146 matches
-
trădare, ca de adevăr și viceversa. — Care adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul... Nu înțeleg. — Ei, stimabile, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. — Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare, care becher? — Moftologul. Nifilistul. Becherul. Bibicul. Bâlbâitul. Era îndrăgostit lulea. Și simțea că o pierde. Venise ăla, misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar lozincile ălora, ci scrisul lor, de analfabeți. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adevăr și viceversa. — Care adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul... Nu înțeleg. — Ei, stimabile, ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. — Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare, care becher? — Moftologul. Nifilistul. Becherul. Bibicul. Bâlbâitul. Era îndrăgostit lulea. Și simțea că o pierde. Venise ăla, misionarul, de a luat-o... Și-atunci, pac!... ultima încercare. Plastografie! Curat plastograf! A copiat nu doar lozincile ălora, ci scrisul lor, de analfabeți. Toate lozincile alea verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nostru, vorba aia, să ne abatem, așa că... pontul cu scrisoarea. Domnul doctor Marga își îndreptă ochelarii pe nas, se foi în scaun. — Ce pont? Scrisoarea? Unde-i scrisoarea? — Care scrisoare? — Cum care? Nu vorbeai de o scrisoare? — A, scrisoarea! Scrisoarea becherului... da, da, persoană însemnată. Arma cu efect întârziat... o am acasă, la păstrare. La loc sigur, la păstrare. Dar doctorul Marga tocmai când înțelesese jocul și își amintea replicile celebre din celebra piesa, se și plictisise. Sau îl irita, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
comedia noastră pierdută. Scrisoarea, Națiunea, care vasăzică națiunea-model care pierde. Mereu pierde documentul, șansa, scrisoarea. Scrisoarea pierdută, ce să facem, bieții de noi. Chiar așa. Păi lucrez la un caz, pac. Scot scrisoarea pierdută și pac. Scrisorica de amor de la becherul. Într-o seară, demult... țineva, doar știi... nu spui ține... persoană însemnată... da’ becher. Vine de trimite scrisoare. Amenințare. Către bătrânul meu, către pápá, tatăl Zoițicăi. Că-i damă bună, Zoițica, damă bună. Adică, era. Doctorul dădu lehamite din mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
scrisoarea. Scrisoarea pierdută, ce să facem, bieții de noi. Chiar așa. Păi lucrez la un caz, pac. Scot scrisoarea pierdută și pac. Scrisorica de amor de la becherul. Într-o seară, demult... țineva, doar știi... nu spui ține... persoană însemnată... da’ becher. Vine de trimite scrisoare. Amenințare. Către bătrânul meu, către pápá, tatăl Zoițicăi. Că-i damă bună, Zoițica, damă bună. Adică, era. Doctorul dădu lehamite din mâini, să accepte, să nu accepte. Repetițiune, deci nu consultațiune, da, așa voia Tolea, maimuțoiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fure scrisoarea onorabilul, îngână Marga. — Las-o aia... una mai. — Ei, ce-mi pasă. — Și d-atunci, care vasăzică. Scrisoarea... adrisantul cunoscut. Papașa. Deci, îl amenință pe bătrân, dar țintește fata. C-o știi cât e de sensibilă. Adică, era. Becherul, anonimul, turmentatul de amor, numai pe Zoițica o voia. Soră-mea, c-o știi, adică știai. Care vasăzică noi urmărim expeditorul, atât, acolo-i buba. Adrisantul cunoscut, dar expeditorul... D-aia scriem cu plaivaz: „expeditorul necunoscut“ ori „nu se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
urmărim expeditorul, atât, acolo-i buba. Adrisantul cunoscut, dar expeditorul... D-aia scriem cu plaivaz: „expeditorul necunoscut“ ori „nu se află“ ori „mort, ierta-l-ar Skaraoțchi“. Urmărim expeditorul până la moarte și după, asta facem. Dacă găsim expeditorul, pac. Expeditorul, becherul care imitează slova oricui, numa’ să nu fie prins. Ca să enfluențeze moralul lui pápá, înțelegi ’mneatale. Deci, destinul frumoasei din poveste. Imitează slova analfabeților, a cremenalilor cu făclia de paști, făclia pogromului. Știi ’mneata: ăia cu urlete și centiron și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Un înlocuitor, atât! Da’ vorba e, sunt alegător? — Ești beat, Tolea? Fii bun, vorbim altă dată... sunt obosit. Cetățeanul Marga își aprinse țigara, ieșea din joc. — Altă dată? Da’ acu ce treabă avem? Eu am visat scrisoare. — Ce scrisoare? — Scrisoarea becherului. Bibicul, mutulache, știi ’mneata. Care nici nu e mut, mutulache, deloc! De curiozitate, subt un felinar, am deschis-o. Expeditorul necunoscut. Dar era scrisoarea becherului, jur. Plic cu doliu, cu emblemă, din alea, știi ’mneata. Destinatarul: tata. Care după aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
joc. — Altă dată? Da’ acu ce treabă avem? Eu am visat scrisoare. — Ce scrisoare? — Scrisoarea becherului. Bibicul, mutulache, știi ’mneata. Care nici nu e mut, mutulache, deloc! De curiozitate, subt un felinar, am deschis-o. Expeditorul necunoscut. Dar era scrisoarea becherului, jur. Plic cu doliu, cu emblemă, din alea, știi ’mneata. Destinatarul: tata. Care după aceea... știi ’mneata. Doctorul zâmbi, sleit. Scoase o batistă din buzunar, dar renunță la batistă, vru să repete că e obosit, dar renunță. Așa că înlocuitorul reluă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
știi ’mneata. Destinatarul: tata. Care după aceea... știi ’mneata. Doctorul zâmbi, sleit. Scoase o batistă din buzunar, dar renunță la batistă, vru să repete că e obosit, dar renunță. Așa că înlocuitorul reluă atacul. — Viu ori mort, să-l aducem pe becher, așa vrea conașul din Buenos Aires. Asta vrea el, crimă, plastografie, coșmaruri, răzbunare, tot, tot. Distribuție completă, onorariu asigurat. Adevărul, adevărul! dar merg mai departe și zic: mă tem de adevăr și nici nu mai știu dacă îl vreau. — Care adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adevăr? — Care l-am mirosit de mult și tot timpul. — Nu înțeleg. Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie. Ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare? Care becher? — Moftologul! Nifilistul! Becherul, bibicul. Sucit, bâlbâit, ca orice îndrăgostit. Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-atunci, pac... ultima încercare. Plastografie. A copiat lozincile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
am mirosit de mult și tot timpul. — Nu înțeleg. Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie. Ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare? Care becher? — Moftologul! Nifilistul! Becherul, bibicul. Sucit, bâlbâit, ca orice îndrăgostit. Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-atunci, pac... ultima încercare. Plastografie. A copiat lozincile din ziarele alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
le are taman când îti retează căpățâna. Pápá de asta se temea, că la nebunie nici corupția nu va mai ajuta. Luând în considerare trecutul oricărui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru... primejdie peste tot. Uite, becherul ăsta. Cine s-ar fi așteptat? Numai că el îl auzise pe tata vorbind despre Macrobius, Giordano, emblema tricefală. Doar îl știi pe taica... — Hai să mergem, gata gluma! — Ce-s copil? Glumă? Visăm, nu glumim. Ce-s copil? — M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Au trecut șapte minute... Doctorul Marga descălecase de pe scaun. Își dezbrăcase halatul, îl puse pe cuier. Scoase haina de pe umeraș, o îmbrăcă. Reveni pe scaun, în fața profesorului. În poziție de ascultător grăbit. Tolea nu se grăbea. — Ți-aduci aminte de becher? — Iar începi. Da, bibicul, mutulache. Care deloc nu era mut și nici nu avea să fie. Dar tăcut era. Îi spuneam mutulache. Care le știe pe toate. Citea, scria, desena. N-ai să-mi spui că nu era înzestrat. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ionescu, Popescu, nume comune, comice și ele prin generalizare, prin „caracterul de gloată”. Catindatul, Ipistatul, Cetățeanul turmentat nu au nume. Fără nume sunt și o parte din personajele care nu apar în scenă, cu excepția câtorva ( Ghiță Țârcădău, Tache Pantofarul, Iancu): becherul, spițerul, nevasta lui Pristanda, primele neveste ale lui Leonida și Trahanache, fiul lui Trahanache, slujnica lui Pampon. Aceste personaje contribuie la profilarea eroilor, la evoluția conflictului, la concretizarea situațiilor. Valentin Silvestru observă că structura personajelor care apar este în strânsă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Fold (Pămîntul nou), cu care am întreprins o acțiune artistică întinsă. Cu serate literare am cucerit adevărate succese. La poesie de 5 continents a fost una. S’a citit din poesia franceză de la Rimbaud la Eluard, din Maia Kovski (sic!), Becher, Ball, Huelsenbeck, Vinea, Palotian și alții. Serata am închis-o cu un act din piesa lui Tzara Le mouchoir de nuages. De partea noastră e tineretul și elita. Încet am cucerit simpatii multe, dar timp de 5-6 ani arta nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
buni distanță de vârsta femeilor. Avem două gemene, Meuza și Naamah, care sunt prea mici chiar și ca să toarcă. Tata, Beniamin, are niște fii și în Canaan, de la o altă soție care a murit. Pe frații mei îi cheamă Bela, Becher, Ehi și Ard și sunt băieți de treabă, deși nu-i știu mai bine decât pe fiii unchilor mei care sunt la fel de numeroși ca turmele noastre și la fel de gălăgioși, a zis ea și mi-a făcut cu ochiul de parcă eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de oameni, ostași înarmați pentru război, căci aveau multe neveste și fii. 5. Frații lor, după toate familiile lui Isahar, oameni viteji, erau de toți optzeci și șapte de mii, scriși în spițele de neam. 6. Fiii lui Beniamin: Bela, Becher și Iediael, trei. 7. Fiii lui Bela: Ețbon, Uzi, Uziel, Ierimot, și Iri, cinci căpetenii ai caselor părinților lor, oamenii viteji, și scriși în spițele de neam în număr de douăzeci și două de mii treizeci și patru. 8. Fiii lui Becher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Becher și Iediael, trei. 7. Fiii lui Bela: Ețbon, Uzi, Uziel, Ierimot, și Iri, cinci căpetenii ai caselor părinților lor, oamenii viteji, și scriși în spițele de neam în număr de douăzeci și două de mii treizeci și patru. 8. Fiii lui Becher: Zemira, Ioaș, Eliezer, Elioenai, Omri, Ieremot, Abia, Anatot și Alamet; toți aceștia erau fii ai lui Becher, 9. și scriși în spițele de neam, după neamurile lor, drept căpetenii ale caselor părinților lor, oameni viteji, în număr de douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
caselor părinților lor, oamenii viteji, și scriși în spițele de neam în număr de douăzeci și două de mii treizeci și patru. 8. Fiii lui Becher: Zemira, Ioaș, Eliezer, Elioenai, Omri, Ieremot, Abia, Anatot și Alamet; toți aceștia erau fii ai lui Becher, 9. și scriși în spițele de neam, după neamurile lor, drept căpetenii ale caselor părinților lor, oameni viteji, în număr de douăzeci de mii două sute. 10. Fiul lui Iediael: Bilhan. Fiii lui Bilhan: Ieuș, Beniamin, Ehud, Chenaana, Zetan, Tarsis și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
parte din versurile lui Charles Baudelaire, acestea de o valoare comparabilă cu transpunerile în românește iscălite de Tudor Arghezi sau de Al. A. Philippide. Remarcabile sunt și versiunile târzii din poezia unor autori precum N. Lenau, Alfred de Musset, Johannes Becher, Bertolt Brecht, Elenă Văcărescu și Ana de Noailles, Émile Verhaeren. Talent și acuratețe relevă și traducerea unor scrieri în proza aparținând lui Walther Victor, Thomas Mann, Franz Storch, Johann Peter Eckermann, Oscar Walter Cisek, Hermann Hesse, Aimée Sommerfelt, Francis Cârco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
și plum, București, 1971; Racine, Britannicus, București, 1960; Thomas Mann, Nuvele, București, 1960 (în colaborare cu Alice Voinescu și Al. A. Philippide), Moartea la Veneția, București, 1965 (în colaborare cu Al. A. Philippide); Franz Storch, Umbre încătușate, București, 1961; Johannes Becher, Poezii, București, 1962; Alfred Margul-Sperber, Poezii, București, 1962; Bertolt Brecht, Versuri, București, 1964 (în colaborare cu Demostene Botez); Oscar Walter Cisek, Pârjolul, București, 1964; Johann Peter Eckermann, Convorbiri cu Goethe în ultimii ani ai vieții sale, București, 1965; Hermann Hesse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287518_a_288847]
-
neicusorule, să-ți spui: nu vrea comitetul țentral si pațe; zițea că nu sunt marcant. Auzi, eu să nu fiu marcant... Am avut noroc, mare noroc am avut. Să vedeți. Într-o seară... ținevas nu spui ține... persoană însemnată... da' becher vine si zoacă la mine cărți... si când pleacă îsi uită pardesiul la mine... A doua zi, voi să-l îmbrac... gândeam că-i al meu... văz că nu-i al meu; îl caut prin buzunare si dau... peste țe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că nu-i al meu; îl caut prin buzunare si dau... peste țe te gândesti? Tipătescu: Peste? Dandanache: (râzând) Peste o scrisorică. Amândoi: O scrisorică. Dandanache: De amor... Amândoi: (mișcați) O scrisorică de amor? Dandanache: O scrisorică de amor cătră becherul meu, de la nevasta unui prietin, nu spui ține... persoană însemnată. Zoe: Ei și? Tipătescu: Ei? Dandanache: Ei, țe să-ți mai spui, puicusorule? Adu o birze, mă, băiete, degrabă... Mă sui în birze si mă duc la persoana, la becherul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
becherul meu, de la nevasta unui prietin, nu spui ține... persoană însemnată. Zoe: Ei și? Tipătescu: Ei? Dandanache: Ei, țe să-ți mai spui, puicusorule? Adu o birze, mă, băiete, degrabă... Mă sui în birze si mă duc la persoana, la becherul, nu spui ține e persoană însemnată -: Găsestemi, mă-nțeledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la "Răsboiul"... De colea până colea... gâri-mâr... a trebuit, conița mea, să țedeze, si tranc! Depesa aiți, neicusorule... Zoe: (agitată treptat în măsura povestirii lui Dandanache) A
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]