1,268 matches
-
voia să o dărâme atunci, În primăvara În care i-au murit părinții, când tu te duceai la școală și l-ai surprins lovind cu piciorul În zidul scorojit și strigând cu ochii În lacrimi, ca turbat, Între disperare și batjocură: „Mi-a rămas moșie! Na, futu-vă muma-n cur, mi-a rămas moșie!“ Și nici grădina de vară nu mai e, unde vă duceați să vedeți filme indiene cu Raj Kapoor, sau Lanțul amintirilor și Toată lumea e a mea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
formele cele mai înjositoare pentru un om de a lua numele Domnului Dumnezeu în deșert este hula numelui Său. Aceasta constă în necinstirea lui Dumnezeu prin fapte, vorbe, gânduri sau cerințe disprețuitoare și are drept cauză revolta creației împotriva Creatorului. Batjocura adresată lui Dumnezeu poate fi interiorizată sau manifestată în exterior, ambele forme fiind pedepsite deopotrivă: “Cine Mă nesocotește pe Mine și nu primește cuvintele Mele are judecător ca să-l judece: cuvântul pe care l-am spus acela îl va judeca
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
În vremurile actuale, alături de cultură, se pare că nici de verticalitate morală nu mai este nevoie. “Art. 205 Insulta Insulta este atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură. Asimilată acestei infracțiuni îi este și atribuirea unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”. Subiectul activ (făptuitorul) poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică, pe când subiectul pasiv (victima) poate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
săvârșirea lor lezau valorile individuale ale unei persoane. Aceste fapte, considerate, până nu demult, infracțiuni, erau: “Art. 205 Insulta Insulta este atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură. Asimilată acestei infracțiuni îi este și atribuirea unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”. Art. 206 Calomnia Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
data asta să facă o remarcă deplasată legată de Ozana Barabancea, o artistă care în ultima vreme a făcut eforturi pentru a pierde din greutate. Huidu își reia rolul de umorist pe unde i se dă ocazia, dar glume în batjocură ale unei persoane condamnate la patru ani de închisoare cu suspendare pentru moartea a trei persoane nu prea sunt gustate. În timpul emisiunii de la radio Mihai Găinușa comenta o fotografie cu Ozana Barabancea la plajă, în costum de baie. Acesta a
Huidu huiduie o artistă minunată, pe motiv că e grasă. Un ”umorist” care a ucis oameni e mai bun? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72298_a_73623]
-
nu cunoaște subtilitățile mâncărurilor boierești, pentru ca pe a doua treaptă să se râdă de surogatul pe care îl reprezintă șofranul, utilizat ca să mascheze lipsa ouălor din cozonac. Ceea ce nu trebuie să ne facă să uităm că, paralel cu aceste ironii, batjocuri, zeflemele, luări în râs, se desfășoară istoria pe care rareori am încercat s-o schimbăm. Că, ironică sau nu, este vorba de o privire de pe malul istoriei, din afara ei. Și, dacă încercăm să găsim în toate acestea un sens mai
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
Iar toată această complicată și subtilă construcție psihologică nu este fără legătură cu persistența lumii lui Caragiale și-a bășcăliei ei în plină nebunie totalitară, unde a funcționat ca un diluant - în delăsare, în superficialitate, în deriziune și chiar în batjocură - a patetismului urii și-a entuziasmului crimei. Dar pentru a reveni, este clar că problema raportului dintre noi, ideile comuniste și realitatea pe care ele voiau s-o impună și s-o inventeze este dependentă de problema raportului nostru cu
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
bășcălia era așezată chiar la temelia societății și cum verbele acțiunii ajunseseră să fie "a se orienta", "a se descurca", "a se învârti". "Lipsa de energie activă, pasivitatea defensivă și resemnată a românilor", lăsând loc doar la "protestarea verbală (...) prin batjocură și sarcasme" despre care scria C. Drăghicescu, referindu-se la epoci mai îndepărtate, a mutat în perioada comunistă vitalitatea populară în domeniul periferic al adaptării la rău prin minimalizarea acestuia (totul e fleac, banc, miștocăreală), prin duplicitate ("altceva e în
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
raționalului, dar în același timp acceptarea armelor absurdului - și bășcălia ca atitudine existențială a fost una dintre ele - prezintă riscul dizolvării criteriilor, al convertirii definitive la bășcălie. Ca într-o vaccinare deci, singura șansă ar fi fost inocularea bolii, a batjocurii, a deriziunii doar în măsura în care sănătatea avea nevoie de ele pentru a se apăra, o vaccinare neomologată științific însă, ale cărei teste le-am făcut pe noi înșine, asumându-ne riscurile și încercând să trecem mai departe printre destinele intrate în
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
i-au croit-o alții și singura lui reacție a fost aceea de a i se sustrage; nemaiînstare să-și asume un destin nici chiar în situația în care este liber să și-l construiască singur. Purtată prea mult, masca batjocurii ni s-a lipit de față, împiedicându-ne nu numai să ne descoperim adevăratele trăsături, ci chiar să ne mai amintim dacă am avut vreodată altele. Bășcălia (o șmecherie care are în plus tupeul de a-și bate joc de
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
plăcere. Aproape că începi să tremuri de satisfacție numai închipuindu-ți cum le va arăta chipul citindu-ți perdaful. Sînt atît de jalnici în dorința meschină cu care vînează succesul că te apucă pofta de a-i acoperi cu toată batjocura acestei lumi, o batjocură pe care o vei savura pe îndelete și copios, ca într-un spectacol în care nu numai că vei trăi bucuria de a-i vedea lipiți de toți pereții, dar pe deasupra vei simți cum, pe măsură ce îți
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
să tremuri de satisfacție numai închipuindu-ți cum le va arăta chipul citindu-ți perdaful. Sînt atît de jalnici în dorința meschină cu care vînează succesul că te apucă pofta de a-i acoperi cu toată batjocura acestei lumi, o batjocură pe care o vei savura pe îndelete și copios, ca într-un spectacol în care nu numai că vei trăi bucuria de a-i vedea lipiți de toți pereții, dar pe deasupra vei simți cum, pe măsură ce îți vei bate joc, pofta
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
ar trebui să le presupună statutul de prim-ministru din vremea respectivă. Ceea ce cu o privire superficială mulți au luat drept mostre de umor (nu discut calitatea acestuia), devine pentru Constantin }oiu o surprinzătoare probă de meschinărie și micime sufletească. Batjocura grosolană și gratuită practicată de Adrian Năstase în raporturile cu adversarii politici și cu toți cei care îl inoportunaseră în vreun fel nu are nimic din sensul socratic al ironiei. Ea devine o expresie a resentimentului pur, semn al ofilirii
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
prostuță trufie (...), m-am întrebat cum se explică totuși apucătura aceasta la un om atât de important?... Înțeleg năravul micilor caractere, răcorin-du-se cu câte o chestie, cleveteala eroilor din galeria lui Caragiale... Dar una e zeflemeaua lui Mitică, și alta batjocura unui șef de guvern. Dacă ai ceva noțiuni de drept nu se poate să nu știi că ironie vine din greacă, de la eironeia, care înseamnă întrebare. Or, eironeia, sau întrebarea, a fost unul dintre mijloacele dialectice privilegiate ale lui Socrate
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
Un gând mizer ce se perindă mult prea de hoinar Unii cred că bogăția stă în faptul că ești avar Nu facem nimănui un bine dar vrem admirația lui Caesar Alții riscă totul aruncând în joc viața, unicul lor zar Batjocură, gesturi sublime...stânse într-un aglomerat sertar Ura noastră atârnă greu în al neputinței cântar Oameni ce uită să roage în fața unui altar Deschid ochii brusc și mă întreb din nou: "coșmar?!" Dezamăgire Aripi ce le-am pierdut și nu
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
dar iată, în adâncul său, nu e cu nimic diferit de acele sute de mii de români nefericiți care străbat îmbrăcați în eternul trening de material sintetic Europa în căutare de chilipiruri. Problema infractorilor români care ne-au făcut de batjocură în Europa e una din acele bombe sociale despre care vorbim de ani de zile și care acum a început să explodeze. O țară intrată în disoluție, cum e România, nu putea să producă alt fel de indivizi decât aceia
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
nefericitului personaj sunt unele de compensație. Când trebuie să te înalți pe vârfuri pentru a săruta mâna unei doamne sau când, la oferirea unei flori, ești respins cu apelativul crud stârpitură, îți creezi o lume a ta, paralelă, în care batjocura sau mila semenilor nu mai contează. O lume imaginară, aprinsă de forța gândirii, și care este foarte bine ascunsă, sub măști succesive, de privirile prea curioase. Spre deosebire de restul eroilor romanului, care îl văd pe Babis exclusiv în dimensiunile lui fizice
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
un infern primitor. Și, în fine, colonelul de securitate și groaznica lui soție o trăiesc de pe versantul celălalt și devin niște personaje de tot râsul și de toată sila. Nu sunt demonizate, ci mai rău de atât: sunt desființate prin batjocură. Colonelul deghizat într-o băbuță care face poze cu un aparat Leika și are o erecție care-i pune în pericol deghizarea sau scenele de amor din patul lui conjugal-ideologic sunt de antologie a grotescului. Nu lipsește, ca personaj al
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
iminența războiului. E o inițiativă inocentă, crede gazetarul nostru, argumentând că puterea politică și industria de război îi rabdă pe intelectuali atât timp cât ei se arată inofensivi, altfel, dacă devin incomozi, sunt suprimați fără ezitare: "E deprimant poate să iei în batjocură cuvântul de pace, pe care-l aruncă lumii câțiva oameni, ce la un moment dat, într-un ceas de iluzii, și-au închipuit că pot face deasupra granițelor o familie de inteligențe, o familie liberă de orice prejudecată locală, de
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
rândul său, cât o mie de imagini!” Iar, la urma urmelor, chiar cu asta se preocupa Osvald neîncetat. Privitor la trăsătura aceasta definitorie pentru dânsul - perfecțiunea -, sora sa, luându-l peste picior mai tot timpul, exprimându-se într-o ușoară batjocură, îl și întrebă odată curioasă: - Și, mă rog, cam cât timp va mai trebui s-așteptăm noi, o, preacinstite demiurg, pentru ca s-atingă Domnia Ta perfecțiunea râvnită? - Ce întrebare prostească!, făcu el surprins, trecând repede peste ironie. Ei bine, Mihaela, o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
asta am trăit o bună vreme. Însă - nenorocitul! - s-a dovedit a fi numai și numai un impostor jalnic, un păduche blestemat, o insectă afurisită, care a cutezat, în cele din urmă, să mă trădeze și să mă trateze în batjocură! Da, până și el... În nimeni nu mai poți avea încredere, fir-ar să fie! Dar, oare, de ce mă mai mir eu? N-ar trebui deloc. Doar este bine știut că, atunci când te afli în impas, adesea lumea de care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cască-ți bine urechile, ca să ții minte; acesta este tot adevărul, adevărul curat și singurul. De când mă știu, numai ai râs de mine și ai știut să-ți apleci urechea la durerile și la necazurile mele doar în chip de batjocură, nimic mai mult. Niciodată nu ai dorit să mă iei, întradevăr, în serios, atunci când eu chiar aveam deplină nevoie s-o faci. Cu alte cuvinte și mai explicit, ai știut să-mi fii mamă numai în legătură cu problemele pe care ai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
alte nații preocupate de problemă, trebuie să amintim americanii: ei glisează În jurul umorului creind termeni uneori surprinzători, vag traductibili, ca banter (persiflare), clowning (mascaradă), drollery (comicărie), facetiousness (ton spiritual), hoax (păcăleală), horseplay (renghi), jest (șotie), taunting (mușcător), lark (poznă), mockery (batjocură), ribaldry (deocheat), tomfoolery (bufonerie) ș.a.m.d. Personal, am o expresie pentru rîsul profund, veselia-capcană, care se termină-n tragic (exemplificat În lume de Gogol, Cehov , Bulgakov, Capek, Hrabal, iar la noi Caragiale) : rîs În stop-cadru. Sunt și mari actori
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
desuuri feminine, în intenția de a le ascunde de vederea primului venit. Ar fi putut spune: Vai, scuze. Nu știam că vei veni chiar acuma sau... Într adevăr, desuurile parcă erau abandonate ostentativ, a provocare sau pur și simplu, a batjocură. De după un paravan destinat recuzitei, apăru Valy ca prin minune, cu freza harcea - parcea. O, castelane! Tu erai? Ce m-ai speriat! Replica lui Valy lăsa se înțeleagă ușor, că mai erau așteptate și alte persoane. Gerard nu mai suporta
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
majoritatea celor aleși își vor schimba rapid atitudinea, limbajul, gestica, înstăpânindu-se pe un buget și trecând din talk-show în talk-show, cu un sentiment accentuat al propriei importanțe. După care, o dată căzuți de la putere, cad și în dezinteresul ori chiar batjocura foștilor alegători. Aceștia se bucură de "răul" celor marginalizați de parcă nu ei le-ar fi dat votul. Proasta funcționare a vieții noastre publice, arată Dorin Tudoran, se datorează pervertirii raportului ales-alegător: lipsei de obraz a celui dintâi și lipsei de
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]