152 matches
-
de factură muzeistică, și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea, în locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, atitudini artistice neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate este indiscutabilă, Bata Marianov și-a căutat, asiduu și conștient, argumente solide pentru propriul său demers. Refuzînd să-și reconsidere, dacă nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
artistul l-a dobîndit în Occident și cu efemeritatea, in-con-sec-vența și derizoriul expresiei coborîte în stradă. Revenit în țară după 1990, printre al-tele chiar pentru a or-ga-niza unul dintre cele mai importante simpozioane de sculptură în lemn, Simpozionul de la Gărâna, Bata Marianov s-a reconectat la spațiul originar al artei sale, dar a regăsit și practicile in-sti-tuționale și com-por-ta-mentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproa-pe douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au stocat într-un corpus epic pasional, polemic, incisiv și, nu de puține ori, plin de amărăciune. Portretul artistului, așa cum se desprinde el din textele teoretice și din scrisorile lui Bata Marianov, este unul inconsecvent și paradoxal la suprafață, dar dramatic și de o incontestabilă autenticitate în profunzime. Denunțînd vehement mercantilismul și disoluția ideilor mari din arta apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean (jumătatea simbolică și spirituală) pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact ceea ce el observă cu multă îngrijorare în jurul lui: un artist coborît în istorie, angajat în salubrizarea ei, în căutarea celor mai eficiente forme de supravețuire. Numai că, spre deosebire de modelul incriminat, el nu și-a pierdut nici credința
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
va fi prezentată de scriitorul Aurel Turcuș. CODRINA D. TOMOV Tabere de creație l În Banat În municipiul Caransebeș se desfășoară cea de-a treia ediție a Taberei Internaționale de Sculptură, eveniment care se bucură de prezența unor prestigioși creatori: Bata Marianov (Germania), sculptorii bucureșteni Dinu Câmpeanu, Ioan Deac Bistrițeanu, Adrian Al. Ilfoveanu și Mihai Rusu. Cei cinci artiști vor trudi vreme de o lună pentru a realiza opere durabile din lemn de stejar, care vor fi expuse în Parcul de
Agenda2005-34-05-scoala-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284106_a_285435]
-
pentru vineri, 17 septembrie, două acțiuni culturale deosebite. Pe de-o parte, vernisarea Parcului Internațional de Sculptură Monumentală din Teiuș-Caransebeș - la ora 17, iar pe de altă parte, lansarea cărții „Pe drumul de la Mancha - Exerciții de dizidență universală“ a lui Bata Marianov - la ora 18, la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, volum apărut la Editura „Marineasa“ din Timișoara. Pentru aceste evenimente meritul este în egală măsură al sculptorului Bata Marianov, cel care a inițiat și organizat și
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
de la Mancha - Exerciții de dizidență universală“ a lui Bata Marianov - la ora 18, la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță, volum apărut la Editura „Marineasa“ din Timișoara. Pentru aceste evenimente meritul este în egală măsură al sculptorului Bata Marianov, cel care a inițiat și organizat și taberele de sculptură de la Gărâna, și al Consiliului Local și al Primăriei Caransebeș. Aflat la cea de-a II-a ediție, Parcul găzduiește lucrări ale sculptorilor: Nada Stojici, Matei Gașpar, Anamaria Șerban
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
sculptură de la Gărâna, și al Consiliului Local și al Primăriei Caransebeș. Aflat la cea de-a II-a ediție, Parcul găzduiește lucrări ale sculptorilor: Nada Stojici, Matei Gașpar, Anamaria Șerban, Ștefan Bartha și Eugen Barzu. Cu prilejul lansării cărții, sculptorul Bata Marianov din Germania își va prezenta lucrarea „Manifestul supraviețuirii“, o acuzare a poziției sistemului mondial actual față de creatorul de bunuri spirituale, iar partea denumită „Dodecalogul european“ se dorește a fi un atac la adresa slăbiciunilor și neputinței Europei față de globalism. D.
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
de presupus că dintre actualii „complici muzicali” ai lui Valdés mulți vor deveni la rândul lor vedete de rang internațional. Ca atare, se cuvine să le transcriem numele: Lazaro Rivero/bas, Juan Carlos Rojas/baterie, Yaroldy Abreu/congas, Dreysser Durruthy/bata, Reinaldo Melian/trompeta, flugelhorn, Carlos Miyares/saxofon, Mayra Caridad Valdes/voce. Învăluit de amețitoarele solouri de pian ale lui Jesús Chucho Valdés, am realizat că marele său precursor Franz Liszt implinește la toamnă 200 de ani. Literalmente din aceeași zodie
Măsurând timp și viață prin jazz by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5474_a_6799]
-
la un an de când AURELIA MIHALY din Giarmata ne-a părăsit, lăsându-ne în amintire un suflet nobil, un chip blajin. Cât ai trăit te-am iubit, cât vom trăi te vom plânge. Soțul Misi, copiii Doina și Ala, ginerii Bata și Sorin și nepoții Silvana, Nicoleta și Cristi. La 4 februarie 2004 ar fi împlinit 54 ani mult regretatul DĂNUȚ IENCIU, suflet blând și generos. Îți aducem pios omagiu! Fiica, ginerele, nepoțica, cumnatul, socrii, cuscrii și întreaga familie cu întristata
Agenda2004-5-04-publi () [Corola-journal/Journalistic/282017_a_283346]
-
pentru România. Având în vedere că scopul vizitei a fost de informare și documentare în vederea identificării oportunităților de colaborare, în cadrul discuțiilor au fost evidențiate posibilitățile investiționale ale Timișului. Reprezentantul diplomatic a propus realizarea unei înfrățiri între municipiul Timișoara și orașul Bata din Guineea Ecuatorială, propunere ce a fost primită cu interes de partea română. Marți, 31 ianuarie, prefectul județului Timiș, dl Ovidiu Drăgănescu, a convocat, în cadrul Comandamentului Județean de Iarnă, o ședință cu reprezentanți ai Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara
Agenda2006-05-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284684_a_286013]
-
profesional în diferite instituții, alții doar prin vizite repetate care au inclus și organizarea unor expoziții de o mai mică sau mai mare anvergură. În această situație sînt sculptori precum regretatul Paul Neagu din Anglia, Ingo Glass, Peter Jacobi și Bata Marianov din Germania, Doru Covrig și Nicolae Fleisig din Franța, pictorii Roman Cotoșman din S.UA., Cristian Paraschiv din Franța, Diet Seiler din Germania și alții. Alături de aceștia, un loc special, prin conținutul relațiilor sale cu fenomenul artistic românesc, dar
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Casa din Bata, aflată la Muzeul Satului Bănățean, a împlinit 260 de ani Cea mai veche construcție țărănească din perimetrul amenajării se regăsește pe lista monumentelor europene Plămânul verde al Timișoarei include unul dintre cele mai bine întreținute ecosisteme din țară. Muzeul Satului
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
10 unicate arhitecturale românești, este în prezent singurul centru de promovare a artei populare autentice și cea mai complexă amenajare culturală etnografică din România. Aici se află cea mai veche casă românească din Banat și din țară: casa țărănească din Bata. Undeva în nord-estul orașului, acolo unde străjuiește străvechea pădure, dăruindu-ne fiecăruia dintre noi câte o gură de aer curat, se află poarta de intrare în cel mai apropiat sat, măsurat din centrul orașului Timișoara. Este satul în care în
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
se află câte ceva din truda profesorului, aproape toată tinerețea de etnograf și parcă și ceva din sănătatea sa. „Piesa de rezistență”, spune el, „este fără putință de tăgadă, cea mai veche construcție țărănească văzută vreodată pe aceste meleaguri, casa din Bata, de pe la 1746, din părțile Aradului“. Ca și pe celelalte, el a adus-o cu mâna lui, de la vechiul ei loc. A vegheat la demontarea și apoi reamenajarea ei în muzeu, aproape de intrarea în „satul de la Pădurea Verde, așa, ca s-
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
traiul satului, cum putea fi altfel, în clădirea vămii de odinioară, de la intrarea dinspre Lipova spre Timișoara. Este tipul de casă „păurească”, ridicată între sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XX-lea. Însă casa unor plugari din Bata (județul Arad) bătătura și construcția bicelulară, o autentică piesă a arhitecturii populare bănățene, veche de 260 de ani, este cea mai frumoasă dintre colecțiile Muzeului Satului. Astfel ni se înfățișează încăperea, „soba a bună”, cum îi spun bănățenii, cu patul
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
locuit, care comunica de obicei cu bucătăria. Acolo, jarul se întețea pentru încălzirea locuinței. Așadar, un complex arhitectural rustic, deși vechi de peste două veacuri, grăiește despre civilizația satului românesc. Bine conservată din temelii și până la acoperișul de paie, casa din Bata a trecut, în atenția lumii largi a artei populare, vechiul continent incluzând-o în suita monumentelor care trebuie păstrate cu sfințenie. Casa din Bata, devenită acum noțiune, este cuprinsă în lista monumentelor europene tocmai datorită arhitecturii sale originale. Construcția din
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
grăiește despre civilizația satului românesc. Bine conservată din temelii și până la acoperișul de paie, casa din Bata a trecut, în atenția lumii largi a artei populare, vechiul continent incluzând-o în suita monumentelor care trebuie păstrate cu sfințenie. Casa din Bata, devenită acum noțiune, este cuprinsă în lista monumentelor europene tocmai datorită arhitecturii sale originale. Construcția din bârne de stejar, cioplite pe toate suprafețele și îmbinate în acei „cheutori” românești, așezată pe o fundație de piatră, a suscitat de decenii interesul
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
Paiele vor fi de orz de pe 2 ha, cultivat special pentru casele din muzeu, spune profesorul Popescu, omul care nu e doar muzeograf, ci și arhitect specializat în construcții țărănești. Tot de la domnia sa aflu că paiele pentru acoperișul casei din Bata nu vor mai fi tăiate de combine, ci de secerători-țărani, „așa cum se lucra pe vremea bunicului”. A mai încercat o inovație încununată de succes. Cu meșteri mari de prin Banat, a făcut un acoperiș de șindrilă, pentru o altă casă
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
tăiate de combine, ci de secerători-țărani, „așa cum se lucra pe vremea bunicului”. A mai încercat o inovație încununată de succes. Cu meșteri mari de prin Banat, a făcut un acoperiș de șindrilă, pentru o altă casă, vecină cu cea din Bata: gospodăria din Căpâlnaș, respectându-i însă înălțimea inițială. Casa din Bata a rămas martoră a vremurilor, piesa cea mai de vază a Muzeului Satului Bănățean de la Pădurea Verde... Profesorul Popescu, omul cu sufletul deschis noului din această lume într-o
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
bunicului”. A mai încercat o inovație încununată de succes. Cu meșteri mari de prin Banat, a făcut un acoperiș de șindrilă, pentru o altă casă, vecină cu cea din Bata: gospodăria din Căpâlnaș, respectându-i însă înălțimea inițială. Casa din Bata a rămas martoră a vremurilor, piesa cea mai de vază a Muzeului Satului Bănățean de la Pădurea Verde... Profesorul Popescu, omul cu sufletul deschis noului din această lume într-o continuă mișcare, uneori spre bine, alteori... privește spre ceea ce a reușit
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
mulți care vor onora locul în care au călcat regina Beatrix a Olandei și primarii marilor orașe germane și americane înfrățite cu Timișoara. Dincolo de a fi un punct de atracție turistică, muzeul cu bogățiile sale inestimabile, între care casa din Bata, la cei 260 de ani ai săi și totuși mereu tânără, este pilda rămasă din negura vremurilor, a perenității bănățene, o lecție de istorie și conștiință... Portret succint Viorel Popescu s-a născut „la țară”, spune dânsul, mai precis în
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
istoricul de renume internațional care a fost Ioachim Miloia a reușit să amenajeze în curtea Castelului Huniade un colț de sat bănățean, format din obiecte de artă populară și construcții din mediul rural. Acolo s-a aflat și casa din Bata. Abia în 1967 a fost alocat, în urma unor repetate demersuri din partea succesorilor lui Ioachim Miloia, Marius Moga și Ioan Dihor, un teren de 17,40 ha, destinat înființării unui muzeu al satului. La 20 august 1971, noul Muzeu al Satului
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
profesional în diferite instituții, alții doar prin vizite repetate care au inclus și organizarea unor expoziții de o mai mică sau mai mare anvergură. În această situație sînt sculptori precum regretatul Paul Neagu din Anglia, Ingo Glass, Peter Jacobi și Bata Marianov din Germania, Doru Covrig și Nicolae Fleisig din Franța, pictorii Roman Cotoșman din S.UA., Cristian Paraschiv din Franța, Diet Seiler din Germania și alții. Alături de aceștia, un loc special, prin conținutul relațiilor sale cu fenomenul artistic românesc, dar
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
noi de comunicare. în acestă categorie a artistului polimorf, situat la încrucișarea drumurilor estetice greu de conciliat, a mentalităților diferite, a somațiilor morale contradictorii, a opțiunilor imposibile și, finalmente, chiar a unor lumi diferite, se așază personalitatea și opera lui Bata Marianov. Stabilit de aproape două decenii în Germania, după ce își identificase un loc propriu în sculptura contemporană românească, el n-a mai revenit în România decît după 1990. În toată această perioadă sculptorul a lucrat și a meditat, într-un
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]