1,298 matches
-
viteji în războaie, au pus pe fugă oștile vrășmașe. Femeile și-au primit înapoi pe morții lor înviați; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au primit izbăvirea, care li se dădea, și au fost chinuiți. Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri și închisoare; au fos uciși cu pietre, tăiați cu ferăstrăul, chinuiți; au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați cu cojoace și în piei de capre, lipsiți de toate, prigoniți, munciți... Mieii lui Dumnezeu, de care lumea nu
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_mntuirii.html [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
Iliada, Odiseea nu scrieri umoristice, iar TRISTELE lui Ovidiu inspiră, totuși, vitalitate. ROMEA ȘI JULIETTA este o tragedie totală, Don Quijote este Cavalerul tristei Figuri, nu am râs defel citind aventurile sale. Cum poți să râzi de un suflet nobil supus batjocurii celor din jur, deși ridicolul există? Sau de Rigoletto? Desigur, există mari umoriști, în fond oameni triști, Gogol, Kafka ( sic!), absurdul este frate cu umorul. Eugen Ionescu. Cehov își numea piesele „comedii”. Din păcate circulă umoriștii de duzină. Cineva îmi
TRISTEŢEA ÎN ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Tristetea_in_arta_boris_mehr_1386045494.html [Corola-blog/BlogPost/362906_a_364235]
-
copac înconjurat de flori Cum s-ar spune eu sunt poet, nu intelectual Tu știai asta, de aceea ai roșit Degetelor le-ai mușcat pielița fină De prieteni îți bați joc dar râd de ei de tine însuți Cu timpul batjocura trebuie să iasă la suprafață Uneori îți amintești de vremurile Când te jucai în livadă cu florile cu visele Spuneai: Eu voi fi lumina falsă Trupul fără membre în mijlocul câmpului Sprijinit de altul De oricine poate Destul ca să nu te
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
a vinde petrolul și gazele extrase unde crede și la prețul pieței mondiale, în schimbul unei probabile redevențe derizorii, neștiute și neaprobate de poporul român. De fapt, toate perimetrele platoului continental al Mării Negre au fost concesionate străinilor în aceste condiții de batjocură, prin contracte secretizate, susținându-se că în acest mod s-a asigurat independența noastră energetică. Oare, așa să fie? Se vor fi trecut în contracte clauze obligatorii ca tot petrolul extras din Marea Neagră să fie livrat rafinăriilor românești, la prețuri
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
român din frâu câte jertfe ,pentru gunoaie și nemernici ce au făcut o țară ,să curgă că, un rău! Cu promisiuni deșarte și minciuni de-un sfert de veac vindeți o țară ce am ajuns în fața acestei lumi neam de batjocură și ocara! Pe cei puternici i-ați împins pe-afară rămas-ați voi și slugile de stana, va cânta azi-mâine-o fanfara dar unde este nația română? E risipita în șapte vânturi și-n șapte cripte e-ngropată in sapte limbi își
UNDE E NAȚIA ROMÂNĂ? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1488321001.html [Corola-blog/BlogPost/375850_a_377179]
-
un distins francez a prezentat salutul românesc: o mână întinsă în semn de cerșeală - asta în timp ce românul întradevăr se zbate în sărăcie, sărăcie cauzată de faptul că și francezii sunt unii dintre cei care storc România de bogăție. Asta da batjocură: după ce ne sărăcesc mai și râd de noi). Datori nu suntem numai noi, ci și generațiile care ne vor urma: adică copiilor noștri le-am pregătit un viitor de sclavi! Întradevăr, noi generația post-revoluție am distrus acest viitor, noi și
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_distrugi_si_vinzi_o_tara_in_20_de_ani.html [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
evidență la încheierea alegerilor parlamentare este sadica plăcere (sau poate că inconștiență?!) cu care poporul român înțelege să-și prelungească suferința prin votul dat. Și astfel, vorba lui George Orwell, el nu poate fi considerat victimă, ci complice la propria batjocură și mizerie. Ce anume i-a îndemnat pe românii ieșiți la vot (sub 40%) să împingă PSD-ul spre cea mai categorică victorie din întreaga sa istorie postdecembristă (firește, cu excepția acelei năucitoare perioade când era doar embrionul FSN-ului)? Aici
PROBLEMELE S-AU ÎNMULŢIT ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1482139707.html [Corola-blog/BlogPost/374349_a_375678]
-
camarazii din plutonul lui Bert ; un tânăr îmbătrânit înainte de vreme. Nu a avut parte de carte, nu a fost dat la școală, nu știe să scrie sau să citească. A avut parte, de când se știe, numai de muncă și de batjocură. Relele, care l-au tot însoțit, nu l-au înrăit; a rămas pașnic, blajin. Între viața dusă până acum și noile batjocuri nu există mare diferență. Este mereu posomorât, și-a creat din această stare o adevărată platoșă. În scurtele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
nu știe să scrie sau să citească. A avut parte, de când se știe, numai de muncă și de batjocură. Relele, care l-au tot însoțit, nu l-au înrăit; a rămas pașnic, blajin. Între viața dusă până acum și noile batjocuri nu există mare diferență. Este mereu posomorât, și-a creat din această stare o adevărată platoșă. În scurtele pauze de care au parte, atunci când trage din țigară, lângă Bert se simte dezarmat. Este primul om pe care l-a întâlnit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
camarazii din plutonul lui Bert ; un tânăr îmbătrânit înainte de vreme. Nu a avut parte de carte, nu a fost dat la școală, nu știe să scrie sau să citească. A avut parte, de când se știe, numai de muncă și de batjocură. Relele, care l-au tot însoțit, nu l-au înrăit; a rămas pașnic, blajin. Între viața dusă până acum și noile batjocuri nu există mare diferență. Este mereu posomorât, și-a creat din această stare o adevărată platoșă. În scurtele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
nu știe să scrie sau să citească. A avut parte, de când se știe, numai de muncă și de batjocură. Relele, care l-au tot însoțit, nu l-au înrăit; a rămas pașnic, blajin. Între viața dusă până acum și noile batjocuri nu există mare diferență. Este mereu posomorât, și-a creat din această stare o adevărată platoșă. În scurtele pauze de care au parte, atunci când trage din țigară, lângă Bert se simte dezarmat. Este primul om pe care l-a întâlnit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_li%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
care mai apare și cu altă ocazie în vorbirea personajului, are valoare de tic verbal, folosit totuși din dorința de convingere și de intimidare a interlocutorului. Din exprimarea d-lui Lefter nu lipsesc autoironia „Așa sunt eu galant, cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
statutul social, vârsta, sexul interlocutorului. Din punct de vedere semantic modul propriu de exprimare al fiecărui personaj exprimă o anumită stare afectivă, morală și intelectuală manifestată la nivel individual: surescitare nervoasă, dispreț, gelozie, admirație, încredere, orgoliu, incultură, incorectitudine, suspiciune, ironie, batjocură, lingușire, snobism, subiectivism, inconsecvență, nepricepere profesională, dorința de satisfacere a unor interese personale pe căi necinstite sau sunt o formă de reflectare a unor aspecte sociale: stratificare, apreciere greșită a valorii umane, existența unui adevărat lanț al prostiei, al inculturii
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Urmează Sfânta și Marea Vineri cândse prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița, și înainte de toate, crucea, și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
de suflet ziditor pentru Sfânta și Marea Zi de Vineri Conform Sinaxarului în Sfânta și Marea Vineri se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte de toate Crucea și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
către puterile lumii. Să recapitulez un subiect mai vechi: trîmbițata „reconstrucție economică și stabilizare din Balcani”, prin infuzie de capital străin, s-a dovedit a fi o mega-afacere mîrșavă, care a adus profituri de miliarde organismelor internaționale. Rezistența românului la batjocură și la ridicol este un fel de moștenire genetică, cum nerușinarea este o calitate exemplară a politicienilor și a bogătașilor noștri. Viața ușoară și catifelată cu cheltuială se ține domnilor guvernanți, adică se ține cu leii autohtoni, în rest, comparația
OXIGEN PE DATORIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oxigen_pe_datorie.html [Corola-blog/BlogPost/350464_a_351793]
-
în brațe) V-am dat destul de pomană! Nici copii n-ați fost în stare să faceți ca să-mi lăsați moștenire o slugă vânjoasă, dar nici de muncă nu mai sunteți buni! BABA: Boierule, n-am venit la cerșit. BOIERUL:(în batjocură) Ați venit să-mi înapoiați datoria!? Ha, ha, ha! Bătrânul arată la copilașul din brațele bătrânei. MOȘUL: Boierule, altu-i necazul. Ne-a pricopsit Dumnezeu cu-n plod! Boierul tresare și uimit privește câteva clipe pruncul. BOIERUL: (înfuriat) Ce-i acolo
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
cînd găina - un fleac de mărgică, pe care o înghițise pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar cocoșul trăiește în bogăție ca “un irod din cei frumoși”: nefertilitate plină de batjocură, fertilitate îmbelșugată, urîțenie-frumusețe, viață-moarte. În Fata babei și fata moșneagului binomul fertil-nefertil este reprezentat tot la modul simbolic de fata moșului și fata babei cea slută. Aceasta din urmă este batjocorită de narator, care ne oferă astfel indiciul “sterpăturii”: “se
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Babe_sterpaciuni_si_fete_roditoare_i_maria_parpauta_1326812573.html [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
Autorului Arome Siluete de ceară Din candelă picură Untdelemn sfințit Capcană Ieșirea din verb... Pe scara de incendiu S-a oprit apa ! Confuzie Aleargă ciute Pe domeniu de vânat Vânător țintit Trezire Uf, adeseori Istoria aleargă prin noi Trezind speranțe Batjocură Pe lizieră gonacii Alungă rănită victima Punându-i coarne Victimă colaterală Glonț pe țeavă Deget apăsă trăgaciul În cătare biet orb Destin După punct final Te retragi în astral E ultimul bal... Legătură Frate de cruce Sângele nu se mai
CAPCANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Capcana_george_nicolae_podisor_1327824178.html [Corola-blog/BlogPost/360596_a_361925]
-
de crini, De-a lăsa Lumina Lumii Biciuită de cei vii. A iubit cu însetare Cerul cel de soare plin, A iubit pământ și mare Și-a iertat cu îndurare Viii cei de moarte prinși, De orgoliu și sfidare, De batjocuri și ocară, De arginți și sfârtecare. Îl iubim cu flori de soare, Cu cerință de-ndurare, Cu glas stins în rugăciune, Și cu cântece de îngeri. Ne-ntrebăm cu întristare: Suntem demni noi astăzi oare De-o Lumină așa mare
IISUS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1419544424.html [Corola-blog/BlogPost/367885_a_369214]
-
lui își făcu drum ca o otravă ucigașă, răzbunarea. Tenace, mascată, mută ca blestemul! Maria cunoscu infernul în fiecare clipă a vieții sale, de atunci! Reproșuri fățișe, aluzii pline de dispreț și ură, bătăi cumplite, violuri îngrozitoare cu diferite obiecte, batjocură, restricții, izolare și teroare permanentă. Și ... tăcere... Suspinele înăbușite nu trebuiau să treacă pragul dormitorului. David povestea la toți cei care voiau să-l asculte despre trădarea soției sale și bunătatea lui nemărginită, primind-o din nou acasă și dăruindu
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481894731.html [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]
-
se zbătu încercând să-l prindă măcar pe unul dintre ei, dar Arnăutu înfipse și mai adânc țepușa în pieptul său și în cele din urmă se prăbuși la podea. - Ce faci, Majestate!? Ai pierdut ceva pe jos? - întrebă în batjocură boier Ciocoiu. - Încoronare ai vrut, încoronare ți-am pregătit! - adăugă Conacu satisfăcut de reușita uneltirii lor. - Acum putem dormi liniștiți! Am scăpat de stăpânul nopții! Puterea ne aparține în întregime! - Treaba nu-i terminată. Dacă am pornit pe acest drum
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421651217.html [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BATJOCURĂ Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ce aspru sună clopotele urii ce-și viscolesc vibrațiile-n noi atunci când pe morminte de eroi dansează ucigașii și sperjurii. Cel mai spurcat și odios
BATJOCURĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1464113978.html [Corola-blog/BlogPost/383573_a_384902]
-
-n piept, fac tărăboi. Și-ți vine să vomiți când vezi ateii cum se închină-ntruna cu cruci mari, cum parveniții, hoții și mișeii se laudă că-s revoluționari, batjocorind noblețea epopeii create de golanii legendari. Anatol Covali Referință Bibliografică: Batjocură / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BATJOCURĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1464113978.html [Corola-blog/BlogPost/383573_a_384902]
-
cu pană veninoasă-ti scrii vorbirea străine ce-a fost dat sa te-ntâlnesc mai par și alții-a aștepta la rând ca să arunce-n mine cu bulgări de cuvânt pricep că la cenaclu nu e tărâmul milei la ei batjocura e marmelada zilei dar văd acum durere-n privirea alor mei trezit ca dintr-un vis spun cu uimire gata dragostea și ura-s mai reale decât piatra deschide unul geamul e-un dezmorțit de oase ce trist cade lumina
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_georgescu_al_florin_tene_1374914577.html [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]