dar acestea neprivindu-mă, nu
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
al sau înger presupus/ genunchiat într-un surâs (Ea). Dacă la început poeta poseda din plin harul de a crede în iluzii și se vede pe sine ca pe o prințesă/cenușăreasă, fericită în atmosfera oarecum sfidătoare a propriului ei basm, dupa un timp mirajul se spulberă, încet, încet și eroina descoperă că se află dincoace de “apele” oglinzii în care și-a închipuit că viețuise, simte o anumită derută a sentimentelor, percepe ‘Trezirea” în fața obiectelor și starea ei se transformă
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
apărea Nica Stancu sub pleoape , povestindu-mi viața lui...Priveam cerul înspuzit de stele, priveam luna cum se furișa printre firișoarele de nori, alunecând pe bolta albastră, ascultam susurul izvorului, glasul naturii, și parcă toate acestea se petreceau într-un basm repovestit de cineva străin mie. Adormeam în această muzică a naturii care mă învăluia cu susurul ei și mă legăna în dulci și amăgitoare iluzii. Când m-am trezit dimineața, am auzit zarvă mare pe drum. Am ieșit să văd
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
prea plictisitoare. Îi plăcea să intre în magazie și să citească titlurile cărților de acolo, să le simtă coperțile ușor umezite, să le miroasă vechimea. Se simțea ca Alice în Țara Minunilor acolo. Parcă aștepta să apară un personaj de basm. Ar fi plecat cu el de mână, dacă o invita în lumea poveștilor. Era fermecată de poveștile copilăriei. O striga tatăl ei și fugea fericită să revină printre cei mari. Acum cântau frații bunicului. Se cântau romanțe. O atmosferă care
8 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1459038217.html [Corola-blog/BlogPost/384654_a_385983]
-
pământ Legenda spune c-a-ncolțit o lalea, Cealaltă dusă,de vânt, O vedem seara o căzătoare stea. Trec prin ușă în ziua de mâine Cuprins de neliniști și de spaime, Marea mă latră ca un câine, Mă feresc ascunzându-mă-n basme. Lumina din memoria humii În ograda mea am venit din casă , unde mă simțeam „înălțat”. Prin ruga în mine rămasă m-am aprins și-am luminat! Cireșul lumina ograda sferic , Mă simțeam c-an spațiul ancestral , Lumina și nucul pe
LEVITAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Levitatie.html [Corola-blog/BlogPost/354211_a_355540]
-
și am scris, m-au format ca scriitor. Tot universul acela de lumină antică, plină de suflet, de vrajă, de uimire, de povești, de sunete, de cântece de turturele, de pupeze, de privighetori, cântecul cucului, al pitpalacului, nopțile cu lună, basmele pe care le-am auzit în primii ani de viață, cântecele fetelor mari, tristețea toamnelor înnegurate, dulceața primăverilor și a toamnelor, iernile fabuloase, scăldatul în Cerna, cumințenia și răbdarea veșnică, înțeleaptă și îndurerată a vieții de țăran, toate acestea... m-
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
Premii naționale de dramaturgie, când sunt membru al Uniunii Scriitorilor, când sunt scriitor propus pentru premiul Nobel, mă aplec cu emoția și melancolie asupra copilului care am fost, și îi sunt recunoscător, pentru că el, copilul acela care era fascinat de basme și inventa povești pe care le spunea cu plăcere, m-a format ca scriitor. Și dacă bunul Dumnezeu mă va ajuta să aduc Premiul Nobel pentru literatură în țară, lucrul acesta i se va datora într-o mare măsură copilului
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_taina_scrisului_40_stefan_dumitrescu_1351151523.html [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Volumul de poezii „Simfonia naturii” al doamnei Olimpia Sava este dedicat cu preponderență copiilor, dar chiar și celor maturi care prin lecturare vor aluneca ușor în lumea de basm a copilăriei. Autoarea respectă stilul clasic al poeziei, versurile au o linie melodică plăcută, ritmul este ușor de ținut de cei mici, iar rima este previzibilă. Poeziile doamnei Olimpia Sava din volumul sugestiv intitulat „Simfonia naturii” sunt vesele, exact ca
SIMFONIA NATURII ŞI FARMECUL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417630456.html [Corola-blog/BlogPost/362286_a_363615]
-
în cuvinte Chiar dacă poteca va fi ninsă De aducerile-aminte Promite-mi că marea nu va fi pustie Acum când iarna discret s-a așezat Chiar dacă peste plaja alb-cenușie Numai timpul prezent s-a schimbat! CLIPE E târziu pentru tărâmul făgăduit Basmele s-au risipit în spirale Și pentru multă vreme cuvintele-au găsit Printre pietrele rămase-n cale Umbletul cu epiderma uzată,însuflețit Șirul pașilor fără odihnă mi-a permis Ca o lumină să mă-nalț,nepieritoare Să cresc pe cerul
PROMITE-MI de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1482015746.html [Corola-blog/BlogPost/382755_a_384084]
-
redăm speranța în viitor. Viața omului se împarte în trei etape: copilăria, tinerețea împreună cu bărbăția și bătrânețea. Lumea, deși aceeași, este văzută de fiecare dată în alte culori, sufletul o reflectă diferit, în copilărie - pentru mine este un spațiu de basm - nu uiți niciodată sărbătorile, frumusețea lor. Copilul devine apoi bărbat cu responsabilități, trăiește cu demnitate, are o măreție în împărația sa, care este gospodăria lui, casa lui, soția lui, copiii lui. Trăiește plenar viața, dar nu încântat de ea, ci
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463982795.html [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
Literatura Română, Bucureștiul, Toronto, Paris, Kipering... citadele impunătoare prin arhitectura construcțiilor, parcurilor și străzilor, păstrătoare de cultură seculară..., dar tot mai luminos îi apare satul Țigănești. Atunci când ridică voalul amintirilor ce s-a așezat de mulți ani peste ținutul de basm al copilăriei acoperind într-un con tainic al sufletului: bucuriile, tristețile, înflorirea sau decăderea așezării dragi inimi ei (pe perioade scurte), căci voința și vigoarea din anii tinereții mai scăzuseră, văd cum ne înfățișează într-un tablou fantastic... figurile sătenilor
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Luminisuri_cu_gandul_si_sufletul_spre_romania.html [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
lucru și cazul dvs.? Scrisul este o dăruire asidua și tensionată, care înfăptuiește și o mutație uneori terapeutică, prin transfigurare și analiza. Nu este ușor nici macar când nu se concentrează neapărat pe traumă. Destinul omului nu este pentru nimeni un basm telegenic. „Să te târai încetișor, ca un melc, și să-ți lași dara cu modestie, cu sârguința și, în fond, cu indiferență, în voluptate pașnică și anonimă” (Cioran) În opera dvs. s-a simțit o afinitate pentru Cioran și Kafka
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
din a lui trăire sau noroc având cu-a naturii fire o vară eternă porți în primăvara phoenixând adesea că o floare rară neștiind, senina, ca îmbătrânești ești că nemurirea fiindcă-ntinerești trăiești că o zână într-un țărm de basm cât poți fi, zâmbind, al omului fantasm Sonnet 18 William Shakespeare Shall I compare thee to a summer’s day? Thou art more lovely and more temperate. Rough winds do shake the darling buds of May, And summer’s lease
SONET 18 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1452614652.html [Corola-blog/BlogPost/383181_a_384510]
-
liniște divină: Am presărat trandafiri în deșert / Și-a înflorit cerul ... (Florile oceanului), îmbină personificarea cu tot ceea ce poate cuprinde imaginația creatoarei: Luna răstignită în țurțurii nopții, / Sticlește gerul (Sub clar de lună), purtându-ne apoi într-o lume de basm a lumescului. Nu coboară prea mult de ceea ce trupul o leagă de semenii săi, pentru că în cuvântul inspirat, pe care îl înalță inițiatului, răbdător și chinuit de umbrele teluricului, poeta spune: Văd horă în flăcări ... Adun sânziene ... / E ceas de
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
o lăsară, moștenire glorioasă, Toți românii o păstrară și-o vorbesc și-acum în casă. Chiar de-s răspândiți în lume, pruncii lor știu românește, Românesc e al lor nume - cinste celui ce îi crește. Limba noastră e fecundă, balade, basme și doine Propagate ca o undă, sunt știute de oricine. De la multe pân’ la mare, din apus în răsărit, Te-nțelege orișicare, nu conteză de ce rit. Mulți pretind că ești adusă, de romani cu foc și pară... Dar latina nu
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/nelu_preda_1440915361.html [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
nu se vede că ai obosit! Și chiar dacă azi, nu ești ca-n trecut, să te schimbi nu poți: iubești mult, și-atât! DIN „DOR” ATÂTEA... Din tânguirea doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul pădurilor, ca nicăieri înmiresmat, în lume, Am învățat cuvântul „dor”... Și-apoi prin
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Patimasa_iubire_poeme_.html [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
799 din 09 martie 2013 Toate Articolele Autorului Buratino se învârtea dintr-un loc în altul, căutând îngrijorat parcă ceva sau pe cineva. Lângă el, două prințese îmbrăcate în rochițe ample, lucioase, cu părul lung, despletit, erau asemeni celor din basme. Una era blondă, cu ochii senini, albaștri, cealaltă brunetă, cu ochii verzi, umbriți de niște gene lungi, ondulate. Aveau pe cap câte o coroniță aurie ce părea a fi încărcată de diamante. În mâini țineau câte o baghetă magică, semn
AMINTIRI DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 by http://confluente.ro/Amintiri_de_halloween_doru_ciutacu_1362818578.html [Corola-blog/BlogPost/345626_a_346955]
-
Recomandări Firul poveștii l-am reluat Ca să fie continuat Basmul dulce ce-am legat. Vise multe colorate Din sertare adunate Doar pe buze răsfirate Toate un zâmbet și păstrate. Ritmic pasul îl grăbim Împreuna să fugim În pădurea Baciului Ca să ne-ntâlnim Muzica să-o iubim... Ne adunăm cu mic
PETRECE-TE LA MIORITMIC by http://www.zilesinopti.ro/articole/7918/petrece-te-la-mioritmic [Corola-blog/BlogPost/98547_a_99839]
-
ajutor. -N-am înțeles, dar ai dreptate. Ești fantastic, bunicule!...Dar .... și eu!...Nu-i așa? -Mai ales tu!.... Undeva în Univers, dincolo de Calea Lactee, colț cu Andromeda, la zece ani lumină de mers pe sus, se află un ținut ca-n basme, plin de stele. Care mai de care mai colorate, mai strălucitoare. Lumina lor puternică nu te orbește - te atrage. Ești magnetizat de atâta frumusețe. Vibrațiile cosmice te țin pe loc chiar prin voința ta, n-ai mai pleca în veci
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_gandului_fermecat_lica_barbu_1389863474.html [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > RUGĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rugă Orizonturile vaste - lumea viselor fantaste: basme - zânele și zmeii ce vrăjesc toți prichindeii Fă-ne, Doamne, iar copii iubitori de jucării într-un secol cenușiu - cuibul viselor pustiu; Să jucăm din nou arșice, hoinăreli prin pădurice, să ne dăm cu săniuța, și în leagăn, huța-huța; O
RUGĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/355679_a_357008]
-
de alții ce speră alte vremuri noi; De nu e păzită, nu va scoate apă, va scoate noroi. I I I Stă savantul, calculează câtă forță se găsește Într-o cumpănă imensă, care ea din loc urnește Munții, ce-n basme-un zmeu pe un umăr îi purta; Cugetarea lui îi spune că Pământul l-ar mișca... Numai punct de sprijin cate, unde cumpăna să pună, Ca Atlas ar avea forță, dirijând cu a lui mână, Ordonând pe fiecare după buna
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
multe ori cu barca. Era, poate, cea mai mare bucurie în timpul adolescenței mele și nu am să uit niciodată influența benefică a plimbărilor pe alei, mărturisi Iuliana, strângând brațul lui Eugen. Am și uitat ce vechime are acest spațiu de basm... - Dacă îmi dai voie, am să-ți reamintesc... - Da, chiar te rog! îl întrerupse ea, încurajându-l. Parcul Poporului poartă astăzi numele lui Nicolae Romanescu, un fost boier și primar al Craiovei, care a adus un mare arhitect al vremurilor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
azi te cântă Că ești tare milostiva, Preacuvioasa Paraschiva ! Grabnica folositoare, A Moldovei mândră floare, Sprijin ești și alinare, Atoatebiruitoare ! Vin la tine să se-nchine Credincioși bătrâni și tineri ; Tu-i ajuți și le faci bine Că și-in basme, Sfântă Vineri... ● România-i o grădină În care Măicuța sfântă, Semănând hâr și lumina, Da pământul roada multă : Parascheva din Moldova, Filoteia de la Argeș, Teodora de la Sihla, Teodosia Basarab,... Numai flori una și una Proaspete întotdeauna ! Cu miros de primăvară
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
un an în urmă, în prezent prietena lui Florin și marea absența de la bal, din cauza credinței în Hristos). Asistăm la trasarea în nuanțe de gri închis a coordonatelor unei societăți în miniatură, o societate în care la fel ca în basme, domină eternă lupta dintre bine și rău. Acțiunea românului se învârte între căminele de studenți din centrul universitar al orașului Ț., catedrală din aceeași urbe, sediul securității, casa natală a Liei.Chiar a doua zi după Bălul bobocilor, în incinta
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Cnd_dragostea_si_iertarea_plamadesc_oameni_vii_purtnd_n_suflet_nesfrsite_comori.html [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]